28 matches
-
la intrarea din spate a școlii, unde se posta întotdeauna „ochelaristul” având ascunsă la spate o nuielușă „croită” pentru fundurile noastre și pe care „ai noștri” de acasă o „aplicau” „sever și metodic” la o „adică” ... El, însă, niciodată! O măscară evacuată de o voce baritonală, prelinsă printr-o percuție sonoră care înlemnea „gașca neascultătoare” și făcea să tremure până și clinchetul clopoțelului la intrarea la ore, dozată însă cu o ironie subțire pe care noi nu o pricepeam atunci și
ION URDEA, PROFESORUL ŞI DIRECTORUL NOSTRU!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ion_urdea_profesorul_si_directorul_nostru_.html [Corola-blog/BlogPost/366705_a_368034]
-
Spre deosebire de cărturarii prezentului, Dan Puric aduce cu sine afirmația, lăsând dubiile și aporiile pe seama belferilor. Recurge la memorie și reamintește că în trecutul nostru recent există gropile comune ale unor martiri pe care le opune gropii de la Glina, carnavalului și măscărilor mediatice. Leagă nația de Dumnezeu cât se poate de strâns și nu vede în români indivizi, ci personae. Este greu de clasificat în categorii (și registre ori compartimente) culturale omul și fenomenul Dan Puric. Și aceasta deoarece Cultura nu mai
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_neam_si_demnitate_in_viziunea_lui_dan_puric_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
Nu au primit ordinele de serviciu; alarma a fost dată la inițiativa comandantului plutonului de transmisioniști alertat de Sclipuț. Acesta din urmă apucase să-i relateze o parte, nici nu avea cum să le rețină pe toate, din înjurăturile și măscările ce fuseseră adresate calității lui de tablagiu. A fost îndeajuns ca mintea subofițerului, sosit în ajutorul colegului, să se întunece. Această stare i-a fost accentuată aflând că la revoltă au luat parte și soldați din subordinea sa. Nici pe
XIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1475743997.html [Corola-blog/BlogPost/365294_a_366623]
-
prinde în vârful năsucului bobița jucăușă a razei ce-ți scaldă în zori obrajii supți de temerile nopții. Și-ți vei slobozi visurile copilăriei peste aurul amiezilor, dăruindu-le zâmbetul larg al jocului și veseliei neumbrite de vreo jenă sau măscară. „Numai atunci ? a mai întrebat puștiul. „Si când vei începe să miroși a pământ reavăn și a ploaie de mult așteptată de cei care te calcă. Și cărora le este gura uscată de sete ... „Dar atunci când va începe să bată
DOMINUS REI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Dominus_rei_.html [Corola-blog/BlogPost/349655_a_350984]
-
Spre deosebire de cărturarii prezentului, Dan Puric aduce cu sine afirmația, lăsând dubiile și aporiile pe seama belferilor. Recurge la memorie și reamintește că în trecutul nostru recent există gropile comune ale unor martiri pe care le opune gropii de la Glina, carnavalului și măscărilor mediatice. Leagă nația de Dumnezeu cât se poate de strâns și nu vede în români indivizi, ci personae. Este greu de clasificat în categorii (și registre ori compartimente) culturale omul și fenomenul Dan Puric. Și aceasta deoarece Cultura nu mai
ARTICOL – LA CARTEA MAESTRULUI DAN PURIC DESPRE “OMUL FRUMOS” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Impresii_despre_omul_frumos_al_lui_dan_puric.html [Corola-blog/BlogPost/372266_a_373595]
-
Eminescu, Ștefan Petică, Bacovia, Magda Isanos și Nicolae Labiș în paradigma cărora se aliniază cu netăgăduită mândrie pe post de continuator. Nu fără amărăciune, observa undeva că marii poeți români se nasc în Moldova și mor la București. Îl deranjează măscările și pornografia ultimului val de postmoderniști, gen Marius Ianuș și Elena Vlădăreanu, și emite ideea că la români comunismul a supraviețuit și prin postmodernism. Procesul comunismului, "singurul care se va judeca în ceruri și nu aici", nu putea fi făcut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
-i p-ăștia, cică să plătești În plus pentru Înjurat, ca să te mai ierte...”. „Cât?” veni cuvântul așteptat cu drag de Titel. „Păi, ce să zic, dă și tu trei lei În loc de unul, așa, ca să-i potolim.” „Dau.” Numaidecât, Însă, măscările se făcură de neîndurat. Femeile din neamurile celor Înjurați se Împreunau de-acum nu numai (cele frumoase) cu Odraslă, ci și cu tauri, berbeci, țapi ori armăsari. Prin vorbe erau pătrunse, În felurite locuri ale trupului, de măciuci noduroase, oiști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Atmosfera este de sabat grotesc, iar balul din grotele Sărcanilor, cu travestiuri senzuale și împreunări în lanț, anticipă, iarăși, episoadele corespunzătoare din Princepele lui Eugen Barbu. Dezmățului cosmic i se opune castitatea sătenilor. Castelul este incendiat de țăranii revoltați de „măscările” pe care, din întâmplare, le descoperă, iar justiția, coruptă, distruge declarațiile lor incriminatorii. Cu totul lipsit de acoperire artistică este Rumilia, în care tezismul domină construirea intrigii și argumentarea ei. B. este un romancier atras de stările tulburi, incerte, fie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285651_a_286980]
