2,183 matches
-
se zbăteau în același tempo. Când a recunoscut‑o pe Amalia, a rămas blocat. Nu‑i venea să-și creadă ochilor. Ea se unduia în jurul unei bare verticale, cu ochii întredeschiși și cu buzele fremătând, cu părul despletit, lăsat să măture dușumeaua când trupu‑i se îndoia pe spate, în timp ce genunchii‑i strângeau bara aceea albă, lustruită de atâta frecuș. Preț de cinci minute a privit fără să clipească, orbit de furie și gelozie. „Ce face nenorocita asta acolo, băi frate
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_1_.html [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
puține comentarii din partea trecătorilor. Desigur, apariția ei depășea ceea ce oamenii erau obișnuiți să vadă în orele dimineții, în plin centru al orașului. O mireasă la vârsta senectuții nu-și mai pune o rochie albă de dantelă, cu o trenă care mătură trotuarul. Dar tocmai această ciudățenie îi procură Lindei un sentiment de euforie. Ca să uluiești niște necunoscuți așa dintr-o toană, într-o zi obișnuită, merita să te dai un pic în spectacol. Capriciu patetic, poate, iar unii erau convinși că
MIREASA NEBUNĂ de HARRY ROSS în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/harry_ross_1411984352.html [Corola-blog/BlogPost/341074_a_342403]
-
curios, deși pe aceste meleaguri minunile se cam țin lanț, Verdunel deveni cunoscut, avea clientelă și venituri mult mai mari ca în învățământ, ca să nu mai vorbim de faptul că nu mai râdea nimeni de el și nici nu mai mătura directorul podelele cancelariei cu el când era nervos. În cabinetul de lucru, pe peretele de la răsărit, era un portret al lui Ludovic al-XIV-lea, acela cu un picior întins grațios spre pictor și fotografia lui, aceea cu pălărie. De data asta
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
fiecărui “bloc” și fără a fi “închise”, inclusiv pentru motovelocipede sau mijloace rezervate persoanelor cu handicap, etc. O curățenie izbitoare m-a frapat de la primii pași, de ziceai că zona nu e locuită, vremea era închisă, vântul potrivit reușea să măture orașul ca-ntr-o farmacie și să rostogolească o hârtie de staniol pe care m-am grăbit s-o ridic și s-o depun în primul coș de gunoi - ca nu cumva niște priviri să creadă altceva decât văzuse, orașul
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (5) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Nunta_sambetista_in_california_5_.html [Corola-blog/BlogPost/357302_a_358631]
-
ca și cum am intrat într-o transă, consecința unor arome și descântece ancestrale. Fac planuri pentru viitoarele vieți, port dialoguri cu scrântiții de pe marginea oceanelor care mănâncă grăsime de balenă, strig la toți posesorii de mașini cu șase viteze care-și mătură semenii ducându-i repede și sigur în iad, caut cărți pentru copiii fără școală, fug și iarăși fug, Doamne! - Lasă-mi noaptea noapte și ziua zi! Restabilește-mi, te rog, balanța durerii și a nefericirii din mine și iartă-mă
CARTEA CU MIROS DE MIR ŞI TĂMÂIE de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1420627456.html [Corola-blog/BlogPost/376646_a_377975]
-
două surori . Ușa dintre camere era întredeschisă. Se dezbrăcă și intră gol în patul răcoros . Își aminti de lampă . O stinse încetișor. Se trezi când o rază îi intră în ochi : nenorocita , tocmai aici și-a găsit locul!Lumina lunii mătura odaia mai ceva decât a lămpii stinse! Ieși furișându-se afară. Înconjură casă și ieși în iarba întunecată din față. Apoi intră din nou în ogradă . O siluetă fantomatică ținea cerdacul să nu se clatine. Dându-și seama că-i
DEŞERTUL DE CATIFEA (11) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_11_costel_zagan_1364542205.html [Corola-blog/BlogPost/345477_a_346806]
-
