100 matches
-
la curtea vizirului mai mulți demnitari și colegul nostru, Gelu Birău, mai marele oștilor, avea de spus următoarea replică: "În loc de halate țesute cu fir de argint, vom purta halate de mitocani." Într-o seară, a ieșit așa: În hoc de macate țucute ma fir..." și aici, pentru că-i mai lipseau cîteva picioare, a adăugat, ca să-și termine replica, "pabadam, pa-ba-dam". O prelucrare superbă care poate face obiectul unei analize (psihanalize!) pe text. Am stat șaisprezece ani la Piatra Neamț, într-o vreme
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
natal, nepoți și glie. Ați avut parte de sărăcie,umilință, război Ați mers adesea prin nămeți cu pașii goi Câteva vreascuri, coceni puneați pe foc În acele timpuri... nu aveți lemne deloc. Averea vostra era o căsuță mică văruită Ceva macate,prosoape,un dulap și o plită, În tindă câteva vase de lut,.. în colț o sapă Și poveștile voastre la lumină de lampă. Se spune și azi că viața-i cruntă și grea Dar nu au știu, nu știu bunica
DRAGII MEI BUNICI de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384151_a_385480]
-
Principalul practicant al acestora este femeia - soție, fiică, bunică. Culegerea plantelor cu diverse întrebuințări, pregătirea hranei, păstrarea și conservarea produselor alimentare, prelucrarea lânii, a cânepei, a inului, a firelor de mătase, confecționarea obiectelor de îmbrăcăminte, a covoarelor, a țoalelor, a macaturilor, a plapumelor, a pernelor, a ștergarelor, a fețelor de masă, a cearșafurilor, a sacilor etc. Torsul, depănatul și țesutul sunt ocupații preponderent feminine, dar și băieții sau, uneori, bărbații le acordau sprijinul. În responsabiltatea femeii intră și confecționarea unor obiecte
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în care talentul țărăncilor noastre s-a manifestat cel mai bine. Ele dau viață casei țărănești, funcțiile lor fiind multiple: îmbracă casa, acoperind pereții cu lăicere sau covoare puse pe laiță sau perete; pe paturi puneau cuverturi subțiri (făcute din macaturi), pe pereți ștergare, pe mese fețe de masă, toate având un caracter decorativ. Pe patul din camera cea bună (sufragerie) se așezau toate țesăturile una peste alta, plapumele și pernele, formând zestrea gospodinei. Portul popular Climatul cu ierni aspre și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mari și 4 perne mici; - 20 m de țol de cânepă (buci) pentru saci și pentru „țolul mare” folosit la treieratul grâului;20 m de țol de cânepă învrâstrat; - 20 m de țol „cadrel”; - 20 m de țol „pichire”; - Un macat mare din lână și un macat mic (pe care îl așezau la iertăciune și unul la cununie la biserică). Încărcată în care, zestrea se îndrepta spre casa viitorilor socri, însoțită de strigăturile și chiuiturile femeilor: „Nici n-am tors, nici
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
m de țol de cânepă (buci) pentru saci și pentru „țolul mare” folosit la treieratul grâului;20 m de țol de cânepă învrâstrat; - 20 m de țol „cadrel”; - 20 m de țol „pichire”; - Un macat mare din lână și un macat mic (pe care îl așezau la iertăciune și unul la cununie la biserică). Încărcată în care, zestrea se îndrepta spre casa viitorilor socri, însoțită de strigăturile și chiuiturile femeilor: „Nici n-am tors, nici nam țesut, Dar carul mi l-
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
amu O să-ți dea copchii în dar Și te faci om gospodar.” Mirele sărută mireasa, apoi mâna nașilor. Se joacă hora de mână în jurul mesei. În acest timp, starostele pregătește momentul iertăciunii. Aduce o bancă lungă, o învelește cu un macat de lână unde vor sta: socrii mari, socrii mici și nașii. În fața lor, el așează un covor și pe acesta pune o pernă pe care vor sta mirii în genunchi, cu capul în jos. Starostele (vornicul) pune mâinile pe capul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
făcut. Chiar dacă concubina are drepturi... Cine-i concubină, mă, boule? Aneta crede că a fi concubină este tot una cu a fi tîrfa satului. A treia zi însă, misterul este dezlegat. O căruță plină cu bulendre de tot felul, haine, macaturi, plapume, așternuturi și alte cele, a oprit la poarta lui Ion. Pe o banchetă, în față, stătea el cu o gospodină nu prea bătrînă și care se ținea mîndră tare. Au început să care în casă averea aceea și apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
oameni ca toți românii. Că ne bucuram de prima asta care am luat-o. Și uite ce-ai făcut din bucuria noastră... Fărmăcata nu-l mai auzi. Începu să urle ca la mort. Ridică fata, o acoperi cu cearșaful, cu macatul, cu ce mai găsise pe pat și o zbughi afară. Țipa deznădăjduită: - Nu muri, prințesa mea! Nu mă lăsa chiar acușica, comoara vieții mele! Cum să mori, regino? Cum să ne lași, scumpetea scumpeților?! Nu vezi că e sărbătoare sfântă