-
Șarl este un misionar neînfricat al efectului de piramidă, autor de notorietate al mai multor proiecte de perpetuum mobile, simpatizant al numerologiei. Personajul reprezintă ravagiile amestecului de fantasmagorii și scientism, face parte din tipologia mitomanului delirant, imun la insultele și măscările consoartei. Măști neretușate ale unei vieți de frustrări și oportunism utopic, ce nu vor pregeta să se alinieze și să servească noii puteri a realiștilor furioși. De care d1. Șarl este cel mai aproape prin înclinația sa de a lua
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
că m-aș fi plâns că nu găseam multe sinonime pentru așa numitele four-letter words, pentru cuvintele porcoase (fiindcă, vezi Doamne, în limba română ar fi foarte puține), ceea ce iarăși este o afirmație falsă. Eu am avut o problemă cu măscările, dar nu în 1989, ci când l-am tradus pe Miller; și nu din deficit lexical, ci dintr-o formă de pudoare. Între timp, mi-am rezolvat problemele. Pe urmă, altă năzdrăvănie. Aflu din același material scris de Paul Bailey
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
nepoților de la oraș, despre cum a ciobănit el În tinerețe la munte, despre urșii repeziți În spinarea vitelor și sugându-le sângele din ceafă, despre „fata de mpărat cu curu’ crăpat“ și despre poznele și păcă lelile homerice și de măscară ale bacilor, pe care ni le povestea cu haz inocent, fără intențiile pornografice ale oră șenilor, la fel cum numai În O mie și una de nopți, În traducerea literală și neexpurjată a lui Mandrus, mai poți citi. Despre mama
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
armăsar bătrân căruia i-a mai rămas doar mirositul, pișca, vorba lui Tudor Arghezi, „cu trei furnici“ - sânii și acea podoabă unică - femeile din drum, mirosite de departe, aruncându-le glume când mai În doi peri și când mai de măscară. La fel și Învățătorul bătrân din Lunca Mare, colegul meu de la „cercurile culturale“ și călăuza mea expertă - a „mânzului“ cum Îmi spunea - prin toate bordelurile Ploieștiului, unde acest „apostol al neamului“, clientul lor familiar, era salu tat cu ovații de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
testament, el ne spune că realizările de genul ăsta nu sînt atît de importante și că singurele abilități actoricești care contează pînă la urmă sînt aceea de a-i recita un sonet unei fete, aceea de a-i spune o măscară și, dacă se poate, aceea de a face lucrurile astea atît de frumos încît să nu se mai știe care e sonetul și care e măscara. Dilema Veche, mai 2007 Lume nouă Transformers Războiul lor în lumea noastră (SUA, 2007
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de a-i recita un sonet unei fete, aceea de a-i spune o măscară și, dacă se poate, aceea de a face lucrurile astea atît de frumos încît să nu se mai știe care e sonetul și care e măscara. Dilema Veche, mai 2007 Lume nouă Transformers Războiul lor în lumea noastră (SUA, 2007), de Michael Bay Trebuia să se ajungă aici. ̨ ntr-aici se îndrepta Hollywood-ul de 25 de ani : evenimentul verii 2007 se numește Transformers și este ecranizarea
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Era grasă, urâtă, asudată și unsuroasă. Mi-a făcut scârbă. Și-n plus, întâlnirea cu bătrânul mi-a stricat, fără să știu de ce, buna dispoziție. L-am tras repede după mine pe Rotari, fără să scot vreun cuvânt, urmăriți de măscările femeii. În timp ce ne întorceam acasă, mi-am dat seama că Rotari se simțea umilit. - Iartă-mă, i-am spus, am înțeles și-ți prețuiesc bunele intenții, dar femeia aceea era chiar o lepădătură. - Nu-ți era bună să te descarci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
construi, de a respecta niște reguli, ci pur și simplu pentru a se afla în treabă". Fiorul liric abia întrezărit se surpă sub avalanșa delirului verbal". Apoi, alunecarea frecventă în vulgaritate: "Limbajul golănesc este folosit fără scop artistic, de dragul rostirii măscărilor." Devotatul critic de întâmpinare Liviu Grăsoiu încurajează numeroase debuturi, însă când se întâlnește cu lipsa de talent și cu impostura știe să spună un categoric Nu.
