2,766 matches
-
a celor din vestul Uniunii, s-a manifestat de la început prin absența unor șefi de stat sau de guvern de la summit-ul praghez. Președintele Franței, primul ministru al Mării Britanii sau președintele Consiliului de Miniștrii al Italiei sunt cîțiva din mării absenți. În mod paradoxal, România, unul dintre statele membre situate la frontiera răsăriteana a Uniunii și una din cele mai active voci în chestiunile fostului spațiu sovietic din Europa Orientala, în special în legătură cu Republică Moldova, nu a fost reprezentată la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fraudă bancară, interferență politică subterană trebuie eliminată din sistemul judiciar, trebuiesc sparte monopolurile îndomeniul media. Statul se poatetransforma.Dar, înainte, acest stat captiv trebuie înapoiat cetățenilor săi1". Vrem țară înapoi! - s-a transformat într-un snout-bites al protestatarilor din Piață Mării Adunări Naționale din Chișinău. Despre fenomenele și tendințele amenințătoare din sistem a atenționat și ex-premierul Chiril Gaburici în Scrisoarea sa adresată Președintelui Republicii Moldova, Președintelui Parlamentului și plasată, cu o săptămână până la demisie, pe pagina sa de Facebook, în care acesta
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
disputat între opțiunile proeuropene și cele proruse a constituit tema dominantă în ofertele concurenților electorali din acest scrutin. Evoluția tragicelor evenimente din Ucraina vecină a alimentat temerile autorităților de la Chișinău în legătură cu o posibilă imitare a scenariului de pe Maidan în Piață Mării Adunări Naționale. Partenerii de dezvoltare, instituțiile europene au sprijinit Guvernul de la Chișinău în perioada campaniei electorale. Totodată, presa a mediatizat intens informația despre suportul financiar acordat Republicii Moldova pentru continuarea reformelor pro-europene și a cursului european al țării. Astfel, potrivit Memorandumului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
aluzia ca instrument de persuasiune a alegătorului. Este o referință la avertizarea făcută de Zinaida Greceanâi (premierul moldovean în perioada guvernării comuniste) în timpul evenimentelor din 5-7 aprilie 2009, adresată părinților de a nu le permite copiilor să iasă în Piață Mării Adunări Naționale, unde ar putea fi folosite armele. Apoi urmează codificarea mesajului electoral: În permanență șantaj, amenințări cu frigul, cu foamea? (embargourile impuse de Federația Rusă) Vrem iarăși război la noi acasă sau merităm o soartă mai bună? (Războiul de pe
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
lor de afecțiune, de prietenie... Mergeți apoi măcar la o competiție sau un antrenament al sportivilor cu dizabilități intelectuale de care se ocupă Fundația “Special Olympics” - e o altă lecție imensă de viață. Mergeți la secțiile de oncologie ale spitalului Mărie Curie sau la secția de arși a spitalului tot de copii, Grigore Alexandrescu. E bine să-i duci și pe copiii tăi în astfel de locuri, tocmai pentru a-i face să înțeleagă mai bine ce înseamna norocul, sănătatea, familia
Spirala voluntarilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82868_a_84193]
-
diferite culori;când parterele blocurilor de la străzile cu văd și cele dintre blocuri au devenit shop-uri,ABC-uri,cabinete de toate felurile,agenții imobiliare(ce multe sunt),dar îmi place,se simte viata.Orasul meu e cam bolnav și mării specialiști amputează din greu ,apoi fac transplanturi și tot asa.Dar îl iubesc oricum deși nu-l mai cunosc uneori.Strada copilăriei mele e de nerecunoscut,multe locuri sunt de nerecunoscut,a rămas castelul unde orice față e prințesa și
