3,215 matches
-
târnăcoape sau cărți", într-o utopie pledând împotriva războiului. Aceeași idee apare și în Revolta, care surprinde momentul în care o săgeată refuză să-și ucidă, în ultima secundă, ținta, tot atunci arcul vânătorului transformându-se într-o ramură de măslin. Nici optimismul, nici idealismul nu-l caracterizează totuși pe Daniel Tei. Povestirile sale sunt simple, în sensul că ele dezvoltă, într-un anumit context ficțional, o singură idee, însă nu sunt în nici un caz simplificante. Naivitatea" este una mimată, pe
Aleea debutanților întârziați by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/14590_a_15915]
-
se dădeau reprezentații cu piesele lui Eschil, Sofocle, Euripide și Aristofan; Odeonul lui Pericle adăpostea concerte; templul lui Asclepios și teatrul lui Herodius Atticus erau alte puncte de întruniri culturale. Grădinile din afara Atenei, precum Academos, unde se găseau cei doisprezece măslini sacri și gimnazii amenajate pentru efebi, aduceau la rândul lor "ordinea celestă"; aici a funcționat școala lui Platon, Academia. Lumea plină de zei a fost creată de sculptori și poeți, într-o relație familiară. Multe rituri amintesc Orientul Apropiat, de
Cartea străină by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14262_a_15587]
-
în general ceilalți bogătași ai satului. Moartea, credința puternică și deșteptarea instinctului sexual reprezintă forțele vii din adolescența mea, al căror prim contact l-am resimțit în Calanda. Într-o zi, în timp ce mă plimbam cu tata printr-o livadă cu măslini, o adiere de vânt mi-a adus în nări un miros dulceag și scârbos. La vreo sută de metri de noi se afla un măgar mort, groaznic de umflat și de ciugulit, ce servea drept ospăț unei duzini de vulturi
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
ți trebuia, ca vântul să-ți umfle pieptul, carnea să-ți astâmpere foamea Da, în ciuda a orice, vara mă retrag la Bodrum, unde vinul cel mai aspru se preface-n miere Unde lepăd pielea veche, solzoasă și îmbrac mătasea, soarele, măslinii înnegriți de noapte. Da. Anabasis (istorisirile tânărului Menon, hoplitul cu vulpea ) Trecerea Eufratului Se spune că niciodată n-a fost fluviul mai darnic cu vreo armată, Căci apele lui ne-au mângâiat abia pieptul: simțeam apa urcând prin platoșă Palmele
Poezii by Bogdan Alexandru Stănescu () [Corola-journal/Imaginative/3711_a_5036]
-
se ghiftuiau toți flămânzii Aflând limanul Supremei Purificări Până la Săptămâna Nouă Cu-A Brânzii, în tot felul de Biserici și Adunări Ale Agnețului Fiul Blândei Miori. Iarăși De-Odată Ca Niciodată înflori comerțul cu miei, berbecuți, batali, Cât livezile de măslini, migdali, portocali, N-aduceau nici jumătate din binecuvântată Blaga de la o singură turmă, Păstorul cu Mielul pe umere Nu mai avea timp nici că știa să mai numere: Drahmele, Dinarii, Cosonii, Sexterții De la Moscopole până-n Valea Heerții. Grecii se creștinară
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
în luciul lor: o armată cu mii de picioare. îi presimt părinții antichității din creasta de aur, pasărea care din tril a făcut zi copți în fruct viermii prolifici pe mări legănați în marginea orașului sferic. zadarnic prevestitor de pace măslinul le-ar aminti că vina celor căutați stă în cristale ei urcă, tălpile uriașe rup brazde gata stă să izbucnească fumul din dave libațiile, carnavalul să-nceapă. sus laolaltă zăpada și fânul calmă missa alpină- fiecare sub câte un astru
Sacrificiul by Constantin Hrehor () [Corola-journal/Imaginative/6990_a_8315]
-
arunce pe umeri făgăduita mantă cu fireturi de aur; cutremurat am zis: De ce dreptul la tălmăcire? Câte dovezi pot să aibă palmele mele întinse fără pete de sânge?, dar spornic întunericul lucrează izbindu-se de pereți, ca un protest. XXXIII. (măslinul desfrunzit) 1. E târziu, spuse călărețul, căci calul se adâncise în umbra fumurie; încă o zi voi putea să mai privesc vântul cum trece prin corturi și-armurile cum se lovesc de singurătate; încă o zi și pleoapele taie peisajul
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7102_a_8427]
-
lor sunt strânse sub pleoapa marelui ochi; și nici mâinile nu ating amforele de piatră pline de miere; roiuri de albine împlinesc dorințele scrise; și nici țesătura de purpură nu se strânge: se întinde spre fruntea ce rămâne ascunsă? De ce măslinul de la intrare e desfrunzit? De ce nimeni nu-și scoate fierea pentru sacrificiu? Făptura aici se întoarce, cu o voce totdeauna reluată: într-una este, într-alta se visează, și-n cea din urmă se-ngaimă de buzele defuncte. 9. Mâna
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7102_a_8427]
-