Arta programării textuale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7122_a_8447]
-
acum iconostasul Tu află că sunt singur eu, rămasul, Zeificând celest, ascuns, trecutul... SONETUL XVI Cocoși-tenori se-nvălmășesc în mine De țipă-n turle bufnițele toate, Ascultă-mă-n tăcere și socoate: Regina este una! Doamne, cine? Coșarii nopții năvădesc macate, Hainii, pe-ntuneric strâng suspine, De tine, Viață, nu-mi mai este bine, Sunt ochii milei lacrime uscate! Poet de-aș fi, m-aș prăvăli pe prunduri și Cântecul l-aș scoate din străfunduri: Iubirea ta mă-nzăpezește-n stele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
confuzii. Atuncea să tăcem...Am mai tăcut În cufundări atone și profunde, Dar iar ne poartă gândul spre trecut, Ne asaltează-ndatp deoriunde. Mai bine hai să stăm...Dar am mai stat; Se perinda prin fața noastră timpul În țesături bogate de macat... Credeam că doar se schimbă anotimpul ! Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Să... / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 305, Anul I, 01 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
SĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357271_a_358600]
-
îți văd chipul umbrit și plâns de dor, Durerea ți-ai ascuns-o adesea-n batistă Când sufletul tău a fost umbrit de nor. Azi în cuptor nu mai miroase a pâine caldă și cozonacul nu are cine-l frământa, Macatele nu-și mai au locul de altădată țesute în război, cu trudă, de mâna ta. A nins ieri și ninge iar măicuță în mine ninge viscolit de două ierni, Cu tălpi de gând umblu desculță Cu dorul viscolit în troieni
A NINS MĂICUŢĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382998_a_384327]
-
cea bărbătească, catrința, betele, chimirul bărbătesc, uneori bundița, avea un model cusut, aplicat cu acul la guler, mâneci, poale, la piept, de natură vegetală sau geometrică. Trandafirul se aplica în țesături, la covoare, modelul geometrică se aplica din țesătură pe macaturi (specialitatea femeilor din Fruntești, a fetelor popii Davidescu, una din ele căsătorită Ene, mama mamei Bughioaia). Se folosea culoarea roșie, verde, maro, galben, la țesături, culori obținute și din rădăcini, frunze, flori (culori vegetale) și nuanțe din aceste culori și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
câmpul țesut al covorului este pomul vieții (bucovinenii cunoșteau bradul), stilizat, realizat în culorile maro și verde, motiv care este general în arealul românesc. Covoarele se puneau pe pereți, în cuie, scoarțele, lăicerele se foloseau pentru acoperit patul, la fel macaturile. Unele obiecte, considerate de preț, se țineau în lăzi - lăzile de zestre - unele sculptate cu motive vegetale, așa cum este cea aflată la familia Borcea Dumitru și Iacobeanu Floarea. De asemenea, o parte din lucrurile făcute în casă, de decorat casa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
însă la Isarlîk. Fuge-n lume, Se înnoadă! Primăvară belalie, Insomnii de echinox, Dimineți, lăsați să vie Cum venea, băiatul Fox: Capul, cafeniu pătat, Cu miros de dimineață, De zăvozii mari din piață În trei locuri sângerat, Îl lipește de macat, Ochii-ntoarce, a mirare, Din piept mare: Ce lătrat! Pomi golași și zori de roșuri! (E aprilie, nu mai) Forfotă de fulgi pe coșuri, În cuib fraged: Cir-li-lai. - Fox al meu, îți place, hai? Cir-li-lai, cir-li-lai, Precum stropi de apă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Cărbunelui sau Perișorului, îi cheamă irezistibil pe copii, să se joace și să se întreacă la coborâre. Și câte și câte alte bucurii ale scurtelor zile de iarnă. Nopțile lungi sunt ocupate cu țesutul la războaie al plocatelor, velințelor, tișlaifărelor, macaturilor, iilor, maramelor și a pânzei pe care, primăvara și vara, femeile o înălbesc pe prundul râului. Din când în când, vecini, prieteni sau rude se întâlnesc la casa unuia dintre ei, la o șezătoare, unde se lucrează, se cântă, se
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
etnografie ce ne creează o puternică impresie de viață, datorită culorilor vii, cu nuanțe de roșu, roz, lila, mov, cât și amabilității cu care suntem întâmpinați de organizatori. Mesele tradiționale sunt bogat împodobite cu fețe de masă cusute cu acul, macaturi țesute în război, oale de lut, obiecte de lemn: linguri, suveici, butoiașe, cât și produse culinare tradiționale, specifice marilor sărbători religioase: ouă roșii, covrigi cu ou. Împletirea creativității materiale cu cea spirituală, dorința Lereștiului de a-și evidenția talentele, au