Bucurenci + Bucureşti = LOVE by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82902_a_84227]
-
într-un mod f plăcut Dacă tot ați adus vorba, am căutat pe You Tube ceva cu Marcel Iureș, nothing!, am căutat ceva cu Dan Nuțu, nothing! cu Irina Petrescu...nothing! Poate se indura cineva și pune niște filme cu mării actori români! Ce anume e în neregulă la titlu? Înțeleg că e vorba despre eating desorders... ultimul video... @deea. titlul sună în halul ăsta: “Pentru toate TÂMPITELE din România”, subtitlu “Mi s-a făcut pielea găină la reclamă asta”. Cam
Trilulilu.ro by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82974_a_84299]
-
sau au făcut averi oneroase. Pentru că propriile repere morale ne sunt atat de tulburi, ne abținem să judecăm singuri și ne bucurăm, în gloata, la orice execuție, fericiți că altcineva a judecat în locul nostru. Dar în spatele acestor ștreanguri populare, rânjesc mării corupți. În spatele dosariadei, se ascund falimentele, escrocheriile, delapidările. Ei, marii corupți, n-au făcut poliție politică. Ei, noii îmbogățiți, nu s-au mânjit. Iar dacă până mai ieri erau măcar subiect al oprobiului public, astăzi va veni CNSAS-ul și
Licheaua apelata nu se afla in aria de acoperire by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83063_a_84388]
-
am solicitat un interviu, și-a exprimat dorința să mergem pe țărmul mării (nu zărise încă marea de la sosirea la Neptun), să ne așezăm pe o bancă și să stăm de vorbă. I-am oferit brațul și am ajuns în fața mării pe care Nina Cassian o iubește la nesfîrșit, așa cum mi-a mărturisit. Un vînt puternic și-a lăsat amprenta sonoră prin microfon pe banda de casetofon... Stăteam cu spatele la mare, soarele se pregătea să apună, culorile peisajului aveau tandrețea unor vechi
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
nouă a dlui Cornel Ungureanu (care cu acest prilej, se "apără" de o remarcă a cuiva cum că ar fi cronicar literar al revistei timișorene: "Semnez Documentare, care ar vrea să semnaleze cititorului cărți, atitudini, personaje". N-o fi altă Mărie cu aceeași pălărie?). Savuroasă, ca de obicei, poezia în formă fixă a dlui Ș. Foarță, conectat de astă dată la bicentenarul lui Hugo, din care și traduce Vînătoarea burgravului. Caloriferul dlui Marcel Tolcea te umple de voie bună. Lucru mare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15440_a_16765]
-
limba populară, dar constituie o adevărată tentație în stilul nominal al limbii culte (în limbajul științific, juridic, administrativ). De fapt, chiar și limba populară utilizează tiparul, dar aproape exclusiv în formulele onomastice extensive și explicative ("Ion a lu Vasile a Măriei Vameșului"). Ca și în alte cazuri, pentru a formula cu oarecare convingere ipoteze asupra raportului dintre trăsăturile structurale ale limbii și deciziile culturale care i-au influențat evoluția ar trebui să dispunem de foarte multe date: în primul rînd, de
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
a te declara, oficial, fericit. Zilnic. La capătul rezervelor financiare și al puterii de a suporta, unul din cei doi oaspeți ai micului hotel va pleca, totuși. Consulul turc. Sub privirile îngrozite ale scriitorului, rămas singur cu soția lui în fața mării la care nu poate ajunge, diplomatul își scoate bagajele, cerând ajutor localnicilor spre a le transporta spre ghereta vămii. Nimeni nu se încumetă, însă. Cei care pleacă sunt considerați trădători. Sau, poate, doar beneficiari ai unei șanse pe care popoarele
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