pe cei vii sau pe cei adormiți? Ai un suflet frumos cum numele tău Marina cu mireasmă de mare și liliac alb. Și ei vor veni cu toți să-ți mângâie singurătatea mereu tânără și brațele-ți obosite de atâția măslini curățați, culeși, sprijiniți. Tu, curajoasă și umilă, mereu îndreptând tot ce se mai poate îndrepta. Azi, în rugăciunea mea te-am zărit serafică, aproape transparentă în ochi cu luminițele din ochii maicii tale, în mână cu valiza aceea legată cu
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/7782_a_9107]
-
Monedă Monedă, șlefuită de-un destin, ce s-a-mplinit puțin câte puțin, Din Umbria, pe unde-adolescent m-așezam ferice sub măslin, mă-ntorc, un ins greoi și lent. Cărări secrete spre-așezări umile. fântâni din orice margine de târg, eu le știam pe toate, în acele zile... deși măslinii iarăși dau în pârg, nu va fi nimenea să-i mai culeagă. A-mbătrânit
Adrian Popescu by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/7844_a_9169]
-
ce s-a-mplinit puțin câte puțin, Din Umbria, pe unde-adolescent m-așezam ferice sub măslin, mă-ntorc, un ins greoi și lent. Cărări secrete spre-așezări umile. fântâni din orice margine de târg, eu le știam pe toate, în acele zile... deși măslinii iarăși dau în pârg, nu va fi nimenea să-i mai culeagă. A-mbătrânit o lume-ntreagă? Eu, pelerin în acest veac atroce, m-adăposteam la Santa Croce, și învățam acolo, în Florența, că-n Beatitudini stă, de fapt, esența... Din
Adrian Popescu by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/7844_a_9169]
-
prind intrarea-n port a navei care-și are scris pe bord, numele meu, cu litere latine.. Bogliasco Sus Apenini, jos -ape (în clocot argintiu ) abia de mai încape șoseaua, șarpe viu. In munte sunt terase pe unde cresc lămâi, măslinii între case, au vița căpătâi... Acolo două zile am stat la San Bernard, un sat ligur cu vile dar fără niciun gard... Biserici mici pe stâncă, stropite de resac, în golfuri- pace încă din augustul veac. în jur ca-ntr
Adrian Popescu by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/7844_a_9169]
-
poruncitor Te-a desenat cu bucurie, Tatăl și Fiul, Duhul Creator. Nu pe nisip, pe scoarța lavei, Pășește primul heruvim, Ligurie, de Domnul Slavei Trasată ești, contur sublim. Și golfuri mici mai sapă încă De râd ca gropile-n pomeți, Măslinii-i urcă și pe stâncă, Vița de vie o cațără-n scaieți. Ești arc întins, atingi și norii, Un țărm abrupt și nematern, Săgeată-n infinit, navigatorii Sunt fii expulzați, exil etern. Marină, faima ta întreci-o Pe cea sticlind
Adrian Popescu by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/7844_a_9169]
-
dăruit un braț de lemne uscate. Nu sare așchia lor departe de trunchi precum cuvintele din rugăciune și căldura va coborî până-n rărunchi, în rădăcini de hrean și de pir, lângă dune. Și azi se mai tem în livezile de măslini, să nu se cuibărească, în fructele uleioase, puful de dacos, Catifeaua insectelor distrugătoare Ce azvârle rodul în haos. Toate sunt rânduite în nemărginitul ocean, picătura mică și mare, Cenușa ne împarte averea, s-o strângem, nepăsătoare la lauda sfinților din
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/7802_a_9127]
-
cele mai fine brățări din Europa; deși Sisi fusese de fapt făcută dinainte cu un român, un bărbat bine, frumos, dar mare cartofor, care într-o noapte pierzând la cărți o sumă mare de bani, împrumutată, se spânzurase de un măslin, într-un părculeț din Montecarlo. Auzi, făcea Sisi, de ramura unui măslin! Copacul păcii! Așa că, urmașa Ghiculeștilor nu mai putea să vadă pe masă nici o măslină. Bărbatul privi ceasul mic cu limbile arătând ora Canadei. îl purta de când Merry, sau
Asfințit cu ghioc (de citit iarna) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12136_a_13461]
-
dinainte cu un român, un bărbat bine, frumos, dar mare cartofor, care într-o noapte pierzând la cărți o sumă mare de bani, împrumutată, se spânzurase de un măslin, într-un părculeț din Montecarlo. Auzi, făcea Sisi, de ramura unui măslin! Copacul păcii! Așa că, urmașa Ghiculeștilor nu mai putea să vadă pe masă nici o măslină. Bărbatul privi ceasul mic cu limbile arătând ora Canadei. îl purta de când Merry, sau Mărioara, uitându-și ceasul ei scump acasă, fugise cu un bancher mai
Asfințit cu ghioc (de citit iarna) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12136_a_13461]
-
Grete Tartler Când am plecat să ascult "concertul din livada de măslini", cum suna invitația teatrului Cochili din insula Evia, știam desigur că "grecul trăiește în ritmul naturii", că din totdeauna măslinii, vița de vie, migdalii, grânele, stupii și alte asemenea ascundeau zei și muzici (dar cât de reconfortant să vezi cu
Concert în livada cu măslini by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/12314_a_13639]
-
