322 matches
-
făcut școala asta? Eu am învățat o meserie căutată! Sunt cofetar-patiser, de ce să nu merg la lucru? ― Ba nu, fată, meseria ta poate avea căutare și aici în sat. Deocamdată rămâi acasă! Avem de lucru, îți pregătim zestrea! Vine vremea măritișului, nu mai ești chiar foarte tânără, împlinești anul ăsta douăzeci de ani. ― Mamă, dar tu vorbești cum vorbea și mama ta acum cinzeci de ani! Lucrurile s-au mai schimbat! La oraș fetele se mărită la treizeci de ani! Mai
NECĂJITUL POVESTIRE FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488710196.html [Corola-blog/BlogPost/384761_a_386090]
-
mai este sau nu „fată mare”. După ce a fost însămânțată de embrionul masculin, indiferent dacă a fost sau nu creată noua entitate umană în stare de făt, femeia nu mai este „curată” în special dacă actul sexual a intervenit înaintea măritișului. Dacă această dezvirginare s-a produs fără acceptul ei, fata „se rușinează” iar efectul psihologic este deosebit de grav putând duce până la sinucidere. Maica Domnului, fetița Maria din Ierusalim, era căsătorită potrivit legii iudaice cu copilul Iosif din Nazaret iar momentul
NAŞTEREA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1482696011.html [Corola-blog/BlogPost/354155_a_355484]
-
așezat cu ea în casa lui părintească din centrul orașului, în vecinătatea noastră, iar la mai puțin de un an după cele petrecute le-a venit pe lume celor doi primul copil. I-am cunoscut și eu nevasta, curând după măritiș, cum îți ziceam, se purta numai în negru, și, după ce i-am fost prezentat cu nu mai știu care ocazie, am întrebat-o dacă ținea doliu după cineva. După frate-meu, mi-a spus. În acel moment mi-a venit
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_2_dan_florita_seracin_1342536751.html [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
al căror bunic îl chema Oprea Teșcuț. Terenul aflat mai jos de gospodăria lui Neluț Sima, a fost pe vremuri stăpânit de o soră a lui Oprea Teșcuț, măritată cu Gheorghe Ureche, zis Turcu, deci cu același nume, Teșcuț, înainte de măritiș. Pe acel loc sunt astăzi gospodăriile unor nepoți de-ai lui Turcu. Continuitatea acestui teren întins, aflat pe vremuri în stăpânirea unui anume Teșcuț, este întreruptă doar de locul pe care cu ani în urmă se afla gospodăria tatălui lui
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
mama după război, nu ierea cu noi atuncea în car, ieu aveam 7 ani, Pâclă ierea măi mic ca mine, din cauza războiuli ieu nu m-am măi dus nici la școală... În fine, pe Mama Moașa, Găzăroaia, o chema după măritiș tot... Teșcuț. Iată de ce sunt aproape sigur că familia fără copii, care o luase de suflet pe străbunică-mea Măruța Popescu din Robești, purta și ea numele de Teșcuț... Referință Bibliografică: OAMENI ȘI CÂINI (miniroman) (II) / Marian Pătrașcu : Confluențe Literare
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
prinț nu i-a iertat toată viața amarnica jignire. Ambițiosul tată al domniței a vrut s-o căsătorească „politic”, însă încercările sale au eșuat, din cauza sinuoaselor împrejurări în care au evoluat evenimentele. În timp ce Vasile Lupu își făurea planuri mărețe cu măritișul fiicei sale, trăgând firele atâtor intrigi pentru realizarea lor, Bogdan Hmelnițchi, hatmanul cazacilor zaporojeni din Ucraina, a dorit ca frumoasa domniță să fie mireasa fiului său, Timuș Hmelnițchi. Vasile Lupu l-a refuzat categoric pe hatman, pentru că nu corespundea ambițiilor
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413169068.html [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