înduioșat ca odinioară de gloata de indieni desculți care abia mai puteau îndura dogoarea pietrelor încinse din mica piață stearpă. Făcu să amuțească aplauzele cu un semn, aproape cu furie, și începu să vorbească fără gesturi, cu ochii ațintiți asupra mării ce gemea de căldură. Vocea-i domoală și profundă avea calitatea apei nemișcate, însă discursul învățat pe dinafară și rostit de atîtea ori nu era menit să spună adevărul, ci să contracareze o sentență fatalistă din cartea a patra a
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
-și, cu plimbări, cu ospețe, privind numai ce vor face turcii cu nemții și cu muscalii [...] mersese la satul mării-sale, la Obilești, unde heleșteu mare este și plimbare foarte frumoasă de primăvară, unde nu o dată, ci de multe ori zicea măria-sa: că estimp numai plimbărilor grijă vom avea din Obilești în București, deacii în Mogoșoaia, deacii în Potlogi, deacii în Târgoviște, vom trece vara și de toamnă la vii vom merge, unde ni se va părea". Deci "de la vlădică până la
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
artă, garanția lor este autenticitatea obiectului artistic, iar aspirația este că lucrarea de artă să ajungă exact unde trebuie, adică la oamenii care iubesc artă și care o pot plăti cît mai aproape de valoarea ei reală. Cu alte cuvinte, la mării actori ai unei piețe de artă adevărate care, mai devreme sau mai tîrziu, vor apărea și în spațiul nostru public așa cum se cuvine. Pentru ca aceste lucruri să funcționeze și dincolo de enunțuri și de principii, este nevoie de o rediscutare profundă
Pasii marunti ai pietei de arta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13752_a_15077]
-
spontaneitatea limbajului cotidian. De aceea, alături de formulele extrem de ceremonioase ale stilului oficial al epocii (impregnate de o afectivitate clișeizată: "iarăși mai supăr luminat auzul Înălțimii Tale", "cu hierbinți lacrămi căzui la mare milostivirea Înălțimii Tale", "cu plecare de genunche jăluim Măriei Tale"), apar destule exemple de limbă vie, colocvială: "au rămas lucrul baltă"; "au făcut și fac unile ca d’alte acestea". Rezumarea situațiilor nu e lipsită de simț ludic: "dumnealui ( ...) au cumpărat ce n-au știut, cum și vânzătorul i-
Citind anaforale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13871_a_15196]
-
Dar întrucât ursul nu i-a avut grija, martirul a fost dus din nou, abia respirând, în temniță, unde a mai trăit o zi. Și a doua zi, după ce i-au atârnat niște pietre de picioare, l-au aruncat în mijlocul mării. Și iată așa a decurs martiriul lui Agapie”. (Eusebiu de Cezareea, Martirii din Palestina, VI, 6-7, în PSB, vol. 13, p. 404-405) „După ce (unii dintre mărturisitorii credinței - n.n.) au ajuns la locul acela unde obișnuiau să pedepsească pe răufăcători, cel
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Ionescu, Gheorghe Lungu, Eugen Mircea, Codrin Mircea, Ioana Pălămar, Carmen Poenaru, Lucian Smau, Constantin Tofan, Mădălin Tibichi. Citește tot... Vienna Classic Christmas la Iași, 12 decembrie Viena, locul de grație în care s-au născut valsurile și unde au creat mării compozitori ai lumii, a stabilit un standard de autenticitate și puritate a stilului de interpretare. Strauss Festival Orchestră Vienna este un ansamblu de top al Vienei, loial autenticității vieneze și având o caracteristică personală, care constă în farmecul și bucuria
Culturale [Corola-blog/BlogPost/94539_a_95831]
-
altuia chiștoacele amare de țigări și mă urmăreau cu privirea aia însetată de poezie cu pupila mărită de drog mergeau în spatele meu imitându-mi pasul de mare pasăre stângace pe uscat după nesfârșitele-i valuri de libertate în larg, deasupra mării mă urmăreau cu pasul sacadat râzând în hohote și totuși eu îi iubeam erau frații mei tristețea lor era și a mea ei erau mai autentici ca mine în frica lor de moarte (poate că mie nu-mi era frică
