80 matches
-
24 de ore după care să se sterga totul automat. Să considerați asta o datorie față de cititorul civilizat care vrea să vadă dezbatere, nu atac la persoană. Numiți asta “Convenția Blog curat”. Aderenții să pună o sigla, gen “levănțica” sau “măturica”. O să dea alergii unora, dar așa poate își mută urticarea la periferie. Lui Andrei: Nevoia ireprimabila de a insultă vine din incapacitatea de a argumenta. Tu ceri voie să insulți?Insultă e ultimul argument al învinsului cu o slabă educație
Scriti, baieti, orice, numa scriti! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82998_a_84323]
-
autorizație de negustor. Cu un pachet de tutun, Zigu a scăpat măcar de a fi tratat drept infractor. A mîncat o bătaie strașnică, într-un rînd, de la niște hojmalăi pe care a crezut că-i poate învinge mînjindu-i cu o măturică muiată în rahat. Necazurile nu s-au sfîrșit o dată cu terminarea războiului. Povestea dnei Juster trece însă mult mai repede peste anii care urmează. Atentat la istoria Capitalei Medicul care a atras atenția asupra plagiatelor lui Mircea Beuran și-a dat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
-n paragine că trăiește pe-acest astru ultimul sihastru lumina lovește clapele mării și lumea se umple de acordurile Preludii lor și Baladelor care îmi acompaniază reveria aud clipa cum se sparge precum sâmburul ajuns la maturitate adun cojile cu măturica ce faci - mă întreabă cineva și eu de colo - mai nimica
DIMINEȚI LIGURE by Mircea Petean () [Corola-journal/Imaginative/6495_a_7820]
-
continuat să răscolesc pământul Încă o oră, când au apărut din nou antenele, agitându-se de data asta mai mult ca altădată. M-am oprit, așteptând. De parcă ar fi dat curs așteptării, din galerie a Început să apară mai Întâi măturicile apoi antenele din ce În ce mai mult, de parcă aș fi asistat la unul din filmele noastre speciale cu care urmăream creșterea plantelor. După aproape treizeci de centimetri de antene apăru suportul lor. Un cap chitinos, mărginit de niște mandibule de peste un centimetru lungime
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
miriști nesfârșite dar te-ai eliberat singură cum ai făcut iar sângele mi-a revenit dintr-o dată în inimă. ai tropăit trei săptămâni prin apartament cu piciorul de ghips ca un pirat. istoria asta va trebui gândită de purtătorul de măturică. emoția lui zace deocamdată pe undeva prin gunoaie dumnezeul din micro doișpe dumnezeu e un cerșetor bărbos cu haine soioase stă într-o rână pe trotuar la catedrală. cerșește de la trecători. e bine să-i dai. nu e literalmente necesar
Poezie by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/11927_a_13252]
-
autorul are totdeauna ultimul cuvânt): "La intervale egale, Leo se răsucea neferindu-și de lovituri părțile intime. Pe lângă faptul că îi punea sângele în mișcare, rămurelele cu frunze încă verzi, colectate primăvara și păstrate în dulapuri frigorifice, gata legate în măturici, îi scotea surplusul de apă din organism și îi calma nervii, iar ușoara maltratare a zonelor erogene era în sine o plăcere pe care merită s-o întâmpini cu ochii închiși." (pag. 299) Restul, vorba ceea, e literatură. Petre Sălcudeanu
Misterele literaturii de trei parale by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16782_a_18107]
-
sînt decît pentru mine". E oare o conștiință de artist ratat? Mai curînd, crede Daniel Dimitriu, se află în chestiune "un deconspirator iscusit al ratării, al eșecului care i-a fost viața, "un piccolo la frizeria vieții", care mătură cu "măturica durerilor semnele bucuriilor prezentului pentru unii...". De asemenea, s-a văzut un iubitor de poezie care a devenit poet pentru ca să moară: "Eu sînt poet... să pier". Într-adevăr, redactarea textelor poate fi asemuită cu un gest de sinucidere lentă, odată ce
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
numai însoțit de Alina Mungiu-Pippidi, m-am simțit copleșit aproape brutal. Din păcate, cu toată dorința și silința, mi-e greu să reproduc în cuvinte imaginea celor doi hârjonindu-se și căutându-se disperați prin aburi, sau lovindu-se cu măturici din nuielușe de dimensiunea bâtelor ciobănești pentru a se ajuta reciproc la aplicarea procedurilor de masaj și fizioterapie intensivă... Prin extensie: ideea funcționării unei saune la Parlamentul țării, mi se pare excelentă, fiindcă doar așa legislația adoptată își va justifica
Din învățăturile TV by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11989_a_13314]
-
