270 matches
-
plăti derivă geometrica în care ne complacem deocamdată? Dilemă nu vrea altceva decât să tempereze această derivă. Ea nu vrea să relativizeze valorile sau să surdineze adevărul. Vrea însă scoaterea din joc a cu certitudinile lui (mitocănești sau fanatice), cu mărginirea lui inamovibila. Există , mereu înarmat împotriva trădătorilor din Opoziție, , care are în buzunar rețetă mântuirii naționale, dar nu înțelege s-o pună la dispoziția derbedeilor... e, în România, un personaj cu tradiții: de la Conul Leonida care explică tot, la eroii
Omul fara dileme by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83015_a_84340]
-
totală de valori, nu simpla opoziție, frondă sau mișcare ostentativă"). Tocmai "simpla opoziție", "fronda" perpetuă credem că alcătuiesc atuul mentalității avangardiste, desprinse de servituți politice, compunînd o postură de monitorizare "gratuită", ideală, a spiritului scutit de marca unei "angajări", ergo mărginiri prin circumstanțele istorice efemere. Eterogen și incompatibil în raport cu ideologiile politice, suprarealismul e un antidot redutabil al acestora. Cuvîntul de ordine al suprarealiștilor este, după cum prea bine știm, insubordonarea sistematică față de convenții, revolta continuă. "Revolta singură e creatoare și de aceea
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15473_a_16798]
-
era obligat a-și conserva gravitatea solemnă de fond, extazul ideologic. Posibila nuanță ironică se topește în masa culorii adverse. Din păcate, G. Călinescu pare a se afla în rolul nebunului de tip nou, al unui nebun foarte supravegheat, adaptat mărginirii, lipsei de umor, megalomaniei specifice "curții" "socialiste". Nebunul de curte clasic "provoacă amuzamentul prin lăcomia absurdă, cleveteala veselă, renghiurile ticăloase, ca și prin diformități fizice sau mintale care-l privează de responsabilități, punîndu-l în poziția proscrisului paradoxal combinată cu completa
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
războiului, scriitorul se angajează în "războiul rece" al vremii vorbind despre militarismul german, despre reînarmarea Germaniei, susținând că poporul german este inapt pentru democrație. Defăimare. Acuzații ce par ciudate astăzi noilor generații având sub ochi realitățile prezentului. E limita. E mărginirea ideologică a unui scriitor foarte bun, subiectiv însă, fanatic, spirit revanșard... Totuși, ce elogiu! Să n-ai cum să le spui nemților că sunt distruși decât tot cu o vorbă de-a lor, Kaputt. E ca și cum, în metafizica universală, "lucrul
Un joc al întâmplării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14436_a_15761]
-
unei opoziții pe cît de inaparente pe atît de revelatoare. Vasile Igna o subsumează sintagmei de "Rezistență Culturală". O formulă nescutită de-o anume "echivocitate", cum ar spune d-sa, deoarece tocmai acestei modalități a rezistenței i s-a imputat mărginirea, oprirea în fața protestului radicalizat, de natură politică. Pentru a "curăți" conceptul de umbrele ce s-au lăsat asupră-i, însă și pentru a-și clarifica obiectul foarte onorabil al studiului, autorul excerptează "caracteristicile principale" ale fenomenului în cauză: "Înainte de toate
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
Ar fi rupt un întreg crâng ca să-și prindă la butoniere câte o floare. Mai mult, s-ar fi răsculat instinctual asupra gustului colectiv, ca niște agitatori voluntari ai obiceiurilor neconsolidate. Pe scurt, ar fi fost dușmani potențiali ai tuturor mărginirilor, în special ale acelor repertoriale. între timp cei patru saxofoniști s-au acoperit de diplome, premii, granturi, stagii. Dar mai ales de experiență. Experiența ca început al înțelepciunii. Experiența ca memorie a unei sume semnificative de lucruri. Experiența ca rădăcină
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
