100 matches
-
scufunda în mare”. În timp ce Romina Power este convinsă că fiica lor trăiește într-o mănăstire din Arizona. Puțini ar fi mai crezut! Project Events, în pragul iernii pregătite să așeze pe ferestre miniaturale flori de gheață ca măiastre dantele și macaturi de cobalt și opal, pe 5 noiembrie 2014 va fi o florăreasă care va împrăștia publicului de la Sala Palatului buchete de flori spirituale, de flori ce vor radia căldura cântecelor de iubire, neasemenea altora, atât de iubite pentru tulburătoarea frumusețe
AL BANO ŞI ROMINA POWER DIN NOU ÎMPREUNĂ, LA SALA PALATULUI, PE 5 NOIEMBRIE 2014 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1414909486.html [Corola-blog/BlogPost/371549_a_372878]
-
pe câmp, din carele grele nu lipsesc merindele: mălai, fasole boabe, ceapă, roșii, brânză, păsări vii și alte legume pe care le au oamenii în grădinile lor de zarzavat. Nu sunt uitate: secerele, pirostriile, ceaunul de mămăligă, cerga pentru așternut, macatele și velințele pentru învelit, că noaptea se face destul de răcoare, față de canicula de peste zi. După ce carul este încărcat cu toate cele necesare de duminică seara, el se acoperă cu un coviltir de rogojină, fixat pe carâmbi. Unii săteni își iau
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
n-avea ce să se facă. În sat, în afara serilor când primea vizitele lui Bebe, era nevoită să se retragă în camera cu miros de țară , de busuioc și rozmarin, culese pe rouă chiar de ea. Se așeza sub un macat, în patul cu salteaua umplută cu paie, și citea până adormea cu cartea în mâini. Cu Bebe, a avut multe lucruri interesante de discutat, și-au făcut mărturisiri de iubire, s-au drăgostit cum au dorit, dar timpul lor fusese
IDILE PARTEA ȘASEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494857486.html [Corola-blog/BlogPost/372064_a_373393]
-
omului și a lumii pe pământ. În volum găsim o povestire cu acest titlu,“Temple de trei zile”, în care autoarea se referă la nunțile de la țară, nunți care se țineau în corturi “cu stâlpii îmbrăcați în papură și de macatele țesute de pe pereți, în interior. Erau temple de trei zile, în cinstea bucuriei, temple în care slujeau neobosiți lăutarii, unii dintre ei rămânând legende, ca bietul Stelică Molea, omul cu o mie de degete.” Sigur că o cred pe autoare
CRISTINA CREŢU ŞI FARMECUL POVESTIRILOR SALE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1488098527.html [Corola-blog/BlogPost/366188_a_367517]
-
confuzii. Atuncea să tăcem...Am mai tăcut În cufundări atone și profunde, Dar iar ne poartă gândul spre trecut, Ne asaltează-ndatp deoriunde. Mai bine hai să stăm...Dar am mai stat; Se perinda prin fața noastră timpul În țesături bogate de macat... Credeam că doar se schimbă anotimpul ! Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Să... / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 305, Anul I, 01 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
SĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sa_.html [Corola-blog/BlogPost/357271_a_358600]
-
este numai angelic! Artista e frumoasă, suavă ca o hermelină. Oricând cântă pe scenă, ziua e în pragul primăverii, iar scena e un vast farmec sonor îngemănat cu solemnul și voioșia... Pășește pe ea ca pe o dușumea așternută cu macaturi înflorite, aduse din zestrea de acasă, de la Adjud, se înmlădiază cântând, ca o salcie, unduiește, cântând, brațele-i subțiri, firave, albe, într-o gestică de balerină, într-un zbor de libelulă cu elitre diafane! Totu-i levitație sufletească atunci când cântă
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1420953325.html [Corola-blog/BlogPost/353206_a_354535]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 337 din 03 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului O căsuță din chirpici în forma literei L, cu câteva camere, patru-cinci, nu prea mari, cu macate, carpete și ștergare căptușind pereții și cusături cu desene și motive din folclorul românesc, dobrogean sau cu influențe orientale, învelitori de pat uni sau multicolore, pe mese carpete și broderii cusute migălos și artistic în stil țărănesc naiv, la ușile
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_de_la_colectivizarea_dobrogei_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799]
-
aminte, îi povestesc despre cei lăsați acasă. Acasă, la Târgul Neamț. Lângă Târgul Neamț. Un sătuc ca un colț de rai... Munte, pădure, un pârâu... Căsuța moștenită de la ăi bătrâni, cam într-o rână, dar a lui... Cu sobă, cu macaturi țesute de mamă-sa-n război, la lumina lămpii! O vede ca și când ar fi acolo! Are impresia că dacă întinde mâna, o poate atinge... Are impresia că dacă-i cere să pună masa, se va ridica din război, va ofta
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 by http://confluente.ro/Danut_oameni_fara_noroc_proza_lucia_secosanu_1332074745.html [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
