9,227 matches
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > CĂLĂTORIE DE NUNTĂ Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 860 din 09 mai 2013 Toate Articolele Autorului îți porți ca pe-o gondolă de mătase noua iubire un adam căzut din rai care nu știe că n-a plecat de tot veneția în plin carnaval azi voi purta ochii verzi tristețea-i doar o moarte mai blândă despre iubire numai de bine în amurgul făcut
CĂLĂTORIE DE NUNTĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Calatorie_de_nunta_violeta_deminescu_1368121297.html [Corola-blog/BlogPost/344742_a_346071]
-
Romanian Fashion Week cu Irina Schrotter Men , colecție unde și-a pus amprenta și Răzvan Ciobanu, am gasit interesanți pantalonii cu fata de piele și spatele din jerseu de bumbac, eșarfele cu inserții de paiete și cămăși din piele cu mătase. Citește tot... Anul acesta Capitala Modei se mută la Iași, cea de-a XII-a ediție a Romanian Fashion Week se va desfășura în perioada 9 - 10 iunie 2010 la Sala Sporturilor din Iași. Evenimentul este organizat de către FIT - Future
Romanian Fashion Week by http://www.iasi4u.ro/stire/romanian-fashion-week/ [Corola-blog/BlogPost/94873_a_96165]
-
lungă, mai strălucitoare, mai surâzătoare, iar pe toate cărările ei te bucuri de întâlnirea cu frumosul și voioșia. Dacă nu ar fi frumoasă ca o vinovată a suspinelor de drag, pentru că glăsuiește cânt atât de alipit de inimi, ca o mătase de pielea pruncului, tot ar fi îndrăgită; dacă nu ar cânta frumos ca zânele din mitologia fermecărilor, tot ar fi îndrăgită pentru chipu-i cuceritor ca al frumoaselor din odiseele iubirii! Bacăuancă, fiică dragă a orașului cu faima decadenței și
VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1470221130.html [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
-
Glasul ei, chipul ei s-au expus frumos, vrăjitor și au înduplecat viața să facă bacăuanilor ziua mai frumoasă decât cele dinainte și mai îmbunătățită cu speranțe, pentru ce urmează să vină! O hrană a sufletului, o mână mângâietoare, de mătase, o sărutare pe gând au fost cântecele Vasilicăi Tătaru, căci așa sunt aceste cântece, dintotdeauna, hrană și sărut, și așa vor continua să fie! Artista, glăsuindu-le pentru neamul românesc, împarte măcar câte un dumicat fiecăruia, dăruindu-și frageda mângâiere
VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1470221130.html [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
-
E un bărbat frumos, înalt, delicat, care se mișcă cu grația unui balerin. Are ochii mărunți, ca o veveriță zglobie, freza mereu ciufulită...și o colecție de halate matinale. Azi poartă un halat de culoarea alunei, cu un guler de mătase, o nuanță mai închisă. Deși stă la bloc, a păstrat eleganța unui moșier scăpătat... Niciodată n-am înțeles pasiunea lui pentru...o dolofană ștearsă, ușor neglijentă, ca mine. Nimeni nu m-a tratat ca pe o regină, așa ca el
ROSTUL CUVINTELOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 by http://confluente.ro/Rostul_cuvintelor_corina_lucia_costea_1391960372.html [Corola-blog/BlogPost/341218_a_342547]
-
Odaia din Crivăț s-a deschis larg, pregătită să-și primească oaspeții, iar închipuirea fănușiană din această încăpere era autentificată prin trofeele sale ce se lăsau filmate de ochii curioși ai vizitatorilor. Dincolo de geamul vitrinelor stăteau volumele sale : ,,Insomnii de mătase”, ,,Dincolo de nisipuri”, ,,Frumoșii nebuni ai marilor orașe”, ,,Îngerul a strigat” și altele. Dar și cărți ce i-au fost închinate: ,,Fănuș, frumosul nebun al marilor orașe”, de Mircea Micu, sau ,,Povestea viei, cântecul vinului” al cărui autor este Gabriel Leț
BUZELE RĂSĂRITULUI AU SĂRUTAT ÎNCĂ O DATĂ NUMELE LUI FĂNUŞ NEAGU de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Buzele_rasaritului_au_sarutat_inca_cornelia_viju_1330670339.html [Corola-blog/BlogPost/365184_a_366513]
-