auditive, dincolo de timp și spațiu, fără a face favoruri și fără a comite nedreptăți, dar cu riscul de a strivi și a copleși, ca orice infinit generat de o intuiție internă. Numai că, nemărginirea acestor muzici reiterative constituie însuși felul mărginirii lor, așa cum întreaga creație de lucrări minimalist-repetitive ale școlii americane (Terry Riley, Steve Reich, Phil Glass) nu reprezintă expresia unei idei (ca, de exemplu, acele întâmplări sonore ritualice tradiționale, ivite din exersarea principiilor etice), ci sunt doar expresia unui efort
... și punctuație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12117_a_13442]
-
-ți achiziționezi o haină doar pentru că ea cade bine pe un manechin. Or, mare parte din vestimentația modernistă (și, uneori, postmodernistă), echipează fel și fel de manechine ce se agită, straniu, suspect, împotriva obiceiurilor consolidate, ca un pseudo-dușman al tuturor mărginirilor. 13. Un proverb arab spune că oricât ar fi de încinsă, apa tot stinge focul dacă este aruncată peste el. Din păcate, oricât de groasă, de matlasată ori de îmblănită, muzica savantă nu mai este în stare să apere trupul
Muzică și vestimentație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12478_a_13803]
-
sau că ar ,face pasul decisiv al rupturii cu divinitatea" (p. 203 și 233). Arghezi nu oscilează între credință și tăgadă, cum spune el însuși înșelător, pentru că ,tot jocul se desfășoară între acești doi poli: al nemărginirii, transcendența, și al mărginirii pământești" (p. 192). Altfel spus, regăsim opoziția din psalmii davidici între puterea infinită a divinității și capacitatea limitată a omului de a înțelege, sortit nimicniciei. Transcendența argheziană nu este goală, ci inaccesibilă poetului - ceea ce face inutilă opoziția tradițională în critica
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
de Caliope, muza poeziei epice, când critic ignorant contestatar-agresiv, sau preot dogmatic etc., etc. Cu intenție, spiritul textului pune nota de contrast pe platitudinea și dogmatismul unor critici. După ce i-a creat, autorul se înstrăinează de glosatori. Ei își conservă mărginirea cu agresivitate, se inflamează, se pripesc în considerații, incapabili să facă o critică la rece. Se înscenează astfel, în infrapagină, prin trimiteri numerotate, pe roluri sugestiv numite, drama literaturii, neînțeleasă ca ficțiune și comentată inadecvat. Deloc mâhnit, ba chiar amuzat
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
Ar fi rupt un întreg crâng ca să-și prindă la butoniere câte o floare. Mai mult, s-ar fi răsculat instinctual asupra gustului colectiv, ca niște agitatori voluntari ai obiceiurilor neconsolidate. Pe scurt, ar fi fost dușmani potențiali ai tuturor mărginirilor, în special ale acelora repertoriale. între timp, cei patru saxofoniști s-au acoperit de diplome, premii, granturi, stagii. Dar, mai ales, de experiență. Experiența ca început al înțelepciunii. Experiența ca memorie a o sumă semnificativă de lucruri. Experiența ca rădăcină
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
și suflet, alterarea chipului lui Dumnezeu în om (mintea s-a întunecat, inima s-a pervertit, voința s-a slăbit). 2. Cu privire la trup: suferințe și necazuri, moartea fizică. 3. Cu privire la starea externă a omului: alungarea din grădina Edenului, blestemarea pământului, mărginirea stăpânirii omului asupra animalelor și a naturii înconjurătoare<footnote Pr. Ioan Mihălcescu, op. cit., pp. 130-133. footnote>. În legătură cu aceste urmări, Sfântul Ioan Gură de Aur menționează: Pentru ce n-a existat căsătoria înainte de înșelăciunea omului? Pentru ce n-a trăit Adam
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