adesea femeia îi repeta întrebarea de două-trei ori și aștepta în spatele lui încuviințarea minute în șir, apoi o relua sub altă formă, folosind de data aceasta coada măturii pe care-o bătea, scoasă din fire, violent în podea: -Pot să mătur, domnule Eminescu? Acum, contrar obiceiului, imediat ce intră și-l zări trântit în pat, se repezi ca o furtună spre el, fără unealta ei zilnică, lăsând în urma-i un gol mare de aer rece, parfumat, și-l zgâlțâi de câteva ori
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
Ștefanelli paharul în semn de salut, rămânând singur, cu ochii după prietenul său care o zbughise pe ușă. Cap.II Ajunse acasă în amurg. Mam’zel Gretta, cu simțul ei prusac de ordine desăvârșită, făcuse o curățenie de zile mari: măturase, ștersese praful, aranjase cărțile și-i ordonase foile de pe masă, schimbase lenjeria, strânsese hainele și le pusese la garderobă... Pe masă pusese o mică carafă cu un buchet de ghiocei proaspeți ca niște gingași clopoței albi care-așteptau fiorii vântului să
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
asta, că stătea cu gura căscată degeaba. Didina după ce a servit și ultima comandă, a fost „înlocuită” de Floreasca, fiindcă jos, în local, la orele 22,00 se trăgeau obloanele, iar debarasarea meselor, spălatul veselei și aranjatul salonului după ce se mătura, revenea lui Drăgănel Ilie (zis Pumnu) și un băiat de prăvălie, nepot de-al patroanei, Costel Florescu. Ca să nu pierdem timpul cu ce mai vorbiră și cât mai băură, cum îi distră coana Floreasca... de rămaseră ca la bâlciul de
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_v_a_pariul_blestemat_marin_voican_ghioroiu_1359792446.html [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]
-
drag de ele. Unele erau din colecția romanului de aventuri, altele erau de dragoste. Dar ne bucuram de alte condiții, de libertate, de curtea mare, în care jucam duminica fotbal cu o minge din cârpă, însă numai după ce greblam și măturam obligatoriu toată curtea și udam florile din grădină. Acolo amenajasem și o groapă de sărituri în lungime, fără nisip, doar cu pământ mărunțit la maxim, pe locul unde se afânase de la sine după mulți ani în care se adunase acolo
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
în conștiința celor care-l așteptau cu nerăbdare să apară poate un an întreg. Tristețea e cu atît mai mare cu cît din tot ce-a fost rămîne doar cîte o relicvă alungată profanator de vînt. vântul întețit - vârfurile brazilor măturând norii Manuela Dragomirescu Oricine a privit de jos mișcarea pomilor zbuciumați de vînt a rămas impresionat de amploarea legănării și de incredibila lor elasticitate. Poemul se bucură de o exprimare paradoxală, vîrfurile brazilor se mișcă precum o imensă mătură, dar
CORNELIU TRAIAN ATANASIU, COMENTARII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Corneliu_traian_atanasiu_comentarii.html [Corola-blog/BlogPost/345101_a_346430]
-
ceas de ceas. Altfel familia ta sau dobitoacele curții mor de foame. Nu este timp de lenevire sau de-o cinzeacă la crâșmă. Întotdeauna este ceva de făcut. Mai bați un cui la gard sau la șindrila de pe acoperiș, mai mături frunzele moarte spre platforma de bălegar. Și acestea se transformă-n îngrășământ. Sau mai adâncești un pic rigola drumului să nu intre apa-n casă la o ploicică. Un gospodar se gândește la toate iar Dumnezeu îl răsplătește cu bunăvoința
CU DUMNEZEU ÎNAINTE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400166596.html [Corola-blog/BlogPost/350731_a_352060]
-
de evidentă ... În clipa aceea, un tunet se făcuse auzit îndărătul nostru, fusesem în asemenea măsură captivat de relatarea bătrânului căpitan, încât zgomotul puternic, survenit pe neașteptate, mă determinase să tresar puternic. După încetarea modulațiilor sale prelungi, un vânt prăfos măturase plaja, aruncând în apa mării mai multe obiecte ușoare de pe țărm. Câțiva oameni se repeziseră cu țipete să-și strângă lucrurile risipite, zorindu-și copiii să renunțe la joacă. Mă ridicasem să văd ce se întâmpla dincolo de peretele șandramalei, lângă