în el, ne-a lăsat o operă inegalabilă. Și parcă tot de un vis ține și chemarea, din 24 mai 2011, la El, acolo în cer, ca să aprindă împreună lumina din stele. I-am simțit spiritul acolo azi, cum întindea mătasea amintirilor peste ferestrele luminate de soarele său rotund și parcă l-am văzut, cum se sprijinea de stâlpul porții și dădea mâna cu fiecare prieten ce-i călca pragul. Cornelia Vîju 2.07.2011 Referință Bibliografică: Buzele răsăritului au sărutat
BUZELE RĂSĂRITULUI AU SĂRUTAT ÎNCĂ O DATĂ NUMELE LUI FĂNUŞ NEAGU de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Buzele_rasaritului_au_sarutat_inca_cornelia_viju_1330670339.html [Corola-blog/BlogPost/365184_a_366513]
-
O BATISTĂ Autor: Camelia Radulian Publicat în: Ediția nr. 1549 din 29 martie 2015 Toate Articolele Autorului Tu trebuie numai să înțelegi dragostea ca o coajă de ou într-o batistă, mai aspră ca mâna unui măceș, mai tandră ca mătasea cuvântului pe care-l puteam rosti în taină doar uneori, nimănui... “Mamă...” șopteam în noapte -să stiu cum sună-, să mi-o imaginez în somn punându-și palma peste fruntea mea de frig, peste fruntea mea de urâtă, dar acolo
DRAGOSTEA...CA O COAJĂ DE OU ÎNTR-O BATISTĂ de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1427614584.html [Corola-blog/BlogPost/377206_a_378535]
-
pe care o numesc singurătatea deghizată ce ascunde o sociabilitate fie frustrată, fie inconfortabilă, iar monologul cheamă mereu o replică: "Cât despre copilărie; eu intru în ea în fiecare noapte./ Dar când mi se zdrelesc genunchii de bolovanii înfășurați/ cu mătasea broaștei din lacul unde mama punea vara/ cânepa la topit, simt în gură câlți după melițat și strig: "Viitorul meu merită să se preteze la toate umilințele/ pentru a fi liber". Rememorarea locurilor natale îmi amintește de Marin Sorescu, (Lăutarii
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_izbasescu_cantece_de_mantui_al_florin_tene_1328504673.html [Corola-blog/BlogPost/346664_a_347993]
-
ia,merge, Cu violență-i prins de-un necunoscut. Siegfried se luptă cu ceva nevăzut, Iar lupta este grea,obositoare. Tot luptând,o zi și-o noapte au trecut, Dar iată că un semn acum apare. E o bucată de mătase mică De care Siegfried trage înfuriat Și imediat în față-i se ridică, Al piticilor rege încoronat. Purtând pe cap o glugă fermecată Piticul rege,se făcea nevăzut Și astfel el a putut să se bată Cu Siegfried,vitezul prinț
RINUL ȘI LEGENDELE SALE. de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1418339495.html [Corola-blog/BlogPost/382075_a_383404]
-
foametea, molimele, mereu grabnic ajutător rugătorilor săi. În viața sfântului Spiridon minunile deveniseră un fel de monedă curentă, puse întotdeauna în ajutorul semenilor. Veșmintele sale sunt schimbate de patru ori pe an și, ce este mai ciudat, papucii lui de mătase se tocesc, motiv pentru care este numit și sfântul călător. La mormântul său, s-au făcut și continuă să se facă multe vindecări și minuni celor care vin și se roagă lui. Referință Bibliografică: 12 decembrie: sf. Spiridon, Făcătorul de
SF. SPIRIDON, FĂCĂTORUL DE MINUNI de ION UNTARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/12_decembrie_sf_spiridon_f_ion_untaru_1386822970.html [Corola-blog/BlogPost/363293_a_364622]
-
Gazdovici, salariat dintr-o secție de hardware, ajutat de Paul Stoleru din laboratorul lui Gabriel Martin. Ceata de „plăieși” de la ITC arăta bine. Cercetătorii științifici, ingineri, mulți burtoși, arătau semeț, îmbrăcați în hainele acelea kakii, din doc, cu însemne de mătase pe ele. Doar că mai erau unii slabi de tot, ca mine, de pildă, pe care hainele acelea stăteau ca și pe o sperietoare de ciori. Și când ieșeam în haine militare la soare, pe câmp, la iarbă verde, prindeau
AMINTIRI, AMINTIRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1454584863.html [Corola-blog/BlogPost/372312_a_373641]
-