să o parcurgă spre Dumnezeu, oricât de sus ar fi ajuns, adică chiar dacă calea parcursă și lăsată în urmă se mărește mereu. Sfântul Grigorie respinge stăruitor teoria origenistă despre plictiseala la care ajunge sufletul în Dumnezeu, fapt care implică o mărginire a fericirii pe care Dumnezeu o poate da”. footnote>. Căci pururea trebuie să se ridice oamenii și niciodată nu trebuie să înceteze de a se apropia prin alergare”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia V
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
intră și iese și o statornicie. Într-un fel „suntem nemulțumiți cu starea în care ne aflăm de câtva timp, pentru că, cunoscându-i marginile, nu ne mai este satisfăcută setea noastră de nemărginire. Voim ceva nou, voim să ieșim din mărginire. Dar noul în care intrăm e din alt punct de vedere înrudit cu starea în care am fost. Binele, iubirea, e mereu nou și mereu același. E un nou paradox: schimbarea și stăruința. Omul e mereu nou și mereu același
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
său specializat, de abordare teoretică a literaturii, n-a ezitat a-l declara a fi, împreună cu G. Călinescu, o primejdie a criticii românești, invadată, vezi Doamne, de ,,literatură", subordonată scriitorilor. Aci nu mai operează bizantinismul adaptării falacioase, ci o univocă mărginire, o dificultate de-a priza (și, pesemne, de-a produce!) esteticul, o, dacă vreți, emasculare a sensibilității (impresioniștii francezi din jurul anului 1900 îi numeau pe teoreticieni eunuci literari!). Oricum, ,,deliteraturizarea" criticii n-ar putea semnifica, în lumina bunului simț, altceva
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
în dezvoltarea toposului grădinii rămâne opera lui Joseph von Eichendorff. Aproape nu există text care să nu cuprindă și o descriere a victoriei naturii /credința în libertatea eului autentic/ asupra operei uniformizante a omului. în schimb, grădina franțuzească apare ca mărginire a libertății. în poezia Prinz Rokoko din 1854, copacii tunși nu mai pot visa pădurea: "Prinț Rococo, ți-ai despărțit / în cerc de-alei grădina toată / iar pomii ți i-ai tuns ciuntit / spre-a nu visa păduri vreodată". Izvoarele
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
desemna caracterul progresiv al vieții spirituale 1, însă doar la Sfântul Grigorie apare ca fiind constitutiv acesteia. Epectaza este concepută ca o atitudine permanentă a sufletului. „Realitatea inteligibilă (τὸ νοετόν) și imaterială fiind pură de orice circumscriere, scapă limitelor sau mărginirii, nefiind limitată de nimic. Dar ea, la rândul ei, este divizată. Este realitatea necreată și creatoare a ființelor, care este mereu ceea ce este; și fiind totdeauna egală ei însăși, ea este superioară oricărei creșteri și oricărei diminuări și nu poate
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
intră și iese și o statornicie. Într-un fel „suntem nemulțumiți cu starea în care ne aflăm de câtva timp, pentru că, cunoscându-i marginile, nu ne mai este satisfăcută setea noastră de nemărginire. Voim ceva nou, voim să ieșim din mărginire. Dar noul în care intrăm e din alt punct de vedere înrudit cu starea în care am fost. Binele, iubirea, e mereu nou și mereu același. E un nou paradox: schimbarea și stăruința. Omul e mereu nou și mereu același
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
a dialecticii politice, a dezbaterilor și încleștărilor pururi vii și energice ale comunității: cu răul și cu bunul ei. în schimb, adoptată rigid în Europa, transformată în literă de lege, urmată orbește, a dus la inadmisibile deformări ale juridicului, la mărginiri ale democrației cu care această parte de lume vrea să se laude, la grave derapări ideologice: Europa pare îngrozită de flămînzi sau de lombarzi, dar îi ia în brațe fără înconjur pe tirani sîngeroși precum Saddam, Castro și Chavez. Impozițiile
Argument în favoarea administrației Bush by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/11865_a_13190]