așa ceva e greu de închipuit. Și totuși e pură realitate. După un drum de mai multe ore, noaptea căzuse brusc și ne aflam încă destul de departe când începuse deja concertul: într-un teatru de vară, construit în livada proprie de măslini, pe malul mării, de către tânărul pianist Iorgos Konstantinou. Pe un podium de piatră, Filarmonica "Banatul". Erwin Aczel, parcă albit (sau era de vină prea puternica lumină?) dirijând cu grație dansurile simple și profunde ale celui care știuse prea bine cum
Concert în livada cu măslini by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/12314_a_13639]
-
maraton" de noi lucrări beethoveniene (două simfonii, două concerte pentru pian, fantezia pentru cor și orchestră, aria de concert Ah, perfido). Tremurau toți de frig și nu pleca nimeni, și strigau că nu le e de ajuns. În livada cu măslini nu era frig, deși - noaptea - răcoarea mării poate uneori să-nfioare. Sunau cicadele - "la concurență" - din arborii de pe margine, iar Boreu, vorba lui Călinescu, "devenise pervers". Vuiete de vânt furau uneori sunetul, totuși nimic n-a putut acoperi strălucirea din Allegro
Concert în livada cu măslini by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/12314_a_13639]
-
de secol trecut, românești și internaționale. Desigur, nu trebuie să mai detaliez aici succesele acestei orchestre ale cărei imprimări, preluate de case de discuri din Anglia, Italia și Germania, sunt vândute în toată lumea. Ultima parte a "concertului din livada cu măslini", Simfonia a 4-a Italiana în la minor op.90 de Felix Mendelssohn Bartholdy (cel care, în tinerețe, i-a avut drept prieteni pe Goethe și Hegel) a readus toată atmosfera întâlnirii cu Berlioz în Italia - celebrele călătorii ale romanticilor
Concert în livada cu măslini by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/12314_a_13639]
-
și încercări periodice de eliberare, cum a fost revoluția din 1821. Satele de pescari din nordul împădurit al Eviei, între care și Limni, deschis ca un amfiteatru către golful de la poalele muntelui Kandili, cu plaja Cochilia și livada ei de măslini care găzduiește acum teatrul de vară, mai păstrează urmele acelor veacuri orientale. Datorită dificilei accesibilități dinspre continent (străbaterea munților cu serpentine care ne-au îngreunat și nouă drumul) aici era raiul piraților care bântuiau Egeea. Cine s-ar fi gândit
Concert în livada cu măslini by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/12314_a_13639]
-
care ne măsoară existența. În fond retrăim la nesfîrșit, în alte forme, aceeași poveste biblică despre dragoste, putere, trădare și remușcare. Viața noastră întreagă, toată istoria și literatura lumii pot fi circumscrise perimetrului de cîteva sute de metri dintre Muntele Măslinilor, Golgota și Zidul Plîngerii. Cele mai abominabile crime ale omenirii și cele mai sensibile povești de dragoste, sublimul și grotescul, toate sentimentele și resentimentele noastre sunt definitiv marcate de cele petrecute la Ierusalim acum mai bine de 2000 de ani
Umanitatea în 60 de pagini by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11692_a_13017]
-
apocalipsă cu un alibi epocal. Elementele naturii plîng și se zbuciumă în cadrul istoriei cumplite: “arborii începuseră să cadă/ el a fost ucis -/ vîntul scăpat piezis/ fără noimă/ punea peceți însîngerate pe porți” (Peceți). Sau: “acum dormind adînc în lemnul de măslin/ năvala ierbii se strivește-n sîngele tîrziu/ cînd vaiere se-nalță stele cad/ și visele vechi aleg mireasma neagră// întoarceri pîrgă dau amarelor izbeliști/ iarba nu iartă plecări plăpînde stau la pîndă” (Duca). Numind “un timp răsturnat”, “spaimele fără chip
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
Fără ca ochii să fie înșelați? Cad și fără să știu când Am început urcușul. Sunt corp al vieții de pe urmă. Durerile prăpăstiilor îmi sunt ființă Ce a primit viață de la aripi smulse. îmi crește din gâtlej dovada celor prea fericiți, Măslinul din care moartă mă iubești. în curând vei crăpa scoarța lui străveche Cu sânii și unghiile tuturor întrupărilor tale. îngenuncheat prin cânt îți voi fi măduvă.
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/9179_a_10504]
-
iubirea de sine, de-aceea pe tine acum te slăvesc! Sunt fericit că n-am să știu sorocul, În toamna trupului sosește iarna, minunată este necunoșterea căii, străfulgerare zbaterea celestă! Tencuiala inimii nu cade, ochii În genunchi se roagăntruna, sub măslini și vâsc te Înzeiesc, În schimbul morții mele vreau Lumina... Sunt Într-o gară a vieții, fără acte și certificat de bună purtare! Ca două șine de cale ferată, inima mea și a ta - În tandem, cataclismul sublim! Dacă aș ști
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]