643,422 matches
-
asistate, însă al cărei viitor este, fără îndoială, singurul care trebuie asumat. (va urma) P.S. Prima ediție a Festivalului Internațional de film experimental, din 2004, a fost cel mai surprinzător eveniment al Muzeului Florean, din păcate fără ecouri mediatice pe măsură. E adevărat, și genul ca atare, și limbajul mai greu accesibil, și absența unor comentatori care să stăpînească în mod egal expresia cinematografică și pe aceea a artelor plastice, fac dificilă comunicarea și, cu atît mai mult, analiza. Președintele juriului
Muzeul Florean în 2005 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11216_a_12541]
-
apărut recent o carte, necesară și așteptată, a Mihaelei Mancaș: Tablou și acțiune. Descrierea în proza narativă românească (Editura Universității din București, 2005); subiectul e unul esențial pentru teoria literară, teoria textului și stilistică, iar autoarea era cea mai în măsură să-l trateze, într-o perspectivă istorică, îmbinînd teoria cu ample analize ale prozei românești. De altfel, în chip fericit apariția noii cărți coincide cu reeditarea, într-un volum unic, a dipticului dedicat de autoare în anii '80-'90 prozei
Tablouri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11234_a_12559]
-
ofertă pe care, dacă mă gîndesc mai bine, Coelho ar fi avut destule motive s-o accepte. Într-o țară mică, în care autorul Alchimistului vine și cu gîndul de a face un film și de a călători incognito, în măsura posibilului și unde, romancierul n-are milioane de cititori, unul dintre admiratorii săi, persoană și personaj public, vrea să-l întîlnească și chiar să facă pe șoferul său cît stă aici. Ce își poate dori mai mult un romancier decît
Războinicul Becali nu l-a dovedit pe Coelho by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11244_a_12569]
-
la sfîrșitul anului trecut, a primelor două volume (literele A-B și C-D) ale Dicționarului General al Literaturii Române (Editura Univers Enciclopedic, 2004) editat de Academia Română (inițiator și coordonator general Eugen Simion) nu a stîrnit un interes critic pe măsura demersului. Deși nici nu se poate spune că nu a beneficiat de comentarii în detaliu sau de articole bine tensionate. Spuneam în alt loc că din cauza numărului extins de colaboratori (aprox. 150), puțini critici și istorici literari din interior au
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
le lipsește pentru a stîrni un ecou important în Europa. Și un răspuns acesta ar fi: sînt prea livrești, prea eseistici, poate chiar prea narcisiști, parcă ar scrie numai pentru critică. De aceea și succesele lor sînt în mai mare măsură de critică decît de public." Respectiv: Prozatorul scrie mai ales pentru critică și e obsedat de recenziile pe care le are cartea sa. Și atunci, firesc: critica își știe această postură, de receptor privilegiat, și scrie fără frică de condamnare
Printre degete. De fapt, pe degete... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11246_a_12571]
-
Asupra coborârii spre concret, spre vulg, A.K. o califica: ,Olimpysche Herablassung" (condescedență olimpiană). În ontrast, el invoca umanitarismul lui Dostoievski, compasiunea pentru sărmani și obidiți, apelul la altruism. Nu neg că la autorul Casei Buddenbrook prevalează o artă a măsurii, că el nu lasă hățurile din mână, că tot ce povestește e scăldat în ironie. Dar ideea că absentează îndurarea ,Das Fehler der Barmherzigkeit", că nu există milă mi se pare o prejudecată. T.M. nu se abate de la canonul discreției
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
nimic, dar seismografele înregistrează adevărata lor intensitate. Multe certitudini, măcinate, s-au prăbușit, lăsând în locul lor o puzderie de îndoieli și câteva, puține, convingeri (cunoașteți străvechiul proverb chinez?: ,Fie ca fiul tău să trăiască vremuri istorice".) Nu apreciază prea mult măsura și vârstnicul domn nu a devenit un înțelept. Are dreptate. Fără un strop de lipsă de măsură, fără un dram de nebunie nu realizezi absolut nimic. A avut și are un ,zid de apărare": un infailibil instinct vital. Cartea lui
Omul cu urechea tăiată by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11235_a_12560]
-
puzderie de îndoieli și câteva, puține, convingeri (cunoașteți străvechiul proverb chinez?: ,Fie ca fiul tău să trăiască vremuri istorice".) Nu apreciază prea mult măsura și vârstnicul domn nu a devenit un înțelept. Are dreptate. Fără un strop de lipsă de măsură, fără un dram de nebunie nu realizezi absolut nimic. A avut și are un ,zid de apărare": un infailibil instinct vital. Cartea lui Octavian Paler începe și sfârșește cu o adevărată transă a trupului: corpul, încins de soare, vara, pe
Omul cu urechea tăiată by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11235_a_12560]
-
