3,671 matches
-
o cotitură foarte pronunțată. Este vorba de acea Kehre, de acea turnură care a făcut cu putință ca astăzi să distingem între un Heidegger I și un Heidegger II. Nu vom discuta în ce constă această turnură, ci mă voi mărgini să subliniez ce sens are ea pentru subiectul dezbaterii noastre. În prima sa perioadă, cea a lui Ființă și timp (1927)1, Heidegger asumă o linie strict filozofică, principalii săi interlocutori fiind Platon, Aristotel, Kant și Husserl, iar aici referințele
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
la principul autoguvernării, numindu-l ca atare, în limba engleză (self government): "O țară merge spre progres cu cat ministeriile se desărcinează mai mult de competență de a interveni în trebile individuale, lăsând interesele locale în apreciația autorităților locale și mărginindu-se numai de a exercita o salutara privighere asupra mersului trebilor publice. Numai așa se poate ajunge la cea mai bună formă de administrație, la acea ce se numeste în Englitera self-government"16. Și Nicolae Fleva alege să păstreze termenul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
coupe-papier dotat cu un detector. Exista în Ș. Cioculescu o curiozitate de copoi literar. Era un Sherlock Holmes în meseria noastră. Se afla necontenit în urmărirea unei piste sau în reconstruirea unei filiere. Și cînd asta nu era posibil, se mărginea să vîneze greșeli și inconsecvențe. Pentru editori, comentariile lui deveniseră un coșmar. Nici cea mai îngrijită ediție nu scăpa neamendată, de la cuvinte transcrise greșit la adnotări imprecise. Sub un anumit raport, aceste comentarii sînt niște glose superioare. Mai toate au
Breviar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14839_a_16164]
-
metereze, cum ar fi cea românească, vede (sau, mai rău, chiar adoptă) astfel de atitudini relativist-sceptice, apoi ea se pune pe sine în primejdie serioasă". Deosebit de interesantă ni se înfățișează inserția lui Virgil Nemoianu în chestiunea revizuirilor, care nu se mărginește la enunțul comod al unor idei generale (nepuse în practică, cum se petrece frecvent!), ci e susținută de exemple care taie-n carne vie: "Mă preocupă enorm acest subiect, am scris cîte ceva, dar nici pe departe suficient. Tot, dar
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
piesei era, de exemplu, Caragiale, prioritatea textului era absolută. Treptat, spectacolul teatral a devenit mai complex: textul a început să fie rostit în strînsă legătură cu alte elemente componente, cu muzica, scenografia, mișcarea și restul. Un actor modern nu se mărginește să spună, clar și expresiv, textul. El știe pantomimă, e uneori un gimnast sau un balerin. Luminile, culorile fac parte organică din spectacol, ca și cuvintele. Tot așa se întîmplă și cu publicațiile. Ele sînt un tot. Nu le deschidem
Schimbarea la față by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15441_a_16766]
-
să meargă în liniște și să-și vadă de treburi, de o poliție care să reglementeze circulația. Dar este o naivitate a oamenilor de "ordine" să creadă că aceste "forțe de ordine publică", create anume pentru ordine, or să se mărginească să impună întotdeauna ceea ce vor oamenii de "ordine". In mod inevitabil ele vor ajunge să definească și să decidă ordinea pe care o vor impune și care va fi, desigur, cea care le va conveni". Astăzi, datorită computerelor, pot fi
Pentru lumile care dispar... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14634_a_15959]
-
Azuriul frăgezind/ În zori". Dar atunci cînd poeta renunță la repetiții epuizante și la prețiozități de limbaj sensul se încheagă și versul curge: "Soarele în apă se împăturise/ Se scurgea lumina peste toate/ Dormitînd cu trupul încălzit/ Necuprins plutește peste mărginit/ Apele spre ceruri au întinerit".
