18 matches
-
poartă cu mândrie pe marile scene. A interpretat cântece din folclorul bucovinean. Ansamblul Mugurelul al Clubului Copiilor din Dorohoi, cu o vechime de 27 de ani, o emblemă a municipiului Dorohoi, interpretează muzică instrumentală și vocală, dansuri. Ansamblul de Dansuri Mărgineanca al Casei de Cultură a Sindicatelor „Nicolae Iorga” din Botoșani a fost înființat în 1987 și este format din liceeni. Au în repertoriu cântece și jocuri din aproape toate zonele folclorice ale României: dansuri și obiceiuri specifice zonei Botoșani, care
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Libertății nr. 7, județul Covasna; 3. Cariera Măgureni, cu sediul în comuna Filipeștii de Pădure, Str. Minei nr. 1, județul Prahova; 4. Carbonifera Șotânga, cu sediul în comuna Șotânga, județul Dâmbovița, și puncte de lucru în carierele Dealu Cărbunaru și Mărgineanca; 5. Cariera Valea Pucioasa, cu sediul în comuna Ceptura, județul Prahova. (4) În afară de acestea, S.C. "Carbonifera" - S.A. poate avea sucursale, reprezentanțe, agenții, puncte de lucru, situate și în alte localități din țară și din străinătate. ... (5) Subunitățile nu au personalitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170212_a_171541]
-
Producției de Război - 23.08.1944-9.05.1945: a) Institutul Geografic Militar; ... b) Arsenalul Armatei Târgoviște; ... c) Arsenalul Armatei Sibiu; ... d) Pirotehnia Armatei Valea Sadului; ... e) Fabrica de pulberi București; ... f) Fabrica de explozivi Ucea; ... g) Uzinele Mârșa; ... h) Uzinele Mărgineanca; ... i) Fabrica de material de protecție București; ... j) Laboratorul de studii și experiențe București; ... k) Poligonul Sudiți; ... l) Arsenalul geniului București; ... m) Arsenalul trupelor motomecanizate Lăculețe. ... 3. A.S.A.M. - Administrația comercială a stabilimentelor aerului și marinei - 23.08.1944-31.08.1944
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265838_a_267167]
-
Producției de Război - 23.08.1944-9.05.1945: a) Institutul Geografic Militar; ... b) Arsenalul Armatei Târgoviște; ... c) Arsenalul Armatei Sibiu; ... d) Pirotehnia Armatei Valea Sadului; ... e) Fabrica de pulberi București; ... f) Fabrica de explozivi Ucea; ... g) Uzinele Mârșa; ... h) Uzinele Mărgineanca; ... i) Fabrica de material de protecție București; ... j) Laboratorul de studii și experiențe București; ... k) Poligonul Sudiți; ... l) Arsenalul geniului București; ... m) Arsenalul trupelor motomecanizate Lăculețe. ... 3. A.S.A.M. - Administrația comercială a stabilimentelor aerului și marinei - 23.08.1944-31.08.1944
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206496_a_207825]
-
Producției de Război - 23.08.1944-9.05.1945: a) Institutul Geografic Militar; ... b) Arsenalul Armatei Târgoviște; ... c) Arsenalul Armatei Sibiu; ... d) Pirotehnia Armatei Valea Sadului; ... e) Fabrica de pulberi București; ... f) Fabrica de explozivi Ucea; ... g) Uzinele Mârșa; ... h) Uzinele Mărgineanca; ... i) Fabrica de material de protecție București; ... j) Laboratorul de studii și experiențe București; ... k) Poligonul Sudiți; ... l) Arsenalul geniului București; ... m) Arsenalul trupelor motomecanizate Lăculețe. ... 3. A.S.A.M. - Administrația comercială a stabilimentelor aerului și marinei - 23.08.1944-31.08.1944
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265839_a_267168]
-