prinț nu i-a iertat toată viața amarnica jignire. Ambițiosul tată al domniței a vrut s-o căsătorească „politic”, însă încercările sale au eșuat, din cauza sinuoaselor împrejurări în care au evoluat evenimentele. În timp ce Vasile Lupu își făurea planuri mărețe cu măritișul fiicei sale, trăgând firele atâtor intrigi pentru realizarea lor, Bogdan Hmelnițchi, hatmanul cazacilor zaporojeni din Ucraina, a dorit ca frumoasa domniță să fie mireasa fiului său, Timuș Hmelnițchi. Vasile Lupu l-a refuzat categoric pe hatman, pentru că nu corespundea ambițiilor
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413169068.html [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
în brațele frumoasei românce s-au numărat pretendenți precum Ben Smith, supranumit la acea perioadă „magnatul aluminiului”. În cele din urmă acesta a reușit să se logodească cu Maria, dar ea l-a lăsat repede atunci când a venit vorba de măritiș. Marea ei dragoste a fost celebrul sculptor român Constantin Brâncuși. Ea avea în jur de 25 de ani, iar el 62 de ani. „Când te ascult cum le zici, Mărie, aș fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Centenarmaria_tanase_una_di_mihai_marin_1380030674.html [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
-mi dea foc la casă!? - Hai, Leto, treci tu și bagă pe foc! îi zise tata Nițu Letii, care se închipuia la oglinda de pe prispă. Treci la treabă, că nu stau pețâtorii la poartă! - Ei, pețâtorii!? - Ți-e gându’ la măritiș, da’ nu-ți dă inima ghes la treabă!? Văzând că Rița nu vine cu ceaunu’ și că arde focul degeaba, Nițu își ia la întrebări nevasta: - Și ce te moșmondești șapte ceasuri, fimeie!? Când ai de gând să pui ceaunu
2. TATA NIŢU (POVESTIRE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1463821304.html [Corola-blog/BlogPost/385045_a_386374]
-
există omul și în prezent. Atunci, cum vreți să avem, o singură limbă, un singur caracter o singură apucătură, un singur sentiment ? Suntem toți apucați în funcție de cum au fost îmbinați hormonii de a lungul istorie; din fel de fel de ,,măritișuri și însurători, iubiri nestăpânite la timp, din războiae, din robie, din sclavagism, din imperii, din prostituție, din ce vreți, doar numai de la Dumnezeu să nu spuneți. Viața îsăși este o continuă mișcare, schimbare, creștere și descreștere, noi,ca îndivizi, de ce
EXTRAS DIN MOTIVELE ,,N,, de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1497027484.html [Corola-blog/BlogPost/380104_a_381433]
-
cel pe fond albastru care de atâtea ori a încântat privirile celor ce ascultau corul din Domnești. Tradiționala ladă de zestre, multicolor înflorată este la loc de cinste, păstrându-se peste ani misiunea de “păstrătoare a zestrei fetelor gata de măritiș”. Dintre obiectele de port rețin atenția în mod deosebit marama țesută din fire subțiri de borangic, frumos ornamentată, cămașa mocănească specifică păstorilor domnișani, ce amintește legătura de veacuri cu satele de origine din sudul Transilvaniei, fota albă de mireasă, reprezentativă
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
patrimoniul muzeistic trebuie „răspândit"pentru că are valoarea luminii, răspândit prin studii, afișe, vederi, cărți de popularizare, mape de fotografii care să-ți arate sensul istoriei trecute și viitoare. Muzeul din Domnești, fragil și sincer, ca o fetișcană abia ieșită la măritiș, deși neîmpărțit corespunzător, cu reguli precise, are constantele percepției ce reprezintă un mod de înțelegere aparte, apropiind obiectele de simțirea vizitatorului. Obiectele se explică prin ele însele, nimic nefiind majore sau minori, ci unice, subtile, iradiind frumusețea utilității. Mai ales