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14134_a_15459]
-
scorojite de arșiță,/ înmuiate de ploi,/ îndârjite de crivăț./ În fâlfâiri de aripi/ printre roțile Carului Mare,/ cu luna pernă,/ învelit cu noaptea,/ admonestat cu litanii.../ Mi-am întins pe ciolane/ pielea zbârcită/ peste arcul timpului". Cititorul trebuie să se mărginească a dispera în bulboana complicată a metaforei, poetul eșuând în tentativa lui de vânzător, de Iudă fără destin, până la urmă prea mult sentimentală. Sinucigașul ratează, și foarte bine că ratează, prin multă vorbire, prin rătăcire în meandre de imagini, autosuprimarea
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14210_a_15535]
-
în adâncime și rafinament. Ea s-a fragmentat. Cine se mai înfioară astăzi la o modulație dintr-o tonalitate în alta? Câți oameni mai au răbdarea și capacitatea de a urmări o muzică ce se articulează în timp, nu se mărginește la 4-5 minute și nu-i compusă din cuplete și refrene? Câți mai pot asculta o muzică cu ochii închiși, fără nevoia de suport imagistic? Adorno notează în Ästhetische Theorie că fragmentul e intruzia morții în realitate. Dacă e adevărat
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]
-
Ceața engleză umezește din nou trupurile și sufletele celor doi Perkins, redeveniți anonimi, slujbași de rînd, plini de rutină și gesturi mărunte. Universul căpătase dimensiuni incredibile, concretețe, importanță, conta pentru ei. Acum s-a strîns, s-a uscat, s-a mărginit la prea bine cunoscutele-i linii, trasee, spații cît bobul de mazăre în raport cu lumea întreagă. Continuu să mă gîndesc însă la profundele nuanțe descoperite de George Mihăiță și Virginia Mirea împreună cu regizorul Horațiu Mălăele, iarăși, în altă cheie, cu alte
Cad bani din cer by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15226_a_16551]
-
un talent literar autentic înclinat mai mult înspre sfera fantasticului decât înspre aceea a realului. Brăileanul îndrăgostit (se vede asta din prozele sale) de orașul lui Panait Istrati și Mihail Sebastian - tărâm dătător de fantezie ca și fluviul care-l mărginește - scrie o proză originală: amestec de real și fabulos, de proză realistă cu intarsii ale miraculosului. Enigmaticul este puternic implantat în viața adevărată a satului sau orașului, ceea ce conferă scriiturii lui Vasile Datcu valoare estetică. De pildă, povestirea Întâlnirea dezvăluie
Între real și fantastic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/13379_a_14704]
-
noastre s-a vorbit o limbă care era "mama celei latinești", dar asta se întîmpla cu două secole în urmă, cînd lingviștii nu știau ce știu astăzi) și așa mai departe. Ar fi încă bine, dacă asemenea aberații s-ar mărgini la un domeniu cum este istoria (și a limbii). Dar dăm peste ele și în filosofie și în sociologie și în alte discipline. Dl Ilie Bădescu, acela care, în anii comunismului, găsea în gîndirea eminesciană elemente protomarxiste, a publicat și
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13942_a_15267]
-
din Transilvania au stimulat învățarea limbii engleze și contactele românești cu literaturile și culturile de limbă engleză. Lucrare extrem de meticuloasă, Bibliografia nu este doar o pedantă dar absolut necesară lucrare de erudiție. Ea poate prilejui și surprize extrem de agreabile. Ne mărginim a semnala doar una. Printre scriitorii care au contribuit la îmbunătățirea hainei englezești a poeziei românești se numără, pe lângă binecunoscutul W.D. Snodgrass, și Michael Ondaatje. Celebrul canadian a contribuit la volumul Modern Romanian Poetry apărut în 1977, la Oakville
Poezie românescă în engleză by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/14022_a_15347]
-
poate săvârși lucruri minunate și în trupurile slabe”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Mucenicii Egipteni, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 511-512) „Dar luptele lor nu s-au mărginit numai la cazne, nici nu și-au sfârșit aici drumul, ci au mers mai departe, pentru că demonul cel viclean nădăjduia că, prin adaos de pedepse, are să-i îngenuncheze pe atleți, iar Iubitorul de oameni Dumnezeu îngăduia și nu-l împiedica
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și fug pentru că nu pot suferi strălucirea cea de acolo”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Iulian, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 480) „Să nu ne mărginim numai să venim la mucenici, ci să-i și imităm pe mucenici. Cinstești pe mucenici nu numai când te duci la raclele lor, ci, înainte de asta, când calci pe urma bărbăției lor”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
suflet, în fapt singurul mijloc care poate asigura acel influx de supraomenesc, acea sclipire care ne face nebuni pentru o clipă - este anulat cu precizie chirurgicală. Compozitorul scrie ceva și așteaptă ca interpretul să cânte ceea ce a scris. Relația se mărginește la binomul "eu scriu-tu cânți". Dar acest lucru e prea puțin. Interpretul nu e o mașină: el are propriile sale idei, vrea să fie iubit pentru ce cântă, vrea să răspândească frumusețe în jurul său. Astfel că divorțul între unul
Ethosul absent by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10480_a_11805]
-
calci iar pe caldarâmul străzii mele pe parchetul odăii mele? Materia îți mai spune ceva? Eterul dintre cuvinte și lumina ce dezleagă umbrele sunt azi singurele tale repere? Poate că ești lângă mine fără să-mi poți semnala aceasta. Neștiutor mărginesc chiar energia plutirii tale. Tu îmi dai clipele când sunt mai presus de mine cu nonșalanța geamgiului ce-a uitat că a pus geamul și din nebăgare de seamă îl sparge iar. Presupuneri ca soarele în deltă printre lotci care
REQUIEM in memoriam Ioșca Naghiu by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/3758_a_5083]
-
și, ca și când și-ar fi adus aminte, o luă spre malul Dâmboviței, la noua lui casă, întrebându-se cu o nedumerire sinceră de ce-i trebuise atât de mult ca să intre la peruchier!? Și, pe măsură ce înainta pe lângă zidul de zăpadă, care mărginea strada, vechea lui viață, sufrageria pustie, foișorul lui Barbărasă și chiar glasul hârâit al prietenului său se pierdură în ceața spumoasă a iernii.