Îndemnat de tată, care-l asigură că poveștile nu sunt adevărate, să meargă după pălărie, o găsește în locul unde o lăsase. La fel, în Peștele de sticlă (Darul muntelui), Sănducu primește un cal din sticlă cu coamă și coadă din mătase, iar sub influența poveștilor bunicului, noaptea se visează pescuind peștele de sticlă, alături de care, împreună cu alte câteva animale din sticlă, trăiește adevărate aventuri. Faptul că ziua hainele îi sunt pline de noroi, în plină secetă, plasează eroul în zona incertă
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1460532489.html [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
-i capul pe perna albă. - Sărută-mă, sărută-mă, șopti Săndica, ridicându-și buzele țuguiate spre Mircea. Alăturându-se cu plăcere partenerei, își plimba necontenit mâinile pe obrazul său, coborând pe corp și ajungând în zonele sensibile ale petecuțului de mătase cârlionțată, tresăltând de emoția primei lor întâlniri, în liniștea nopții de vară. Mircea îi oferi gura, pornind cu limba într-o incursiune sălbatică, jucându-se cu buzele sale, sărutându-le cu pasiune, în timp ce ea îi răspundea cu aceeași dăruire, culegând
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. III NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391253894.html [Corola-blog/BlogPost/342003_a_343332]
-
de zeiță. Cobora, mângâind cu buzele și cu vârful limbii fiecare porțiune de piele bronzată de soarele verii, până ajunse la albeață din adăpostul slipului. Capul se ascunse între coapsele fetei, iar limba sa se insinua spre adâncitura acoperită cu mătasea ondulată și fină, mângâind cu insistență ridicătura de la baza petecuțului. Fata își înfipse cu tărie mâna în părul lui, grăbind ritmul soldurilor într-o mișcare frenetică. Buzele lui o ardeau de plăcere, iar neastâmpărul limbii o topea. Simțea că nu
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. III NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391253894.html [Corola-blog/BlogPost/342003_a_343332]
-
primului salut de bun venit adresat de venerabilul „maior” în rezervă, Petre Bușoiu, se deschise ușa până la perete și își făcu apariția patroana restaurantului, madam Floreasca, îmbrăcată foarte elegant: taior și fustă de culoarea petalei de cicoare, un șal de mătase albă îi acoperaea parțial salba de la gît (cu băncuțe de aur prinse pe bandă vernil-violet), iar toartele din aur sclipitor, cu trei semiinele dantelate și steluțe diamantifere pe margini, se legănau ca niște cireșe la urechi, pe când pălăria din mătase
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
mătase albă îi acoperaea parțial salba de la gît (cu băncuțe de aur prinse pe bandă vernil-violet), iar toartele din aur sclipitor, cu trei semiinele dantelate și steluțe diamantifere pe margini, se legănau ca niște cireșe la urechi, pe când pălăria din mătase de Ceylon (cu nuanțe viorii... pe un alb de nea pufoasă, având câteva pene aurii, de fazan, prinse prinse cu gust la baza calotei și puțin mai spre ceafă) îi dădeau vârsta cu cel puțin cinspretzece ani mai tânără, lucru
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
indieni/ a răsărit într-o noapte o cârciumă scundă” ... „hei, tatăl meu, bețivul, taciturnul/tavernelor, vierul Cerului” ... „Vinul curgea ca un cântec de moarte” ... Frigurile bălților în noi au crescut/ ca o trestie, ca un păcat” ... Sunetul ciorapilor tăi de mătase/ amintindu-mi de sunetul roșcovelor toamna, poleite de vânt”, ș.a. Este ciudat, cum de asemenea versuri au putut să apară în mare parte după 1945, când mulți confrați, dintre cei nearestați sau care nu s-au refugiat în Vest, se
BEN CORLACIU de BORIS MEHR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ben_corlaciu.html [Corola-blog/BlogPost/341447_a_342776]
-
larg, de teamă că-și mușcă propriul țărm, vrând să-i mângâie sprânceana din valuri? Există oameni gingași ca ei, în stare să emoționeze și să tulbure gândul cuvântul, privirea, tresărirea inimii! Întocmai este actrița gingașă ca firul firav al mătasei, frumoasă ca o crăiasă ce stăpânește împărățiile povestei, Monalisa Basarab! Curajul nu e o stare proprie mie! Încât, la lansarea cărții „Alexandru Arșinel. Și a fost mâna Lui Dumnezeu”, scrise în cuvinte ca o umbră netrecătoare a conștiinței, de către scriitoarea