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
gutuia ori cele rubinii cu vișinată. Odaia, cea mai mare, fiind și cea mai curată cameră a casei găzduia permanent lada de zestre, pentru fete când se măritau, două, trei paturi pline până la tavan, camera măsura 2.40 m, cu macaturi, covoare toate țesute de mama sub îndrumarea bunicii mele, respectiv soacra ei. Țin minte când mi-am serbat majoratul mama a scos toate macaturile și a împodobit gardul curții cu ele. Erau în total 40. Fiind singurul copil rămas în
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
fete când se măritau, două, trei paturi pline până la tavan, camera măsura 2.40 m, cu macaturi, covoare toate țesute de mama sub îndrumarea bunicii mele, respectiv soacra ei. Țin minte când mi-am serbat majoratul mama a scos toate macaturile și a împodobit gardul curții cu ele. Erau în total 40. Fiind singurul copil rămas în viață (sora mea mai mare cu un an ca mine, Florica se prăpădise la 5 ani, deochiată la o nuntă bogată, fiind cea mai
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
an ca mine, Florica se prăpădise la 5 ani, deochiată la o nuntă bogată, fiind cea mai frumoasă copilă din împrejurimile a câtorva localități), mama mă considera ca și fată de măritat, cu atâta zestre. Pereții Odăii erau îmbrăcați cu macaturile cele mai frumoase, cu Icoane încadrate în năframe de in, cu costume populare de toate mărimile pentru gustul și mândria tuturor celor ai casei, din zonele argeșene și muntenești. În Sâmbăta Mare se mai cocheta puțin cu ultimile pregătiri și înfrumusețări
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
avea mare evlavie la Măicuța Domnului. Din casă nu lipseau Icoanele, Biblia, Noul Testament, Cărțile de rugăciune, moștenire din Străbuni, cărți despre Mântuitorul, una de Colinde și Sfânta Cruce. Mama broda pe Iile care le cosea pentru Casă și pe marginea macatelor deseori frumosul semn al Sfintei Cruci. Pot spune că educația moral-creștină primită acasă a fost puternic înrădăcinată pentru perioada atee cuibărită în Liceu și-n societate, ori scientismul religios întâlnit după aceea în Facultățile de Teologie, la Sibiu și la
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
omului și a lumii pe pământ. În volum găsim o povestire cu acest titlu,“Temple de trei zile”, în care autoarea se referă la nunțile de la țară, nunți care se țineau în corturi “cu stâlpii îmbrăcați în papură și de macatele țesute de pe pereți, în interior. Erau temple de trei zile, în cinstea bucuriei, temple în care slujeau neobosiți lăutarii, unii dintre ei rămânând legende, ca bietul Stelică Molea, omul cu o mie de degete.” Sigur că o cred pe autoare
CRISTINA CREŢU ŞI FARMECUL POVESTIRILOR SALE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366188_a_367517]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 337 din 03 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului O căsuță din chirpici în forma literei L, cu câteva camere, patru-cinci, nu prea mari, cu macate, carpete și ștergare căptușind pereții și cusături cu desene și motive din folclorul românesc, dobrogean sau cu influențe orientale, învelitori de pat uni sau multicolore, pe mese carpete și broderii cusute migălos și artistic în stil țărănesc naiv, la ușile
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799]
-
este numai angelic! Artista e frumoasă, suavă ca o hermelină. Oricând cântă pe scenă, ziua e în pragul primăverii, iar scena e un vast farmec sonor îngemănat cu solemnul și voioșia... Pășește pe ea ca pe o dușumea așternută cu macaturi înflorite, aduse din zestrea de acasă, de la Adjud, se înmlădiază cântând, ca o salcie, unduiește, cântând, brațele-i subțiri, firave, albe, într-o gestică de balerină, într-un zbor de libelulă cu elitre diafane! Totu-i levitație sufletească atunci când cântă
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353206_a_354535]
-
alcătuită din prispă și trei camere: tinda, camera de dormit și camera de oaspeți denumită „casa bună”. Pereții prispei sunt din lemn sculptat, în camere se află nelipsitele sobe și măsuțe joase de formă circulară, paturi și lavițe acoperite cu macaturi țesute în război, obiecte de tors și țesut, ștergare și costume populare. În curte, săpată în stâncă este „bașca”, adică locuința de vară. Gospodăria familiei este prevăzută și cu lozniță „cuptor pentru uscarea fructelor” și râșniță pentru măcinat grâne. Situl
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]