Producției de Război - 23.08.1944-9.05.1945: a) Institutul Geografic Militar; ... b) Arsenalul Armatei Târgoviște; ... c) Arsenalul Armatei Sibiu; ... d) Pirotehnia Armatei Valea Sadului; ... e) Fabrica de pulberi București; ... f) Fabrica de explozivi Ucea; ... g) Uzinele Mârșa; ... h) Uzinele Mărgineanca; ... i) Fabrica de material de protecție București; ... j) Laboratorul de studii și experiențe București; ... k) Poligonul Sudiți; ... l) Arsenalul geniului București; ... m) Arsenalul trupelor motomecanizate Lăculețe. ... 3. A.S.A.M. - Administrația comercială a stabilimentelor aerului și marinei - 23.08.1944-31.08.1944
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214973_a_216302]
-
Libertății nr. 7, județul Covasna; 3. Cariera Măgureni, cu sediul în comuna Filipeștii de Pădure, Str. Minei nr. 1, județul Prahova; 4. Carbonifera Șotânga, cu sediul în comuna Șotânga, județul Dâmbovița, și puncte de lucru în carierele Dealu Cărbunaru și Mărgineanca; 5. Cariera Valea Pucioasa, cu sediul în comuna Ceptura, județul Prahova. (4) În afară de acestea, S.C. "Carbonifera" - S.A. poate avea sucursale, reprezentanțe, agenții, puncte de lucru, situate și în alte localități din țară și din străinătate. ... (5) Subunitățile nu au personalitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170213_a_171542]
-
(în trecut "Mărgineanca" și apoi "Stejarul") este un oraș în județul Prahova, Muntenia, România. Conform recensământului din anul 2011, are o populație de locuitori, fiind al doisprezecelea centru urban al județului Prahova din punct de vedere demografic. Localitatea este situată la circa 15
Plopeni () [Corola-website/Science/297081_a_298410]
-
s-a înființat în anul 1938 o fabrică de armament. Aceasta se afla pe teritoriul fostei comune Țintea (astăzi localitate administrată de orașul Băicoi), lângă satul Plopeni din comuna Dumbrăvești. În jurul fabricii a apărut în 1939 o colonie muncitorească, denumită Mărgineanca, de la pădurea din apropiere. În 1945, satul Mărgineanca a fost denumit Stejarul, iar în anul 1950 a fost arondat raionului Ploiești din regiunea Prahova și apoi regiunea Ploiești. În 1968, la reforma administrativă, județul Prahova a fost reînființat, iar satul
Plopeni () [Corola-website/Science/297081_a_298410]
-
de armament. Aceasta se afla pe teritoriul fostei comune Țintea (astăzi localitate administrată de orașul Băicoi), lângă satul Plopeni din comuna Dumbrăvești. În jurul fabricii a apărut în 1939 o colonie muncitorească, denumită Mărgineanca, de la pădurea din apropiere. În 1945, satul Mărgineanca a fost denumit Stejarul, iar în anul 1950 a fost arondat raionului Ploiești din regiunea Prahova și apoi regiunea Ploiești. În 1968, la reforma administrativă, județul Prahova a fost reînființat, iar satul Stejarul a primit numele de Plopeni (de la satul
Plopeni () [Corola-website/Science/297081_a_298410]
-
oraș) din județul Olt. Era fratele lui Nicolae Ceaușescu, viitorul președinte al Republicii Socialiste România. A absolvit șapte clase primare în Scornicești (1933-1940), făcând mai multă școală decât ceilalți frați ai săi. A încercat să intre ca ucenic la Uzinele Mărgineanca din București în anul 1942, dar nu a fost primit din cauza "lipsei de pregătire". Ca urmare, s-a întors în sat, și a lucrat lotul de pământ de 1,5 hectare al familiei Ceaușescu. În anul 1946 devine membru al
Ilie Ceaușescu () [Corola-website/Science/305621_a_306950]
-
ha fond forestier, incluzând și masivul Leaota și munții învecinați. Suprafață neîmpădurita, care se ridică la 2670 ha, este formată din: pășuni 1328 ha, fânețe 1085 ha, livezi de pomi fructiferi 209 ha și arabil circa 48 ha. Dealul Priporul Mărgineanca, de lângă Tamoslacul Runcului are o înălțime de aproximativ 580 m, find parțial acoperit cu pădure. Vârful Giurcului sau al lui Giurca. Cu înălțimea de 840 m, el dominând valea Runcului și a Râului Alb. Dealul și pădurea ce-l acoperă
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