Critică de întâmpinare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8337_a_9662]
-
Daniel Cristea-Enache Racomanul românesc postrevoluționar nu are încă numele bun pe care îl merită. La trei luștri și mai bine de la decembrie 1989, comparația cu realizările epice din timpul vechiului regim rămâne defavorabilă, iar măscările unora dintre tinerii prozatori nu fac decât să întărească senzația de regres estetic. Este evident pentru aproape toată lumea că s-au schimbat, la noi, contextul istoric și paradigma culturală, într-o anumită măsură conceptele critice și instrumentele artistice; și totuși
Daciada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11207_a_12532]
-
ne flatează vanitățile și orgoliile și ne creează permanent iluzia participării. Asistăm la loviturile de golf ale lui Clinton, la cele din Golf ale lui Bush și la cele de imagine ale lui Obama, participăm la suferințele lui Elțîn, la măscările lui Jirinovski și la ulterioara rotație de cadre de la Kremlin, la redesenarea geografiei și la resemnificarea istoriei. Vedem revoluții în direct, privim catastrofele naturale și dramele sociale ca pe niște simple ficțiuni și ne implicăm înfiorați în construcții fictive îndoielnice
Despre obiectși iluzie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7371_a_8696]
-
sine, iar artiștii sunt înlocuiți cu saltimbanci atinși de spasme. Astăzi fiecare actor e opusul omului lăuntric, ins înzestrat cu o densitate de caracter și cu o vînă de spirit. În loc de mediumuri zbîrnîind la unison, dăm peste carcase sportive alternînd măscările cu aluziile lascive, atunci cînd nu se mărginesc să-și arcuiască membrele în trucuri scenice care nu au legătură cu textul. La final ieși din sală cu frustrarea celui căruia i s-a servit o farsă, silit fiind să asiste
Declinul scenei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2486_a_3811]
-
chiar i-au adus îmbunătățiri: ei și-au construit podiumuri speciale, tocmai bune pentru autoproslăvire, pe când poporul e înghesuit în țarcuri. E drept, de acolo, din subsolurile vieții și ale istoriei, prostimea are o perspectivă ideală pentru a vedea scălâmbăielile, măscările și falseturile măgărești la care se dedau aleșii neamului. Ideea lui Năstase de-a dona mănăstirii din Suceava o copie ordinară a mult prea mitizatei săbii a lui Ștefan e pe cât de grotescă, pe atât de sugestivă. În gândirea lui
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]
-
în uniformă, ce urcaseră după mine și se risipiseră prin tren. Doi intra seră în compartiment înaintea mea și înjurau că nu puteau deschide fereastra. Au ieșit în fugă și au tropăit spre capătul culoarului ca să-și strige și ei măscările, dar trenul s-a scuturat și a pornit, așa că n-au apucat să urle decât la copaci și la vacile din ce în ce mai rapide. Locul din fața ei, la fereastră, era gol. Mi-a plăcut imediat, cum trebuie să-ți placă la o
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
mine cu unu și, respectiv, doi ani, fiii colegului de birou al tatei la Vatra-Dornei, mă vizitau la sfârșit de săptămână sau în vacanțe cu mult tupeu șì aroganță, de făceau prăpăd pe unde călcau, învățându-ne toate prostiile și măscările golanilor de la oraș. Având un comportament vulgar și obraznic, se luau de fetele din teritoriul nostru, care erau flatate de atenția acordată de gagiii urbani, noi băștinașii fiind trecuți în plan secund, fără a fi afectați cine știe ce în plan sentimental
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
parte și în alta s-au înmulțit, prin străzi prea puțin luminate și totuși strălucind de atâta zăpadă și nu mai știam unde mă aflu. „Nu prea-mi place“, a zis după un timp Iuliu Sofronie, ciudat de serios după măscările spuse mai înainte. „Nici mie“, a răspuns Andrei Vlădescu, care înțelesese despre ce vorbește. „Probabil nici nu mai are mult până să apară iarăși crizele alea oribile și după aia nu mai e nimic de făcut. Privirea îi e prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Brahmagupta, intitulată?... Aici în loc să pronunțe direct și integral denumirea lucrării (care era Brahma-Sfuta-Sidanta), Vladimir, simulând pudibonderia, imita eschiva de la televiziune în pasajele nerușinate ale dialogurilor de mahala. Fiiiiu, bip, bip! emitea el interjecții ce deveniseră clasice în televiziune, pentru mascarea măscărilor. Zoe care, încă din ajunul plecării în Capitală, îi aranjase vestimentația, lenjeria de voiaj și bagajul de mână, îl atinse ușor, cu palma, peste obrazul gros, de golan, al bărbatului. La rândul său, drumețul mai păstra în secret, ca de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Pirgu era o lichea fără seamăn și fără pereche... soitar obraznic [...]. Acest Chimiță avea un suflet de hengher și de cioclu... atragere bolnavă pentru ce e murdar și putred... dorul vieții de dezmățare țigănească cu [...] cântecele fără perdea, scârboșeniile și măscările [...] primit cu brațele deschise, deși nu totdeauna pe ușa din față [...]. De școlar își duce prietenii la femei bolnave... (practica) iscodirea, defăimarea, bârfeala, zâzania, pâra, amenințarea cu darea în vileag a tainei încredințate sau smulse"; se recomandă singur "M-am
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]