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
nu ascundem nimic! Suntem prea tari să tăinuim că avem și centre de detenție... Cam sărăcuțe, ce-i drept...) O plimbare în curtea hotelului înainte de somn. Pe unul din imensele tunuri de coastă de-asupra Avenidei Maceo, cu care se mărginește curtea, N. și un mulatru pirpiriu și foarte șifonat beau direct dintr-o sticlă de coniac. Trec pe lângă ei atât de aproape, încât citesc eticheta: coniacul e armenesc. N. se preface că sau într-adevăr nu mă vede. Încep să
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
povestești cum ai învățat să dai cu pușca la vreo treisprezece ani, folosind arma scurtă și ușoară primită în dar de la colonelul Enghel și făcînd prăpăd cu ea în vrăbiile de la Balta-Albă. Mi se pare că întru atîta se cam mărginesc foile de dafin ce am putut culege în cariera mea cinegetică." în ceea ce mă privește, prețioasele foi de dafin lipsesc cu desăvîrșire, permițîndu-mi deci să mă laud cu calitatea de nevînător absolut: n-am atins niciodată vreo armă de vînătoare
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8123_a_9448]
-
care aveam să locuiesc, era spart chiar în mijlocul drumului. Pietrele smulse grosolan zăceau într-o stivă acoperită de noroi și murdărie de-a lungul gropii. Trotuarul, reparat de nevoie, dădea într-o piață, un triunghi neregulat format din bifurcarea aleii, mărginită de ziduri și garduri. Casele părăginite se ațineau în umbra subțire a copacilor bolnavi, ale căror crengi așezau pe ele contururi mai moi și frunzele palide aruncau pete livide peste verdele rărit. Portaluri orientale clasice, coloane, ornament din stuc, se
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
de la grădină, i-a ordonat birjarului să aducă bagajele înăuntru, a împins ușa care peste zi rămânea deschisă și l-a rugat pe tata-mare să intre primul; dalele, stropite de curând, duceau de-a lungul unui răzor de trandafiri, ce mărgineau zidul terenului, la intrarea laterală a casei impozante purtând amprenta Jugendstil-ului vienez. Intrară în holul de la intrare. — Bagajul va fi dus în camerele dumneavoastră, probabil că sunteți obosit de călătorie, spuse Leo Schachter, în timp ce urcau cele trei trepte ce
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
într-o clipă de semeție, își propune să elucideze inelucidabilul: problema sensului existenței. Ce să spun? Bine că totuși nu perseverează în această intenție, bine că se repliază, că se retrage la timp din competiția cu bisericile și cu filozofiile, mărginindu-se, până la urmă, să deslușească numai sensul propriei existențe și nu, neapărat, pe acela al lumii, al lumilor. Iar acest sens al existenței proprii îl formulează memorialistul destul de simplu, încă de la începutul depoziției sale, atunci când vorbește despre „oarba credință în
Credința în literatură by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13189_a_14514]
-
remarcabile. Scena din povestirea Strania moliciune, în care un profesor se lasă sedus de o elevă și, în momentul juisării, călătorește peste un curcubeu, ar fi putut da o pagină de o fantezie imaginară memorabilă, dacă nu s-ar fi mărginit la câteva fraze mai mult sau mai puțin inspirate. La fel în roman. Când Taina contemplă, după moartea subită a pictorului, tabloul bizar pentru care ea îi pozase, tablou care ar fi putut ascunde un tâlc mai mare sau care
Prozator bun, caut ambiții! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13295_a_14620]
-
din Avenue du Maine, paralelă cu Vercingetorix, un maț de uliță, ce a mai rămas după reforma edilitară modernă a cartierului, cu simpatica rue de la Gaité, plină de teatre, la doi pași de piața Edgar Quinet, Odessa, rue de Froidevaux mărginind marele cimitir ce poartă numele cartierului, unde dorm Cioran și Eugen Ionescu; în fine bulevardul Montparnasse, propriu-zis, cu cafenelele lui celebre, una după alta, La Coupole... La Rotonde... Le Dôme... Le Select... unde își beau cafeaua pe vremuri Lenin și
Strada Jean Zay by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13325_a_14650]