7 matches
-
atac la pudicitatea femeii, și erau necesare evitarea un cuvinte triviale chiar pornografice”. Mai mult, consideră “că sexul la vârste de 12 ani este tragedie”, la adolescență se poate defini altfel. Domnul Ioan Profeanu spune că pe mulți dintre noi” mașinizarea societății transformă dragostea melancolică în ceva ce merge înspre satisfactia animală este doar satisfacție împlinită, de moment”. Domnul Ioan Romeo R. amintește că aceste scene erotice la alte popoare “sunt un cult”. Doamna Olimpia Mureșan, care lucrează în astfel de
POETUL IOAN ROMEO ROȘIIANU ȘI ROMANCIERUL MIHAI GANEA, PREZENȚI LA ȘEDINȚA LIGII SCRIITORILOR I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1454823837.html [Corola-blog/BlogPost/370111_a_371440]
-
from where he labour'd at the Mill with Slaves: / Giving himself for the Nations he danc'd the dance of Eternal Death." Moară la care Albion trudește cu Sclavi este moară Revoluției Industriale, iar dansul Morții Eterne este industrializarea, mașinizarea și artificializarea umanului, ceea ce nu este un motiv de veselie, dimpotrivă. Blake trăgea un semnal de alarmă în fața unei societăți aflate într-o direcție de transformare dramatică, profundă și extrem de rapidă, pe care o consideră amenințătoare în cel mai înalt
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Creșterea ponderii acestora se face printr-o absorbție a socialului de către tehno-cultură. Oamenii, dorințele lor, voința etc. sunt captate și remodelate în conformitate cu noua ordine instrumentală. Oamenii se transformă în utilizatori, în consumatori. Noile tehnologii informaționale și de comunicare determină o „mașinizare” a socialului. Anonimatul generalizat al megamașinii tehno-societale demoralizează raporturile sociale și politice ale colectivităților umane. Constrângerile care apasă asupra omului politic, asupra inginerului, asupra producătorului sua asupra consumatorului determină renunțarea la orice considerent etic. Eficiența este singura valoare recunoscută de către
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
a societății umane un rău inevitabil pe care poporul rus tebuie să-l înfrunte ca pe oricare altă încercare cu rost escatologic. Tehnica este forma contemporană a magiei negre, ea împiedicînd pogorîrea în lume a luminii logosului divin. Pe scurt, mașinizarea vieții este sinonimă cu distrugerea ei, dar o distrugere împotriva căreia astăzi nu se mai poate face nimic, și asta deoarece avem de-a face cu o necesitate istorică izvorîtă dintr-o taină eschatologică al cărei sens nu-l putem
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
care noi am dezvoltat-o, a emergenței unei "ere a confuziei" în raport direct cu societatea Frankenstein, și ne interesează în cel mai înalt grad. Celui care s-ar întreba despre pierderea creativității pe care individul ar suferi-o din cauza "mașinizării" memoriei sale și a procedeelor euristice care îi sînt proprii, interacțiunea îi vine în ajutor. Se înțelege această interactivitate ca un dialog cu o ființă inteligentă, ba chiar nu uitucă, și care nu vă face morală: nu îl veți irita
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
deplin legitimat. Pretențiile inteligenței artificiale de a concura cu inteligența umană, ca una dintre ipostazierile transumanismului, sunt de asemenea criticate, în special prin remarcarea, din perspectivă psihologică, a posibilelor consecințe negative ale unui anumit grad de „umanizare” mașinică sau de „mașinizare” umană a percepției. Filosoful se ocupă cu precădere de semnalarea implicațiilor tehnologiei computaționale asupra percepției umane, fără a neglija ironicele raportări ale utilizării tehnologiei înseși, învestite cu percepție, la vulnerabila percepție umană. Întâi de toate, eseistul face o istorie a
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
exploatate în termeni umani și fără entuziasm nesusținut în direcția tehnologismului. Teoretizarea „mașinii viziunii” de către Virilio (1992Ă, care generează posibilitatea unui „imaginar mașinic”, intră în consonanță cu ceea ce Deleuze și Guattari (1972Ă numesc „mașini dezirante”, metafora producerii dorințelor inconștientului mașinic. Mașinizarea este elementul-cheie în ambele teoretizări - pe de o parte în percepție, pe de altă parte în dorință -, dar și alte elemente leagă cele două discursuri. Unul dintre acestea este conectarea/cuplarea om-mașină, într-un cuvânt rețeaua, hibridă, și, la limită
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]