la vreo zece kilometri de Suha Balca. Ca s-o ajute și pe Tanea în vacanțe și la sărbători, părinții îi luau copiii să stea pe la ei. * Pentru ce i-a muncit pe iarnă, Tanea i-a dat lui Trifu macaturile, pernele și rogojinile care nu-i mai trebuiau, că bani n-avea. I-a mai dat și o icoană, frumos înrămată cu Isus Cristos răstignit, la care să se închine când o avea casa nouă. Icoana i-a plăcut mult
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1491973108.html [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
ce va fi el, continuă ea să dialogheze cu Duhul Sfânt. În acea seară nici de mâncare nu i-a mai păsat. Așa cum adormise când s-a urcat în pat, doar cu o velință[ 19 - Cu sensul de cuvertură, pătură, macat.] pusă peste ea, se trezi în plină noapte în durerile nașterii. Știa că a sosit momentul, așa că-l strigă pe soț să anunțe de la primărie să-i vină salvarea, s-o ducă la spital la Târgu Jiu. Spera ca să reziste
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1478091796.html [Corola-blog/BlogPost/343117_a_344446]
-
îți văd chipul umbrit și plâns de dor, Durerea ți-ai ascuns-o adesea-n batistă Când sufletul tău a fost umbrit de nor. Azi în cuptor nu mai miroase a pâine caldă și cozonacul nu are cine-l frământa, Macatele nu-și mai au locul de altădată țesute în război, cu trudă, de mâna ta. A nins ieri și ninge iar măicuță în mine ninge viscolit de două ierni, Cu tălpi de gând umblu desculță Cu dorul viscolit în troieni
A NINS MĂICUŢĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/valentina_geambasu_1448561220.html [Corola-blog/BlogPost/382998_a_384327]
-
natal, nepoți și glie. Ați avut parte de sărăcie,umilință, război Ați mers adesea prin nămeți cu pașii goi Câteva vreascuri, coceni puneați pe foc În acele timpuri... nu aveți lemne deloc. Averea vostra era o căsuță mică văruită Ceva macate,prosoape,un dulap și o plită, În tindă câteva vase de lut,.. în colț o sapă Și poveștile voastre la lumină de lampă. Se spune și azi că viața-i cruntă și grea Dar nu au știu, nu știu bunica
DRAGII MEI BUNICI de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 by http://confluente.ro/valentina_geambasu_1457974801.html [Corola-blog/BlogPost/384151_a_385480]
-
etnografie ce ne creează o puternică impresie de viață, datorită culorilor vii, cu nuanțe de roșu, roz, lila, mov, cât și amabilității cu care suntem întâmpinați de organizatori. Mesele tradiționale sunt bogat împodobite cu fețe de masă cusute cu acul, macaturi țesute în război, oale de lut, obiecte de lemn: linguri, suveici, butoiașe, cât și produse culinare tradiționale, specifice marilor sărbători religioase: ouă roșii, covrigi cu ou. Împletirea creativității materiale cu cea spirituală, dorința Lereștiului de a-și evidenția talentele, au
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1401730969.html [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
inimă, el cu mare poftă. Chiar se mustră pe tăcute pentru nesațul ăsta! Ce-avea? Că doar nu era masa din urmă?! mărunți el nespusele scuturându-și capul. Când să se culce, uimi el pe fată. Tocmai ce-adusese niște macate să i le-aștearnă pentru noapte în căsuța albă, când fu lămurită în ce fel de pat avea să doarmă el. Nu-i dezvălui însă de ce făcea asta. Dar nici ea nu-ntrebă, ci zâmbi într-o parte, aruncându-și
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1444544241.html [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
este numai angelic! Frumoasă, suavă ca o hermelină, oricând cântă pe scenă Angela Gheorghiu, scena e în pragul primăverii, e un vast farmec sonor îngemănat cu solemnul și voioșia.. Angela Gheorghiu pășește pe scenă ca pe o dușumea așternută cu macaturi înflorite aduse din chivotul cu zestre de acasă, de la Adjud ; Angela Gheorghiu se înmlădiază cântând, ca o salcie; Angela Gheorghiu unduiește cântând, brațele-i subțiri, firave, albe, într-o gestică de balerină, într-un zbor de libelulă cu elitre diafane
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Angela_gheorghiu_muzica_dulc_aurel_v_zgheran_1389564387.html [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]
-
Cărbunelui sau Perișorului, îi cheamă irezistibil pe copii, să se joace și să se întreacă la coborâre. Și câte și câte alte bucurii ale scurtelor zile de iarnă. Nopțile lungi sunt ocupate cu țesutul la războaie al plocatelor, velințelor, tișlaifărelor, macaturilor, iilor, maramelor și a pânzei pe care, primăvara și vara, femeile o înălbesc pe prundul râului. Din când în când, vecini, prieteni sau rude se întâlnesc la casa unuia dintre ei, la o șezătoare, unde se lucrează, se cântă, se
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
iarnă cu aripile sufletului gata să zboare de bucurie cot la cot cu îngerii de lumină, în căutarea minunilor din colindele Crăciunului. Ne așezăm -eu și mama, pe fotoliile din cameră dinaintea sobei de teracota ce încălzește camera simplă cu macate de lână așternute pe pat și pe pereți, țesute de ea și de bunica Gherghina în lungile ierni apuse. Abia ce am pătruns pe tărâmul natal și amintirile încep să se amestece cu imaginile din fotografiile tăcute, din vitrină. Ne