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
da! - Vei spune în fața popi. - Atunci pofta-n cui. Nu mă mărit cu-n srăinez chiar dacă nu este decât temporar orășean. - Ce alternativă îmi rămâne? - În genunchi! - În fața unei sirene? Stai să-ți fac o poză cum arătai la acceptarea măritișului. O s-o afișăm mare, la primăria din sat. - Dacă apari și tu în genunchi totul este în regulă. Fă poza. Și poza se făcu, în mai multe poziții care de care mai languroase dacă un nud poate fi languros. Chiar
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429781884.html [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
putea să se-nfiripe vreun gând de însoțire pentru viață. Avea totuși grijă să-i aducă aminte asta lui Ion ori de câte ori îl vedea: - Ioane, legea cea creștinească în care viețuiesc oamenii din neamul nostru nu dă dezlegare la însurătoare ori măritiș între neamuri. Nici chiar între veri din veri, cum ești tu cu Ruxandra me' ... Zic asta pintru cazul că-ți trece vreo năzdrăvănie prin gând ... La vorba asta Ion nu se repezea cu răspunsul, cum îi stătea în fire. Dar
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
de când se născuse, că semăna la bună-sa care își purtase nasul pe sus întotdeauna, deși nu fusese niciodată mai găzdoaie ca alții. Se măritase însă cu învățătorul ce venise în sat, de undeva de prin părțile Banatului și o dată cu măritișul parcă se deșteptase și ea la minte și nu se mai putea coborî la nivelul celor cu care copilărise sau fetise. Acum, Șerban era în întârziere și aproape fugea pe drumul acoperit cu colb, era mai, pomii în floare și
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1392345755.html [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
de probleme, dintre care cea mai importantă era aceea de a obține permisiunea țarului. Toți cei implicați direct, Anatole, Mathilde și tatăl ei, erau foarte interesați de aranjarea logodnei și a căsătoriei. Anatol, pentru motivele amintite mai sus; Mathilde, întrucât măritișul însemna șansa de a scăpa de viața plictisitoare și frustrantă în exil, alături de numeroasele amante ale tatălui ei. În ceea ce îl privește pe Jerome, acesta spera să își “vândă” fiica la un preț bun, iar miliardele cu care venea acest
O CĂSĂTORIE SUB SEMNUL DIAMANTELOR de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 by http://confluente.ro/Mathilde_bonaparte_si_anatol_demidov_o_casatorie_sub_semnul_diamantelor.html [Corola-blog/BlogPost/344240_a_345569]
-
de mâna ta, Din tine faci corabie și gară, Ce stăvilesc mereu plecarea mea. La noapte iele vor întinde horă, Nu le mai pot visa furiș, furiș... Să-mi ducă luna-n casă, ca pe noră! Am fost promisă pentru măritiș. Ne-ntoarcem liniștiți la noi acasă - , Pământul ce renaște-ntr-o tanagră, Ne umblă pașii fragezi și ne lasă Sorbiți dintr-un tablou cu Marea Neagră. 23 iunie 2016, Constanța ... Citește mai mult Acum, iubirea noastră, la solstițiu,Stă peticită pe-
LORENA GEORGIANA CRAIA by http://confluente.ro/articole/lorena_georgiana_craia/canal [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
de mâna ta,Din tine faci corabie și gară,Ce stăvilesc mereu plecarea mea.La noapte iele vor întinde horă,Nu le mai pot visa furiș, furiș...Să-mi ducă luna-n casă, ca pe noră! Am fost promisă pentru măritiș.Ne-ntoarcem liniștiți la noi acasă - ,Pământul ce renaște-ntr-o tanagră,Ne umblă pașii fragezi și ne lasăSorbiți dintr-un tablou cu Marea Neagră.23 iunie 2016, Constanța... XIV. CÂT DE FRUMOASĂ, de Lorena Georgiana Craia , publicat în Ediția nr.