gata, un alfabet inteligibil pentru un partener scontat, atunci ea inventează limbaje proiective, lansează capcane simbolice pentru interlocutori imprevizibili. Dar cum artista manipulează memoria, creînd lumi actuale din straturile succesive ale unor posibile existențe adormite, cum timpul reprezintă, într-o măsură impresionantă, materia ei primă, în mod fatal ea își caută parteneri sau noi ipostaze în straturi succesive ale spațiului, în lumile sublimate în Cosmos. Discursul devine, astfel, un telescop uriaș, o lentilă gigantică prin care ochiul privește spre transcendență ca
Paula Ribariu, între Nazca și Baikonur by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11240_a_12565]
-
scriitori români importanți consolidat prin funcții importante în instituții culturale. La toate astea se adaugă sărăcia generalizată, care n-are cum să priască literaturii și scriitorului. E bine de amintit aici că starea de maturitate a unei literaturi naționale, tonul, măsura, anvergura, sînt date de roman - o specie aptă să le cuprindă pe toate celelalte, păstrîndu-și dimensiunea de gen popular, accesibil, dezvoltîndu-și totodată nelimitat virtuțile estetice. Marile literaturi ale lumii, rusă, engleză, americană, spaniolă, se sprijină pe tradiția unor capodopere românești
Povestea unei literaturi mici by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/11247_a_12572]
-
fost deținut politic pînă la mijlocul anilor '60, eseist nu din cale afară de productiv, dar foarte rafinat, laureat al unui premiu de excelență în valoare de multe mii de dolari, oferit de un foarte controversat om de afaceri, senator și, pe măsura înaintării în vîrstă, un om care înțelege tot mai greu sensurile modernității, simțindu-se atras de adevărurile fundamentale ale ortodoxiei. Și portretul fizic al acestui personaj seamănă izbitor cu cel al lui Alexandru Paleologu, iar gîndurile și replicile sale sînt
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
secolului XXI, inadaptare care se intersectează cu primele semnale majore pe care i le trimite înaintarea în vârstă. Intenționam să scriu despre emigrație și nu De Senectute, spune ea undeva - și totuși ambele teme ajung să o solicite în egală măsură. Citînd cuvintele optimiste cu care se încheie cartea unei emgirante poloneze, Eva Hoffman, I Am Here Now (Acum sînt aici), Vera Călin constată, dimpotrivă: ,I am neither here nor there" (,Nu sînt nici aici, nici acolo"). America i se pare
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
care au clătinat structura lui psihologică. Băiatul degajat, generos, distrat, lejer, atras de poezie și apreciind prietenia a devenit un businessman. Renunțările se impuneau. A supralicitat. A respins ceea ce trebuia să păstreze ca să nu-și dezagrege individualitatea, a imitat peste măsură, a preluat coduri comportamentale și etice care-i erau străine". Despre altcineva, un vechi prieten din România, devenit și el californian de decenii, constată de asemenea că e hipermimetic, priceput în a lua ,forma vasului". În acest context nu tocmai
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
semnele unei umanități vagi și ale unui anumit tip de civilizație, omul explicit, fie într-o formulă generică, sub forma colectivității sau a grupului, fie într-una directă, ca individ determinat, lipsește cu desăvîrșire. După cum el este absent în aceeași măsură și din episodul imediat următor al spațiului exterior, și anume din peisajul citadin. Chiar dacă aici peisajul se umanizează, pentru că el se compune exclusiv din atributele definite ale civilizației, conducînd subtil, prin restrîngere, într-o direcție pe care pictorul o premeditează
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
pictorului nu merge, în principal, nici spre figura umană și nici spre natura statică integrată în compoziție, ci spre relația dintre ele, spre acțiunea în plină manifestare. Cu alte cuvine, în acele momente în care ambele sînt necesare în egală măsură și cînd adevărata preocupare a lui Baba este interacțiunea lor. Însă atunci cînd miza picturii este arhitectura obiectului, materialitatea acestuia sugerată prin mijloace specifice convenției artistice, și marea problemă plastică - dar și metafizică și morală în același timp - o reprezintă
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
-și împrospăteze propriile sale entități, în înșiruirea lor ostentativ nudă. E o poetică inversă, o metaforizare ce purcede de la temă către text. Invocată cu un patetism crud, materia pare a fi cea care, ea, se alcătuiește sub forme metaforice în măsură a informa textul: ,Să vină materia, strigai în gura mare, să umple,/ să inunde coline și lunci, albii secate și rîpe./ înălțați schelele, firul cu plumb aruncați-l la pămînt,/ ademeniți-o, căprioara mea senină și roșcată,/ cu vorbe dulci
Lirism extravertit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11253_a_12578]
-
nu există ceea ce nu e materializat în expresie) obiectul de studiu al unei psihologii sau filosofii a creației. Cătălin Ghiță a înțeles bine această dificultate de a disjunge între componenta irațională și cea rațională a viziunii: a renunțat în bună măsură la actul valorizator de distincție între viziune și pseudoviziune, înlocuind aproape peste tot această opoziție înșelătoare cu termenii mai adecvați, de natură morfologică: vizionarism primar și vizionarism secundar. Eram înclinat să cred că vizionarismul poetic este prin excelență romantic. Exegetul