UNIVERSUL UNDE MĂ SIMT O PRINȚESĂ de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1482096139.html [Corola-blog/BlogPost/379258_a_380587]
-
gutuia ori cele rubinii cu vișinată. Odaia, cea mai mare, fiind și cea mai curată cameră a casei găzduia permanent lada de zestre, pentru fete când se măritau, două, trei paturi pline până la tavan, camera măsura 2.40 m, cu macaturi, covoare toate țesute de mama sub îndrumarea bunicii mele, respectiv soacra ei. Țin minte când mi-am serbat majoratul mama a scos toate macaturile și a împodobit gardul curții cu ele. Erau în total 40. Fiind singurul copil rămas în
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1398209325.html [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
fete când se măritau, două, trei paturi pline până la tavan, camera măsura 2.40 m, cu macaturi, covoare toate țesute de mama sub îndrumarea bunicii mele, respectiv soacra ei. Țin minte când mi-am serbat majoratul mama a scos toate macaturile și a împodobit gardul curții cu ele. Erau în total 40. Fiind singurul copil rămas în viață (sora mea mai mare cu un an ca mine, Florica se prăpădise la 5 ani, deochiată la o nuntă bogată, fiind cea mai
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1398209325.html [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
an ca mine, Florica se prăpădise la 5 ani, deochiată la o nuntă bogată, fiind cea mai frumoasă copilă din împrejurimile a câtorva localități), mama mă considera ca și fată de măritat, cu atâta zestre. Pereții Odăii erau îmbrăcați cu macaturile cele mai frumoase, cu Icoane încadrate în năframe de in, cu costume populare de toate mărimile pentru gustul și mândria tuturor celor ai casei, din zonele argeșene și muntenești. În Sâmbăta Mare se mai cocheta puțin cu ultimile pregătiri și înfrumusețări
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1398209325.html [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
avea mare evlavie la Măicuța Domnului. Din casă nu lipseau Icoanele, Biblia, Noul Testament, Cărțile de rugăciune, moștenire din Străbuni, cărți despre Mântuitorul, una de Colinde și Sfânta Cruce. Mama broda pe Iile care le cosea pentru Casă și pe marginea macatelor deseori frumosul semn al Sfintei Cruci. Pot spune că educația moral-creștină primită acasă a fost puternic înrădăcinată pentru perioada atee cuibărită în Liceu și-n societate, ori scientismul religios întâlnit după aceea în Facultățile de Teologie, la Sibiu și la
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1398209325.html [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
copii ale certificatelor ca și orice document de export care face referire la acestea, trebui păstrate pentru cel puțin doi ani de autpritățile guvernamentale competente ale fiecărei țări furnizoare. 12 JO L 302, 19.10.1992, p. 1. (1) Categoriile macate cu "ex" acoperă produsele altele decât cele din lână sau păr fin de animale,sau din bumbac,sau materiale textile sintetice sau artificiale. (2) Această limită nu se aplică fibrelor din alcool polivinil sub codul CN ex 5503 90 90
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88337_a_89124]
-
alcătuită din prispă și trei camere: tinda, camera de dormit și camera de oaspeți denumită „casa bună”. Pereții prispei sunt din lemn sculptat, în camere se află nelipsitele sobe și măsuțe joase de formă circulară, paturi și lavițe acoperite cu macaturi țesute în război, obiecte de tors și țesut, ștergare și costume populare. În curte, săpată în stâncă este „bașca”, adică locuința de vară. Gospodăria familiei este prevăzută și cu lozniță „cuptor pentru uscarea fructelor” și râșniță pentru măcinat grâne. Situl
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1494922869.html [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
Se considera odor pentru Govie orice obiect lucrat de tinerele fete sau de mamele și bunicile lor. Astfel de odoare erau batistele, ștergarele și maramele de borangic, cămășile și brâiele bărbătești, iile, boscelele, fețele de masă, cuverturile și mai ales macatele, vestitele macate din satul nostru. Adică, orice obiect decorativ țesut, cusut, brodat sau împletit de mâinile femeilor era „odor”. Odoarele nu erau simple „obiecte”. Ele reprezentau frânturi din sufletul lor, bucăți din visele lor, stropi din dorințele lor. Odoarele erau
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1429546517.html [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
odor pentru Govie orice obiect lucrat de tinerele fete sau de mamele și bunicile lor. Astfel de odoare erau batistele, ștergarele și maramele de borangic, cămășile și brâiele bărbătești, iile, boscelele, fețele de masă, cuverturile și mai ales macatele, vestitele macate din satul nostru. Adică, orice obiect decorativ țesut, cusut, brodat sau împletit de mâinile femeilor era „odor”. Odoarele nu erau simple „obiecte”. Ele reprezentau frânturi din sufletul lor, bucăți din visele lor, stropi din dorințele lor. Odoarele erau țesute, brodate
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1429546517.html [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]