LORENA GEORGIANA CRAIA by http://confluente.ro/articole/lorena_georgiana_craia/canal [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
legende și povești despre viața și faptele sale. Cea mai frumoasă poveste ne vorbește despre un om sărac care avea trei fiice. Acestea nu se puteau căsători din cauza că nu aveau zestre. Atunci când fata cea mare a ajuns la vârsta măritișului, a găsit în pragul casei un săculeț cu galbeni. Același lucru s-a întamplat și pentru celelalte fete. Ultimul săculeț a aterizat într-o șosetă, iar tatăl fetelor, pus la pândă, să descopere binefăcătorul, l-a văzut pe Nicolae, devenit
SFÂNTUL NICOLAE VINE ÎN BELGIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 106 din 16 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_nicolae_vine_in_belgia.html [Corola-blog/BlogPost/350801_a_352130]
-
da! - Vei spune în fața popii. - Atunci pofta-n cui. Nu mă mărit cu-n srăinez chiar dacă nu este decât temporar orășean. - Ce alternativă îmi rămâne? - În genunchi! - În fața unei sirene? Stai să-ți fac o poză cum arătai la acceptarea măritișului. O s-o afișăm mare, la primăria din sat. - Dacă apari și tu în genunchi totul este în regulă. Fă poza. Și poza se făcu, în mai multe poziții care de care mai languroase dacă un nud poate fi languros. Chiar
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435761982.html [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
zână rară, în soarta mea te coboară! Să-ți dau cunună aleasă, să-mi aduci norocu-n casă! Cu ea să te împodobești, dorința să-mi îndeplinești! Să îmi trimiți june frumos, cu suflet bun, și drăgăstos!” Fete cu gând la măritiș aruncă pe acoperiș, cununa de pe capul lor. Visând la tânăr iubitor. Fata căreia-i rămâne cununa cu scop anume pe acoperiș de casă, în curând va fi mireasă. Iar la care se întoarce înapoi, din nou va face cununiță, și-
TRADIȚII ȘI RITUALURI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1435041375.html [Corola-blog/BlogPost/353258_a_354587]
-
către vreo familie săracă sau năpăstuită. Nu puține familii de țărani din Oltenia fuseseră milostivite de Dragu cu sume de bani pentru cumpărarea de pământ sau de vite pentru muncă și nu puține fete se puteau mândri cu zestrea de măritiș. Ba, se spune că foarte multe biserici și mânăstiri primiseră donații importante din partea haiducului, iar altele au fost construite din temelii cu banii lui Dragu. Printre acestea, și biserica de la Străchinești. * Grădea era un țăran de fel de prin satele
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1492664881.html [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
cu bani și nemulțumindu-se ginerele lor nici cu aceia, apoi părinții iau pe fiica lor înapoi și lui îi dau voie ca să ia pe alta.” Licurișca însă m-a potolit, amintindu-mi că fetei nu-i stătea capul la măritiș, deocamdată ea spera să-și găsească un nou drum în viață. N-o observasem pe Licurișca. Stătea în genunchi și răsfoia o carte cu imagini tridimensionale, o aglomerare de pete viu colorate în care, dacă știai cum să privești, descopereai
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_68_69_ioan_lila_1341240162.html [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]
-
ghețuri, Cu ochii stinși și chipul șters De dârdâieli și grețuri, S-a sprijint de-un copcel Din preajma-i, să nu pice, Să-și tragă sufletul nițel, Și-n minte ce își zice: - Ehei, amu m-am cam grăbit, La măritiș ca fata... Ci prea degrabă am venit Cât iarna nu e gata... Nici semne a pleca nu văd Și nu se lasă dusă, Ci încă frigu-i și prăpăd, Și eu mă simt răpusă... Dar cum ședea pe pom în șold
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI DUPĂ O PROZĂ FOARTE SCURTĂ DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Legenda_martisorului_dupa_romeo_tarhon_1393701398.html [Corola-blog/BlogPost/367452_a_368781]
-
din motive neîntemeiate. - Lasă băiatul în pace! - sări Leta lui Mandache. Toată lumea știe că mergi tiptil pe lângă gard, seara pe negură, ca nu cumva să te vadă careva și intri în ograda vrăjitoarei. De ani de zile îți face de măritiș și degeaba! Nici prostul satului nu se uită la tine că ești acră la mațe cu vecinii. - Făăă, te dau în judecată pentru calomnie! - Vom depune tot satul mărturie împotriva ta! - Și ce-o să-mi faceți? Na! - și-și ridică
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412878111.html [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]