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
atenuator, iar obiectul interogației, mai puțin precis, e starea generală a celui vizat - și Ce faci? - întrebarea directă, concretă, neritualizată, asupra acțiunilor desfășurate de cineva - mi s-a atras atenția că, de fapt, formula actuală de politețe este în mare măsură tocmai Ce faci?. De multe ori din afară lucrurile se văd mai bine, și studenții aveau dreptate. Formula presupus mai directă este într-adevăr folosită curent în contexte care nu au nimic dintr-o intruziune agresivă în treburile altuia: ca
Ce (mai) faci? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11302_a_12627]
-
străine (și asta a fost o problemă!) și de necunoașterea înotului (vremea bună i-a dus pe unii în ispită!). Am spus, în cuvîntul de încheiere de la Neptun, și că aș dori ca principiul Festivalului să fie în mai mare măsură decît pînă acum reciprocitatea: cu alte cuvinte, să ofere nu numai unor scriitori din afară prilejul de a veni în contact cu literatura română, dar și scriitorilor români prilejul de a se face cunoscuți în alte țări. Festivalul nu trebuie
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
vinovății absconse, nu autohtonizează în contul unui stil ce derivă, pe-o latură relevantă, din mistica, fie convulsionată, fie mai curînd decorativă, a gîndirismului. Liber de orice preconcepție doctrinară ori stilistică (pentru a-și asigura libertatea interioară recurge în mare măsură la practica suprarealistă), încearcă a-și prezenta pur și simplu ecuațiile sensibilității vitaliste. Ingenuitatea ,antică" și ,cosmopolită" e a unei ființe care-și proiectează viața emoțională și senzorială pe ecranul universal și, în reciprocitate, își asumă fenomenologia naturii precum o
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
56 de lucrări primite de pe multe meridiane internaționale. Explicația? Este una obiectivă. Sunt mult mai puține în lume competițiile destinate compozitorilor decât cele ale tinerilor violoniști sau pianiști. Iscusit spirit managerial, domnul Ioan Holender, președintele Festivalului, a dovedit în egală măsură fermitate și cooperare în definirea coordonatelor recent încheiatei ediții; avem multe de învățat de la domnia sa. Inclusiv diplomație culturală. Dar nu voi înțelege niciodată interesul pe care l-a avut în anularea competiției tinerilor cântăreți. Rămâne, deocamdată, o enigmă pe care
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
de (macabră) insolitare prin această răsturnare a planurilor, cu o developare spectaculară a interiorului uman infestat, invadat: ,cineva îmi lovește pe dinăuntru capul", pielea ,învelește pe dinăuntru capul meu alb", ,guri încăpătoare pleoscăind în negura din capul meu", ,cineva peste măsură de puternic/ e zguduit de spaimă înlăuntrul trupului meu", ,în bunele dimineți undeva în gura mea/ gura stăpânului rânjește îndelung", ,mi-aș înnoda picioarele în jurul gâtului și m-aș rostogoli până m-aș/ întoarce pe dos", ,dau din mâini și
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
umbră pe pămînt și editate de Nicolae Florescu. Exilul i se înfățișează lui Vintilă Horia nu doar ca o circumstanță biografică între altele, ci ca o situație-limită care ne obligă a da socoteală de tăria sau slăbiciunea fibrei noastre morale, ,măsura îndeletnicirii de-a fi". Ne aflăm, experimentînd-o, în fața ,deșertului tătarilor", constrînși a ne constitui ,în pildă către sus și către jos". Pentru cei ce-și trăiesc exilul nu ca o ,monedă de schimb", ci ca un fel de ,acceptare soteriologică
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
și al unor Swedenborg, René Guenon, Julius Evola, îl face să deplore materialismul ce ar domina în chip teribil, nu doar Estul comunizat, ci și Occidentul democratic. ,Democrația liberală", ca și marxismul, nu sînt, în concepția sa, decît, în aceeași măsură, produsul unui ,determinism" desuet, cu premise în secolul al XVIII-lea, care a provocat două revoluții sîngeroase, în 1789 și în 1917. De fapt rădăcina răului s-ar afla - și aci Vintilă Horia urmează o celebră teză a lui Nietzsche
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
cvartetului, este o artistă a cărei faimă de virtuoz al expresiei violonistice era acreditată încă din perioada anilor de studiu petrecuți la Conservatorul bucureștean, că formația deține un excepțional set de instrumente italiene de epocă. Am fost atras în importantă măsură de alegerea judicioasă a programului, anume, lucrări ale romanticului secol XIX, creații majore ale secolului trecut, lucrări semnate de Dmitri Șostakovici, de asemenea de compozitorul Lucian Mețianu, actualmente stabilit la Lausanne. Lucrarea domniei sale, Cvartetul al 5-lea, o construcție savantă
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]