Un nume nou: Liviu Dascălu by Paul Vinicius () [Corola-journal/Imaginative/4838_a_6163]
-
și-ntre timp zorii deveneau amiază și lemnele pâlpâiau sub cuptorul în care se cocea pâinea ori cartofii timpul trecea prin fața ochilor noștri uimiți și dispărea în șura caldă încă multă vreme după ce apunea soarele noaptea regăseam sfiala mea în fața mării pe care n-o văzusem niciodată câți mă vor fi înțeles ce voi fi înțeles eu din tot ce trăiam habar n-aveam pe-atunci că ființa are nevoie de transcendența necazurilor și-a bolii și de-o gigantică frunză
Poezie by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/6304_a_7629]
-
ntr-o oglindă întoarsă pe frunte îi e pus. În iarba uscată moțăie un cîine, un motan tarversează carosabilul și-și înfoaie blana năpîrlită: coada lui are cîrlig. În piața mare printre palate și ruine poetul își savurează exilul. Cerul deasupra mării un spectacol al norilor: Occidentul își întinde degetul mic înspre Orient. 08.2005, Mamaia Pe Innsteg Timpul face jogging pe urmele mele. Poartă pantaloni scurți. Sandalele mamei duc duminica picioare străine la biserică. Afară nimeni nu mă așteaptă. 08.2005
Poezie by Carmen Elisabeta Puchianu () [Corola-journal/Imaginative/6903_a_8228]
-
țărm, fiindcă Mediterana era liniștită, după două nopți de furtună. Își îndreptă spatele. Litania rugăciunii se stinse, ca ecoul unui pahar atins în cădere. Auzi numai vântul pentru o clipă și, dintr-o dată, soarele se înălță cu un cap pe deasupra mării, strălucind orbitor și țesând o rețea pe deasupra apei. Era clipa ce-o așteptase, ca în toate zilele africane, deși era sfârșit de septembrie și se făcea tot mai frig. Ziua se micșorase, nopțile păreau tot mai lungi, bântuite de spirite
Mehria by Daniela Zeca () [Corola-journal/Imaginative/7937_a_9262]
-
și Șincai, la 1780, e descrisă starea de lucruri arhaica (și "rațională", pentru că prezintă construcții similare la masculin și la feminin) în care același articol - ei - poate fi postpus și antepus numelor feminine (indiferent de terminație): Marie-ei, dar și ei Mărie. Și mai surprinzător " dar în cu totul altă direcție - e Timotei Cipariu: dovedind că latinismul era de fapt foarte atent la limba vorbită (mai ales dacă semăna cu evoluțiile romanice), Gramatică să din 1869 prezintă genitiv-dativul numelor de persoana ca
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
un amestec al vocilor narative care trece dintr-o litografie în alta, una o explică pe cealaltă, se naște din ea într-un fel de punere în abis, ca oglinzile speciale pe care le cumpăra Ucu de la tîrgul de Sfîntă Măria Mare (...). Așa înțepenesc lumile cele de demult în propria lor moarte, asemenea acelor oglinzi din tubul de carton, cu oglinjoare care una într-alta se oglindesc și arată asemenea acestei treceri dintr-o litografie într-alta, chiar aici..." (pp. 144-145
Balul fantomelor blajine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12509_a_13834]
-
natal al lui Giacomo Leopardi, numele lui Eminescu este rostit cu prețuire și admirație. Cum de-a ajuns acest puternic ecou al ultimului mare poet romantic european, Mihai Eminescu, În patria celui mai mare poet romantic italian (și unul din mării romantici europeni) Giacomo Leopardi iată o Împrejurare mai puțin cunoscută publicului românesc. Ea se datoreaza Înfrățirii orașelor Recanati și Blaj, a Centrului Mondial de Poezie și Cultură "Giacomo Leopardi" cu Asociația Culturală "Astra" din Blaj și, implicit, a marilor noștri
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]