vz. 30 și cartușe (în timpul războiului au fost fabricate și pistoale-mitralieră Orița). Arsenalul Armatei fabrica grenade și corpuri de proiectile, iar Pirotehnia se ocupa de grenade și cartușe. La Uzinele Mârșa din Sibiu erau fabricate grenade și focoase, la Uzinele Mărgineanca erau construite grenade, focoase și corpuri de proiectile, iar la Uzinele Titan-Nădrag-Calan erau fabricate grenade și corpuri de proiectile. Uzinele Malaxa fabricau focoase și corpuri de artilerie. Tot aici erau asamblate și șeniletele Renault UE, fabricate în Franța. Uzinele Costinescu
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
măcinată de gelozie, îl denunță pe Mitrea că face parte dintr-o bandă de hoți. Atmosfera de mister apăsător, de teroare, amintește de Moara cu noroc a lui Ioan Slavici. La fel de încordată și bine surprinsă este atmosfera din nuvela Pe Mărgineanca (1912). Logofătul Mărgărit, aparent un bărbat dârz, onest, este în fond viclean, în stare chiar de crimă pentru a parveni. După ce se căsătorește cu sora administratorului Müller, o seduce pe nevasta moșierului Arțăreanu, cu care plănuiește să se însoare, după ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
sugestivă, fără comparații și epitete”, într-un stil de remarcabilă concretețe. SCRIERI: Scrisori către plugari, București, 1901; Drum și popas, București, 1904; În urma plugului, București, 1905; Două neamuri, București, 1906; Pe drumul Bărăganului, București, 1908; Ape mari, București, 1910; Pe Mărgineanca, București, 1912; Ion Măgură, București, f.a.; Nuvele, București, f. a.; Călugărenii, București, 1920; Cantonul cu stejari, București, [1921]; Povestiri, București, [1923]; Pe drumul Bărăganului, îngr. și introd. Petre Pintilie, București, 1969; Corespondență, îngr. și pref. Horia Oprescu, București, 1982. Traduceri: Henrik
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
s-au observat vulnerabilități în domeniu. Numai în 1942 au fost identificați 1469 legionari activanți, care au fost cercetați, în afară de cei aflați deja pe front sau concentrați la unități din interior. O atenție sporită a fost îndreptată asupra uzinelor „Rogifer”, „Mărgineanca” și Societatea de Tramvaie București, unde „foarte mulți lucrători” au activat în mișcarea legionară. Propaganda comunistă „nu a putut câștiga adepți” datorită succeselor obținute pe frontul de est și a înfrângerilor suferite de U.R.S.S. Mesajele acestora de atragere a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
multe alte rânduri, am pornit din Sebeș pe jos. În comuna Laz mi s-a făcut sete și mă apropiai de fântâna din mijlocul satului să beau apă. Acolo erau două țigănci, una În vârstă, alta tânără, Îmbrăcate În portul mărginencelor (foarte apropiat de cel de Săliște). Tocmai scoseseră ciutura cu apă și m-au poftit să beau. Le-am mulțumit, dar ele nu m-au lăsat să plec. M au invitat să mă așez cu ele pe o băncuță ce
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
dușmani ai poporului. Aceștia erau identificați peste tot: în universități, în tipografii, în uzine, în armată. Spicuim din articole: "Acțiunea de demascare și de lichidare a hitleriștilor și legionarilor din Universitate. Demascarea hitleriștilor din rândurile ceferiștilor tipografi. Fasciștii de la Uzinele Mărgineanca trebuie înlăturați. Purificarea și democratizarea armatei!" (Scânteia, 1944, nr. 1-12) Așadar, se poate spune că, în prima perioadă, textele din Scânteia respectă exigența interesului, pentru că prezintă acele evenimente care au un efect asupra spațiului public. Ulterior, însă, spațiul public este
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]