să mori. Câte ceva îți aducem, de la magazine, noi-nouțe, iar altele, ți le vei reface, pe parcurs. Ei, gata, pa! Că o să ne cam prindă noaptea pe drum. După plecarea curățitorilor, domnul expulzat a vrut să măture, dar, toate măturile și măturicile, luaseră calea containelelor gunoiere. Câteva scaune, taburete și schimburile pregătite pentru a fi duse la curățătorie, de asemenea. Săpuniera, de la baie; solnița din debara, cu sare cu tot, la fel. Dinspăruseră. Pijamalele? Nici urmă de ele! Niște îmbrăcăminte, niște încălțăminte
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
artist“ adevărat. Când Allie aleargă spre baza a doua, răcnind în dodii și în doi peri spre baza-casă (unde până-n prezent nu se află nici măcar un jucător la bătaie - doctorul Wofenberg nu face decât să șteargă de praf baza cu măturica lui de haine cu care vine la meci!), spectatorii din tribună dau pe-afară de încântare: râd, aplaudă, strigă în teren: — Așa, Allie! Trage-i-o, Sokolow! Și, în mod invariabil, doctorul Wolfenberg, care se ia pe sine în serios ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
vă spun că razele soarelui, subțiri ca niște tăieței, se strecurau prin frunzișul plopilor din curte, se prelingeau pe zidurile școlii, pe tencuiala gri, zgrunțuroasă (despre care Pătrașcu Luigi știa bine că nu e calcio-vecchio, ci un strop dat cu măturica), pe urmă intrau în clasă pe ferestrele deschise și, fiindcă tot semănau cu tăiețeii, iar din tăieței picură supă călduță, împrăștiau bobițe de transpirație pe frunțile elevilor, la subrațele tovarășei învățătoare Ulărescu și poate pe spatele ei, jos, unde bluza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
ea, dar pârâie din balamale, nu mai are mult și zboară. Un trosnet, a cedat, cei de-afară împing și eu fug repede-repede pe holul care parcă-i tot mai lung, iau un castron mărișor, verde, cu mujdei și-o măturică și-ncep să-i botez, „să vă întoarceți de unde-ați venit”, cânt popește și-i mai feștelesc, alabala „să vă...”, înc-o dată, fleoșc, dar n-ajută, acum sunt tot mai mulți, se bulucesc, se crapă planșeul la bloc, a căzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Emil Brumaru Se făcea că înnebunisem, sau, mă rog, era cît pe ce să devin balamucalgiu, tratat cu dușuri scoțiene, bătăi în cap, sistematice, cu-o măturică de cimbrișor înmuiată în țuică de mure, bălăcit total (eventual numai picioarele... membrele, vai, inferioare) într-un hîrdău cu doagele îmbătrînite-n cercurile ruginite de plictiseală. Mă dilatasem brusc în casa (îmi plăcea să am una cu patru camere, fix patru
Proza din poem (I) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16190_a_17515]
-
nuferi albi și volbură de apă smulse de pe țărmuri. Câteodată, Gachentard imita dansurile femeilor, grațioasele mișcări ale mâinilor, cu degetele arcuite, rotirea ochilor și muzica fluierelor, pe care o recompunea șuierând, în timp ce se prefăcea că ar cânta la coada unei măturici. Îl vedeam adesea pe preot în acest decor, cu brațele pline de flori necunoscute, cu o pălărie colonială și o sutană deschisă la culoare, tivită în partea inferioară cu o broderie de noroi uscat, ocupat să privească ploaia caldă căzând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
ogradă, Să văd proaspăt înălțat Un om de zăpadă! Avea ochii din tăciuni Și pe cap o oală Iar din câlți avea perciuni Mâzgăliți cu smoală. Un ardei în loc de nas Roșu ca mărgica Și să-l sprijine la pas Avea măturica. Tata, mândru făurar Mă chema-n ogradă Să-mi ofere mie-n dar Omul de zăpadă! Ei, ce spuneți acum? V-am convins că am de ce să mă bucur de vacanța la țară? Referință Bibliografică: SELECȚIUNI DIN VOLUMUL CAPTIV PE
SELECŢIUNI DIN VOLUMUL CAPTIV PE TĂRÂMUL COPILĂRIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363911_a_365240]
-
ogradă, Să văd proaspăt înălțat Un om de zăpadă! Avea ochii din tăciuni Și pe cap o oală Iar din câlți avea perciuni Mâzgăliți cu smoală. Un ardei în loc de nas Roșu ca mărgica Și să-l sprijine la pas Avea măturica. Tata, mândru făurar Mă chema-n ogradă Să-mi ofere mie-n dar Omul de zăpadă! (Din volumul "Captiv pe tărâmul copilăriei") Îți amintești? Îți amintești cum așteptam ninsoarea Cu palmele-căuș sub pomii de pe-alei? Ne întreceam să urmărim
D ALE IERNII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363267_a_364596]
-
din cauza oboselii acumulate în ultimul timp, încercă să se scuze și să motiveze incidentul Săndica care încă nu-și revenea din efectul emoției cauzată de vederea tinerei fete. - M-ai speriat rău de tot, spuse Deea care, luând fărașul și măturica, strângea zarzavatul împrăștiat pe jos de mama ei. - Cum ai spus că te numești domnișoară? Se întoarse Săndica spre Andrada când și-a mai revenit un pic. - Nu ți-a spus mami, nu a avut timp să spună, că tu
