4 matches
-
secretar de stat București, 29 iulie 2003. Nr. 892. Anexă LISTA cuprinzând persoanele cărora li s-a aprobat renunțarea la cetățenia română în temeiul art. 26 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991 , republicata, cu modificările și completările ulterioare 1. Măsar Claudia, născută la 21 octombrie 1971 în localitatea Lupeni, județul Hunedoara, România, fiica lui Pop Ioan și Paulina, cu domiciliul actual în Austria, 1140 Viena, Linzerstr. 180/7/5, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Lupeni, Aleea Castanilor nr.
HOTĂRÂRE nr. 892 din 29 iulie 2003 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151561_a_152890]
-
cu curgerea timpului, diferite minuni și anume: o femeie oarbă și-a căpătat vederea, complectă, cari era din naștere, dânsa deși oarbă era căsătorită și avea un copil. Când a văzut, a zis: -Dați-mi copilașul să-l văd. “ Alt caz: măsarul Anton Nicolaus de religiune rom. Catolică, din Oravița-montană, era paralizat de picioare. S-a vindecat, pe când dormea sub zidul bisericii, prin vis, i s-au spus de o voce, să înconjoare biserica. Trezindu-se i se părea că aude vocea
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
evoluția arhitecturii gospodăriei tradiționale racovicene a cunoscut următoarele perioade distincte: Indiferent de forma geometrică a proprietății, la o gospodărie elementele distinctive sunt: poarta, portița, grădina și împrejurimile, fântâna și clădirile, după cum urmează: Majoritatea obiectelor de interior erau confecționate de către de "măsarii" (tâmplarii) satului. Acestea erau: patul cu sau fără "hobârlău" , "lăghițele", scaunele și "scăonencele", "lădoiul", blidarul, armăoaia și "cornoraru". Nelipsit era cuptorul cu vatră, înlocuit mai târziu cu "platul" cu sau fără "brotină" (cuptor), strămoșul sobelor actuale. Când locuința era formată
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
greble, uneori și jucării pentru copii. Fuse, linguri, mosoare, etc., erau făcute de către „regățenele” din Țara Loviștei. Rudari, băieși, vestiți au fost „Lia Damii”, „Mitiu' Rîpii” și Anghel Crucean. "Tâmplăritul", numit și „măsărit”, tâmplăritul a fost larg răspândit în sat, „măsarii” confecționând din cele mai vechi timpuri piese de mobilier țărănesc, uși, ferestre, porți, războaie de țesut, urzoaie, vărtelnițe, scaune, „lăghiți”, dar și căruțe, sănii, scări, etc. O mare răspândire a tâmplăritului s-a produs după ce Școala inferioară de arte și
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]