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_2_dan_florita_seracin_1342536751.html [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
că bani pentru ceva mai acătării nu avea. Dar o făcea în schimbul unui lucru: semnătura ei, fără condiții și alte pretenții, pe actul de divorț. A doua pală puternică de vânt, însoțită și ea de un nor dens de praf, măturase plaja, alungând și pe cei mai îndărătnici vilegiaturiști spre adăpost. Nu doar zarea dinspre apus, ci și aceea dinspre nord se întunecaseră atât de mult, de parcă o perdea de arbori imenși ar fi crescut fără veste în vecinătatea stațiunii. Peste
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_2_dan_florita_seracin_1342536751.html [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
-mi zâmbește-n somn. Potirul se umple de picături de fericire și binecuvântare. Între ieri și azi, liniștea mă îmbracă în iubirea-ți brodată peste chipul meu. Sărutul tău princiar luminează înserarea. Îmbrățișarea ta e o pală de vânt ce mătură perdeaua de nori... Iar soarele, --răsfirat în raze peste stânca neclintită-- se miră cum de nu mă-ntreb ce va fi mâine! DAR DE CE? Tremură amintirea, sfidând vremea, în alunecarea lumii. Dar de ce soarele scapătă în marea necuprinsă? Nesfârșitul e
PERIPLU DE POEZII de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/florica_gombos_1451836587.html [Corola-blog/BlogPost/378566_a_379895]
-
Fiind primul cititor al acestui volum de mare valore literar- documentară, din care am învățat extrem multe lucruri „ascunse”, pe care niște istorici obedienți, unei politici antinaționate, le-au falsificat în mod grosolan... numai să fie pe placul stăpânilor „vremelnici” măturați de valurile istoriei; afirm cu certitudine că distinsul autor ge. br. GHEORGHE DRAGOMIR are un loc în panteonul istoricilor patrioți români, fiind un vizionar de necontestat, care trezește în tot românul mândria față de înaintașii săi și dorința de afirmare în
ROMÂNIA ÎĂNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_iantre_scutul_antiracheta_am_marin_voican_ghioroiu_1338128651.html [Corola-blog/BlogPost/358696_a_360025]
-
să învețe, să trăiască fără sprijin, să fie propria ei cârjă. Avea un serviciu, era primul pas spre libertate De a doua zi, după ce a instalat-o pe maică-sa în casă, a plecat la muncă împreună cu verișoara ei. Deși măturase toată viața, aici părea a fi stângace, dar cu răbdarea pe care o avea, a reușit să facă față, apoi să treacă prin cele trei apartamente. A făcut curățenie prin toate ungherele, la inginer a găsit o pânză de păianjen
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1473137537.html [Corola-blog/BlogPost/385342_a_386671]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > VERSURI ALBA Autor: Ioan Lilă Publicat în: Ediția nr. 251 din 08 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ioan LILA V ERSURI ALBE joi 8 septembrie 2011 Vîntul mătură frunzele de pe alei Eu te caut pe unde bate vîntul Petalele florilor se risipesc Rochia ta albă îți foșnește pe coapse Vin spre tine, mai am un vis, O eternitate pînă să te strîng în brațe. Unde este paradisul pe
VERSURI ALBA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Versuri_alba.html [Corola-blog/BlogPost/367283_a_368612]
-
zăpezii la munte, Ialomița se umfla și ieșind din albia sa, amenința să intre în sat. Toți o auzeam vuind cu înverșunare, sătenii erau pieriți de frică, alergam la marginea satului și priveam cu groază valurile mânioase care se rostogoleau măturând tot ce le sta în cale, Ieșeau și gospodarii să stea de veghe la capătul podului, împreunând mâinile și rugându-se la Dumnezeu să abată necazul de la ei. Țin și acum minte senzația aceea de neputință a omului rămas dezarmat