MAX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366861_a_368190]
-
din cauza oboselii acumulate în ultimul timp, încercă să se scuze și să motiveze incidentul Săndica care încă nu-și revenea din efectul emoției cauzate de vederea tinerei fete. - M-ai speriat rău de tot, spuse Deea care, luând fărașul și măturica, strângea zarzavatul împrăștiat pe jos de mama ei. - Cum ai spus că te numești, domnișoară? Se întoarse Săndica spre Andrada când și-a mai revenit un pic. - Nu ți-a spus mami, nu a avut timp să spună, că tu
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349278_a_350607]
-
liniștit. Stă și părințelul pe acasă, face treabă în curte și pe afară, se ocupă de grădină, de pomi, merge la cumpărături și..., uite, ne face nouă cafeaua... Eu beau cafeaua cu Mariana că-mi place cum o face părintele Măturică! - Cum ați zis? Nu înțeleg care este... - Normal că nu înțelegeți, că nu aveți ce și de unde, dar vă spun eu... Mulți ani a fost și aici, acasă, multă treabă de făcut, dar părintele mergea la treaba lui de la biserică
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (FRAGMENT) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368987_a_370316]
-
aveți ce și de unde, dar vă spun eu... Mulți ani a fost și aici, acasă, multă treabă de făcut, dar părintele mergea la treaba lui de la biserică. De când a terminat, s-a liniștit. Dimineața la cinci și jumătate este cu măturica în mână prin curte și în fața casei la drum. Nu lasă nicio frunză. Face curățenie mai bine ca o femeie. După ce-și termină treaba, se schimbă și el ca omul, își ia odăjdiile, dar nu pleacă decât după ce ne
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (FRAGMENT) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368987_a_370316]
-
ne face nouă cafeaua... Nu, nu stă cu noi la cafea! L-am văzut o dată, l-am văzut de două ori, l-am văzut și toată toamna, l-am văzut și primăvara făcând de toate, dar parcă mereu este cu măturica în mână... Și, uite, așa, odată, nu știu cu cine vorbeam, cred că în casă cu bărbatu-meu... Mai scoală, măi, omule, că avem treabă! Părintele Măturică este de o oră prin curte și prin grădină și tu...? Da, cred
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (FRAGMENT) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368987_a_370316]
-
l-am văzut și primăvara făcând de toate, dar parcă mereu este cu măturica în mână... Și, uite, așa, odată, nu știu cu cine vorbeam, cred că în casă cu bărbatu-meu... Mai scoală, măi, omule, că avem treabă! Părintele Măturică este de o oră prin curte și prin grădină și tu...? Da, cred că de acolo a venit vorba... Acum ne mai distrăm și noi la o cafea. Nu se supără când îi zic, pentru că știe dumnealui că o zic
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (FRAGMENT) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368987_a_370316]
-
din cauza oboselii acumulate în ultimul timp, încercă să se scuze și să motiveze incidentul Săndica care încă nu-și revenea din efectul emoției cauzată de vederea tinerei fete. - M-ai speriat rău de tot, spuse Deea care, luând fărașul și măturica, strângea zarzavatul împrăștiat pe jos de mama ei. - Cum ai spus că te numești domnișoară? Se întoarse Săndica spre Andrada când și-a mai revenit un pic. - Nu ți-a spus mami, nu a avut timp să spună, că tu
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353712_a_355041]
-
ogradă Să văd proaspăt înălțat Un om de zăpadă! Avea ochii din tăciuni Și pe cap o oală Iar din câlți avea perciuni Mâzgăliți cu smoală. Un ardei în loc de nas Roșu ca mărgica Și să-l sprijine la pas Avea măturica. Tata, mândru făurar Mă chema-n ogradă Să-mi ofere mie-n dar Omul de zăpadă! Referință Bibliografică: OMUL DE ZĂPADĂ / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 332, Anul I, 28 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
OMUL DE ZĂPADĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358909_a_360238]
-
capacitate. La romi puterea a stat în Măr- bate! (hindi, români), nu în Zar- par pubian. De ce ? Pentru că romii sunt majoritatea metalurgiști, nu pești. Fiind metalurgiști, noi BATEM FIERUL (ame maras o sastri), nu îl ștergem cu vreun soi de măturica din ZAR. La măturica aia pentru udat fierul fierbinte noi zicem VRAHTUR, sau unealtă de udat. Deși avem și PIMPS printre noi, ce societate e aceea care nu prezintă deviații? De acord, romii au deviat de la calea lui Laj și
VASILE IONESCU, SĂ NU SPUI URSARULUI MĂNÂNCĂ UNT ! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374347_a_375676]