MONALISA BASARAB. ARHETIP COMUN DE FRUMUSEŢE, LA TĂNASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417268023.html [Corola-blog/BlogPost/371986_a_373315]
-
Toma Nor, ale Sărmanului Dionis sau ale călugărului Ieronim i se atribuiau în întregime lui Eminescu. Dar nu trebuie să înlăturăm intenția poetului de a se „descrie” pe el, cunoscându-se cel mai bine: „Înfundat după o perdea grea de mătase verde și uitându-se pe fereastră în noaptea clară, ședea un tânăr cam de 18 ani. El își rezemase bărbia plină de cot și se uita, neparticipând de fel la petrecere... Fruntea lui naltă, albă, foarte netedă și rotundă se
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
atât de drag tuturor,Dunărea albastră, al lui Straus, adus de curenții marelui fluviu care-și spărgea valurile de malul apropiat; luna cu nămeții ei de lumină aurie se juca straniu printre crengile copacilor proaspăt înfrunziți, urcând pe scările de mătase ale cerului... Câtva timp merseră alături în tăcere, fiecare cu gândurile lui... Și câte gânduri nu le veniseră nechemate peste sufletele lor! Numai mâinile li se întâlniseră discret, transmițând unul altuia acea căldură ce ți-o dau fiorii primei mari
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
mașina, în 12 țări, timp de 39 de zile, parcurgând 13.425 km. Learnmads este o călătorie caritabilă, despre proiectul video “Schimbălume”, un proiect despre oamenii care fac lucrurile altfel, care inovează, care văd România altfel. După călătoria pe drumul mătăsii, cei trei vor călători din toamnă în mai multe orașe din România unde vor cunoaște, descoperi, promova alți “schimbălume” ca ei. Câte 5 schimbălume din fiecare oraș vor fi promovați de cei trei în mass-media. Au făcut o treime din
„Nu e perfect, dar e modelul generației noastre. Ai mei n-au înțeles mult timp ce fac, așa că i-am adus să vadă”. Sub 30: joburile, călătoriile, lumea by https://republica.ro/znu-e-perfect-dar-e-modelul-generatiei-noastre-ai-mei-n-au-inteles-mult-timp-ce-fac-asa-ca-i-am-adus-sa [Corola-blog/BlogPost/338327_a_339656]
-
nunta de o veșnicie Și sosit-a vremea și a fost aleasă, Să-și pună veșminte pentru cununie. Rochia brodată-n scânteieri de soare Mângâie pământul ca-ntr-un dans de flori, În cristale albe puse la-ntâmplare Voalul ei - mătasea primelor ninsori. Trena mult prea lungă, pare infinită, Trupul ei - ofranda celui așteptat, Frumusețea-i mută și desăvârșită A cuprins văzduhul, l-a îngenunchiat. Cine este mire? Cine-o fi alesul? Fulgii în balans trag cerul de funii, Într-un
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
o mireasăCe-și așteaptă nunta de o veșnicieși sosit-a vremea și a fost aleasă,Să-și pună veșminte pentru cununie.Rochia brodată-n scânteieri de soareMângâie pământul ca-ntr-un dans de flori, În cristale albe puse la-ntâmplareVoalul ei - mătasea primelor ninsori.Trena mult prea lungă, pare infinită,Trupul ei - ofranda celui așteptat,Frumusețea-i mută și desăvârșităA cuprins văzduhul, l-a îngenunchiat.Cine este mire? Cine-o fi alesul?Fulgii în balans trag cerul de funii, Într-un ritm
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
fiecare dimineață în port. Fie ei sclavi, negustori, hamali, sau privitori. Ioppe e un mare port precum știți. De aici pleacă corăbii încărcate cu lemn de cedru din Liban, ori țesături scumpe, balsamuri de Galaad și diamante aduse de pe drumul mătăsii. Tămâie și smirnă din Arabia Felix, de aici pleacă renumita și unica purpură de Tyr, cositor, fier, bronz și aur, portocale de Ioppe, sclavi și animale! Res! Lucruri prieteni! Lucruri! -De ce iertare magistre? Omul e un animal social după cum
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]