-
vizat și în cazul părinților. Tatăl eroinelor e un profesor de matematică supus excedentului de puritanism al soției care obligă întreaga familie la un stupid comportament și inepte gesturi de penitență (vezi distrugerea discurilor favorite). James Woods îi dezvăluie personajului mărginirea și obtuzitatea pînă la nebunia care-l face să vorbească mereu de unul singur. Kathleen Turner nu s-a dat în lături să portretizeze bigotismul deplasat al mamei, după ce, cu ani în urmă, o interpretase pe Peggy Sue, eroina care
Uciderea inocenței by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16038_a_17363]
-
pentru că îl caută în timp, în Istorie și nu în ei însuși. Constat că fântânile nemărginirii care susură în scrisul lui Cervantes au secat în operele scriitorilor europeni. Că existența diurnă a nenumăraților Sancho se scaldă în apele impure ale mărginirii și resemnării, că lumea dezbinată într o Europă ce se crede unită, în loc de o confrerie a iubirii și a curajului, domnește o confrerie a fricii și a urii. Vârsta de aur, magnifica vârstă a conviețuirii în bună pace între litere
"CAVALERUL NEBUNIEI" STRĂBATE LITERATURA EUROPEI. In: Editura Destine Literare by Al. Florin Țene () [Corola-journal/Journalistic/90_a_416]
-
că o generație plantează copacul și următoarea generație își așează urma în umbra acestuia. Sunt aceste două lucrări un efect spectaculos și fascinant al unei trăiri/retrăiri sau putem vorbi despre un efect al conștiinței continuității/nemărginirii dar și al mărginirii? De fapt, nu recursul vizual dramatic al imaginilor ne aduce la marginea conștiinței? Adrian - Cele două lucrări fac parte din ciclul intitulat „Obiecte” și le-am conceput în așa fel încât să vină în ajutorul celor executate pe pânză sau
“… un recurs vizual dramatic al imaginilor mărginirii” De vorbă cu pictorul Adrian Samson [Corola-blog/BlogPost/94161_a_95453]
-
Toate având ca finalitate relația mea cu trecutul, mai apropiat sau mai îndepărtat, bineînțeles și relația deosebită cu părinții. Aici ai remarcat foarte bine relația cauză-efect, acele trăiri/retrăiri sau continuitate/ nemărginire dar și un recurs vizual dramatic al imaginilor mărginirii. Dorina - Multora dintre picturile tale nu le dai anumite titluri specifice, ele sunt numite generic: Amintiri, Compoziție, Casă, Copilărie, așa că, dacă vrei să vorbești despre o anumită pictură care nu se află în fața noastră, tu trebuie să mi-o descrii
“… un recurs vizual dramatic al imaginilor mărginirii” De vorbă cu pictorul Adrian Samson [Corola-blog/BlogPost/94161_a_95453]
-
depășire a impasului închiderii în sine; durerea ca act gnoseologic și cercetare a vieții lăuntrice. Frisonul suferinței și al morții este implicit, ubicuu și transmisibil între cer, pămînt și ape, cuvintele, ființa, elementele naturii fiind amprentate de cenușa și hidoșenia mărginirii: La Ottawa porumbeii stau pe o rază de soare / întrebându-se ce este vîntul și-unde / văzduhul i se închină. Lacul cu apele lui pof-ti-cioase par o fațadă a lumii. Un ocean / prizonier între margini tot mai hidoase // Noi venim
Dor de a cuprinde sfera by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8232_a_9557]
-
narative? „Realul, afirma Andrei Pleșu în Ochiul și lucrurile (Editura Meridiane, București, 1986, pag.13), e infinit mai bogat în epoca noastră, decât înainte, după cum posibilul de azi e mai bogat decât posibilul de ieri”. Așa cum artiștii fac îndeobște ceea ce mărginirile vremii lor îi determină să facă, tratând circumstanțele timpului ca pe o materie primă, tot așa dirijorul-investigator prospectează terenul sonor țărmurit actualmente de domenii ale cunoașterii dintre cele mai diverse - matematica, informatica, fizica, filosofia, logica, arhitectura etc -, abordând datele identificate
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]