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
cale, Ieșeau și gospodarii să stea de veghe la capătul podului, împreunând mâinile și rugându-se la Dumnezeu să abată necazul de la ei. Țin și acum minte senzația aceea de neputință a omului rămas dezarmat în fața viiturilor care puteau să măture totul în calea lor. Ce să ne facem noi când om vede că vine apa peste noi și ne ia totul la vale, se întrebau oamenii speriați. Cu timpul, începuseră oamenii să mai deschidă ochii asupra celor din jur, să
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
ființa mea în relaxare impusă și încordare supusă, senzația hipnotică.... Am rezistat, am rămas țintuit, am izbutit să depășesc momentul... Pot destăinui doar atât: și-a dezlipit palmele, a întins brațul stâng și, cu degetele răsfirate și palma deschisă a „măturat” fulgerător tot cerul. Din vârful fiecărui deget a țâșnit câte o rază orbitoare, în evantai. Una dintre lumini, ca un fascicul emis de un proiector, a trecut prin mine, așa cum mă aflam cu fața în sus, cu ochii spre cer
REVELAŢII INTERZISE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/Revelatii_interzise_romeo_tarhon_1341126914.html [Corola-blog/BlogPost/345791_a_347120]
-
1989, sub ploaia de gloanțe: Vom muri și vom fi liberi!” Astăzi tinerii musulmani și alături de ei populația disperată de foamete și teroare a țărilor musulmane strigă la fel. Revoluțiile sunt fenomene istorice extraordinare, asemănătoare unor avalanșe din munți, care mătură în calea lor totul, nivelând terenul pentru a răsări o lume nouă, mai plină de speranțe, mai liberă, mai fericită, mai descătușată. Revoluțiile se nasc greu, după o perioadă îndelungată de gestație, se hrănesc cu mult sânge și cu multe
DUHUL LIBERTĂŢII de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Duhul_libertatii.html [Corola-blog/BlogPost/343449_a_344778]
-
an de-a fi părtași la orice sărbătoare. Plăcintă cu răvașe, la oaspeți este dată. Să vadă de-s frumoase, surprizele din soartă. Revin colindătorii cu seminții în brazdă, precum semănătorii. La primitoare gazdă. Când urarea-i gătată, sămânța-i măturată de gazda colindată. Și-n brazdă-i aruncată. Să fie mai roditor, Noul An, proaspăt venit. Că muncind prin el cu spor, truditoru-i răsplătit! Umblând cu semănatul, feciori pocnesc din bice. Vrând să dezlege rodul păioaselor cu spice. 1 Ianuarie
TRADIȚII, SUPERSTIȚII ȘI PREDICȚII DE SF.VASILE ȘI ANUL NOU (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1420374923.html [Corola-blog/BlogPost/376678_a_378007]
-
adunate o viață întreagă, și avea senzația că și viața lui și munca aceea neîntreruptă se spulbereau în neant și se întreba ce blestem apăsa nu pe el, ci pe noi toți, de ne risipeam în halul acela, ca frunzele măturate de vîntul toamnei?! Și eu ce-aș fi putut să-i răspund? Că stau nopțile și mă uit disperat la stele? Și asta pînă cînd? Pînă la sfîrșitul lumii? Sfîrșitul lumii vine pentru fiecare, atunci cînd i se sfîrșește viața
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 55-56 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_55_56_ioan_lila_1341239681.html [Corola-blog/BlogPost/356743_a_358072]
-
Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1349 din 10 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Sânii tăi se dau la mine coapsele val după val lavă parc-ar fi în fine sunt călare și sub cal Coapsele val după val mătură totul în cale îngeri ești și animal și le ai pe toate goale Măturând totul la vale lavă parc-ai fi ce bine mi-a ieșit vulcanu-n cale sânii tăi se dau la mine Coapsele sunt hăt la mal iar
ÎNGERUL CA O PRADĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 by http://confluente.ro/costel_zagan_1410371653.html [Corola-blog/BlogPost/367648_a_368977]