8 matches
-
să fiarbă. În perete, ceasul ticăia secundele prin care cei doi adunau timpul , trăindu-și călătoria... El mai băgă un lemn pe foc, mestecă în crăticioară și aduse din cămăruță castraveți , ceapă , roșii. Făcu salata . Apoi tăie pita. Ea întinse măsărița și așeză farfuriile și furculițele. Apoi porționă mâncarea în cele două farfurii. Se așezară la masă. Tăcuți. Ușa deschisă larg, permite aerului rece să intre. Medi , cu lăbuțele pe prag își așteaptă porția , o primește și pleacă. La fel și
TRECEREA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1487328398.html [Corola-blog/BlogPost/383496_a_384825]
-
de tors de pe rășchitor, - jolj - pânză de bumbac, - laboș - cratiță, - laibăr - vestă, - laște - tăieței, - lături - mâncăruri mixte pentru animale ( resturi alimentare lichide amestecate cu făină și diferite legume), care erau date la animale în stare încălzită sau rece, - lepedeu - cearșaf, - măsăriță - față de masă din pânză, - mestecălău - băț de lemn, pentru mestecat mămăliga - mierță - vas/măsură confecționat din ,doage”de lemn, folosit pentru măsuratul cerealelor, cu o capacitate de 25-30 litri, - nevedi - a trece firele de urzeală prin ițe și spete, - nojițe
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
formă ușor schimbată, evocarea din articolul La moartea lui Caragiale, 1912, publicată în vol. Fum de fantome. Evocări. Editura Casei Școalelor, 1940, pp. 32-33. Am reamintit această evocare a lui Victor Eftimiu pentru a încerca o prezentare și explicație a „măsăriței” de la Blaj. Măsăriță este un regionalism, un ardelenism din zona Târnavelor și înseamnă „față de masă”. În 1911, la Serbările Semicentenarului Astrei de la Blaj, personalități culturale din Vechiul Regat (Caragiale, Coșbuc, Șt. O. Iosif, Octavian Goga, Ion Scurtu, Victor Eftimiu, G.
„Măsărița de la Blaj“ (Un interesant „document“ de istorie literară) by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5020_a_6345]
-
evocarea din articolul La moartea lui Caragiale, 1912, publicată în vol. Fum de fantome. Evocări. Editura Casei Școalelor, 1940, pp. 32-33. Am reamintit această evocare a lui Victor Eftimiu pentru a încerca o prezentare și explicație a „măsăriței” de la Blaj. Măsăriță este un regionalism, un ardelenism din zona Târnavelor și înseamnă „față de masă”. În 1911, la Serbările Semicentenarului Astrei de la Blaj, personalități culturale din Vechiul Regat (Caragiale, Coșbuc, Șt. O. Iosif, Octavian Goga, Ion Scurtu, Victor Eftimiu, G. Ranetti ș.a.) au
„Măsărița de la Blaj“ (Un interesant „document“ de istorie literară) by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5020_a_6345]
-
masa lui Caragiale din casa lui Vlahuță. Și atunci doamna Fekete Negruțiu, ca să nu imite întocmai acea masă, i-a rugat pe distinșii oaspeți ai Blajului și ai casei sale să-și pună semnătura pe o față de masă, pe o măsăriță, căreia i-am dat numele „măsărița de la Blaj”. Pe semnătura lor s-a așezat broderia gazdei, doamna Negruțiu, cu ață albă și albastră. Cele brodate cu alb sunt greu de reprodus prin fotografiere. Această „măsăriță” a fost păstrată de profesoara
„Măsărița de la Blaj“ (Un interesant „document“ de istorie literară) by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5020_a_6345]
-
Vlahuță. Și atunci doamna Fekete Negruțiu, ca să nu imite întocmai acea masă, i-a rugat pe distinșii oaspeți ai Blajului și ai casei sale să-și pună semnătura pe o față de masă, pe o măsăriță, căreia i-am dat numele „măsărița de la Blaj”. Pe semnătura lor s-a așezat broderia gazdei, doamna Negruțiu, cu ață albă și albastră. Cele brodate cu alb sunt greu de reprodus prin fotografiere. Această „măsăriță” a fost păstrată de profesoara Viorica Lascu (n.1919), fiica marelui
„Măsărița de la Blaj“ (Un interesant „document“ de istorie literară) by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5020_a_6345]
-
o față de masă, pe o măsăriță, căreia i-am dat numele „măsărița de la Blaj”. Pe semnătura lor s-a așezat broderia gazdei, doamna Negruțiu, cu ață albă și albastră. Cele brodate cu alb sunt greu de reprodus prin fotografiere. Această „măsăriță” a fost păstrată de profesoara Viorica Lascu (n.1919), fiica marelui botanist Alexandru Borza (1887-1971), întemeietorul Grădinii Botanice din Cluj, și a fost dăruită Mitropoliei blăjene cu ocazia recentei aniversări centenare a Serbărilor Astrei de la Blaj din 1911. Pe fața
„Măsărița de la Blaj“ (Un interesant „document“ de istorie literară) by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5020_a_6345]
-
de profesoara Viorica Lascu (n.1919), fiica marelui botanist Alexandru Borza (1887-1971), întemeietorul Grădinii Botanice din Cluj, și a fost dăruită Mitropoliei blăjene cu ocazia recentei aniversări centenare a Serbărilor Astrei de la Blaj din 1911. Pe fața de masă, pe „măsărița de la Blaj” am descoperit cu emoție semnăturile (brodate apoi) ale lui: Octavian Goga, Șt. O. Iosif , G. Ranetti, Onisifor Ghibu, Augustin Caliani, Iacob Mureșianu ș.a. Lipsesc „cugetările” de pe masa de brad din casa lui Vlahuță, dar semnăturile, în forma aceasta
„Măsărița de la Blaj“ (Un interesant „document“ de istorie literară) by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5020_a_6345]