KorAP: Find »[drukola/base=macrobian & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 >

18 matches

Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607

lui Scipio, de a cerceta toate domeniile și nivelele realității la care această teorie se aplică, de a ilustra pe de o parte influențele (tradiția filozofică asumată), pe de alta inovațiile (originalitatea) autorului și de a demonstra unitatea concepției filozofice macrobiene. Partea întâi Matematică Capitolul 1 Crearea Sufletului Universal Matematica este știința intermediară între dialectică și inteligibil, multiplicitatea matematică orientată, pe de-o parte, spre unitate prin determinări (raporturile dintre număr și figura geometrică), pe de alta, spre unități ideale, este

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
divini decoris nu apare în textul platonician, Macrobius sugerează, subliniind astfel, rațiunea ( ) divină, concepută fie ca fie ca a doua ipostază neoplatoniciană, ca principiu și cauză a frumuseții, a armoniei universale, aceasta din urmă fiind efectul funcției ei ordonatoare. Formularea macrobiană se distinge de cea a lui Platon care exprimă pe de-o parte necesitatea (), pe de alta posibilitatea ( / adj. verbal = visibile = vizibil); Platon alude la teoria dublei necesități logică și arbitrară (Legile 7, 818). Cea care interesează pentru acest pasaj

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
lui Macrobius de a concilia doctrinele platoniciene cu cele neoplatoniciene asumate de autor: Plotin (IV, 3, 10) desemnează prin numele de Zeus în același timp cele două realități pe care Platon, în Timaios, le numește demiurg și Sufletul Universal. Termenul macrobian vidit se referă, probabil, la ezitarea lui Plotin în privința atribuirii memoriei () demiurgului: acordându-i amintirea actelor trecute ar însemna negarea eternității lumii, amintirea fiecărei acțiuni în parte ar argumenta teza ce susține numărul finit al lor și, de asemenea, amintirea

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
și distinctă (factor activ), medio colligante (tot pentru  ) termen mai expresiv, Macrobius aduce o dublă întărire (alături de convenire) accentuând profunda conexiune a elementelor și indisolubilitatea legăturilor dintre ele. Iugabilis competentia are ca echivalent în textul platonician , de fapt traduce ; expresia macrobiană este aproape tautologică, dar aduce cu sine, ca sens, mult mai mult decât termenul grecesc care este strict și tehnic (proporția): competo a se întâlni într-un punct, a coincide, trimite la geometria elementelor sau mai degrabă la armonia geometrică

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
II, 1, 6 sonus, qui ex qualicumque aeris ictu; II, 1, 7 quia et sonum ex motu fieri necesse est.) Termenul de sonus, ca și  platonician, se referă la toate speciile de sunete, atât melodioase, cât și la zgomote; distincția macrobiană dintre sonus dulcis și sonus asperus se bazează pe opoziția esențială dintre știință și opinie, rațiune și hazard, nullis modis gubernata. Melodicitatea (I, 1 modulatio; II,1,7 modulamen) este obținută în urma unui studiu matematic (observatio numerorum), adică prin știință

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
Sensibile în Lumea Inteligibilă (muzica sferelor) tinzând spre descoperirea principiilor, întrucât armonia celestă își are originea în însăși esența Sufletului Universal creat în funcție de intervale matematice și proporții armonice. Partea a treia Filozofie Capitolul 1 Sufletul Universal Suflete individuale Întreaga doctrină macrobiană a sufletului se subordonează unei singure teorii metafizice neoplatoniciene: teoria procesiunii care indică maniera în care formele realității depind unele de altele. Deasupra unității multiple care constituie Lumea Inteligibilă trebuie considerat Unul absolut (Divinitatea deus; prima causa, princeps et origo

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
unifică Întregul. Macrobius consideră știința un instrument de demonstrare a doctrinelor filozofice, în general, iar în particular, un mijloc de analiză și de susținere cu certitudine a caracterului generator, ordonator, unificator al Sufletului Universal, cheia de boltă a întregii teorii macrobiene a contrariilor. Acest uz variat și combinat de cunoștințe provoacă o întrepătrundere a planurilor epistemologice, o unificare a întregului câmp al cunoașterii spre o finalitate pur explicativă. 2.1.1. în matematică, numerele reprezintă legătura tuturor lucrurilor, divine și umane

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
3. Explicarea Universului, diviziunea lui (Lume Sensibilă-Inteligibilă), relațiile dintre elementele lui constitutive, demonstrarea unității și armoniei inerente lui reprezintă scopul fundamental al lui Macrobius, aplicarea absolută a Teoriei Contrariilor. Sufletul Universal este fundamentul și liantul (I, 14, 15) întregii concepții macrobiene, asigură unitatea imaterialului cu materialul, îl guvernează și ordonează pe cel din urmă acordându-i raționalitate; este singura ipostază care are acces și atributele necesare pentru a acționa asupra celor două Lumi, pentru a le garanta unitatea. El este principiul

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
două fenomene (matematică, metafizică și etică: funcție pozitivă, unificatoare și negativă, distructivă); 2.2.7. relația suflet-trup (metafizică și etică: funcție generatoare și supraordonare). 3. Surse și originalitate în comentariile lui Macrobius 3.1. Din punct de vedere ideatic, opera macrobiană este construită pe baza doctrinelor platoniciene și neoplatoniciene, conținând puține elemente de originalitate care în cea mai mare parte stau sub semnul îndoielii, de vreme ce problema surselor nu este, încă, lămurită pe deplin. Analizele realizate converg în a admite, în mare

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
5; II 3, 4, 5) 3.2.4. observația faptului că literatura în materie de muzică este ilimitată (II, 4, 2). 3.2.5. delimitarea de erudiția inutilă și obscură (I, 18, 19; II, 4, 11). 3.2.6. traducerea macrobiană a pasajului Tim. 31c-32c (Comm. I, 6, 29-31) care demonstrează ideea de interpretare prin selecția (omisiunea) frazelor traduse și alegerea terminologiei latine (v. Partea I, cap.3) 3.2.7. alegerea și adoptarea unei atitudini sau poziții, când există mai

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
ciceroniene este cea folosită și de ceilalți comentatori neoplatonicieni (Iamblichos, Chalcidius, Proclos) de a plasa pasajul de comentat la începutul capitolului și de a-l analiza până la sfârșitul lui din cât mai multe puncte de vedere posibil. Metodele de cercetare macrobiene a fenomenelor, proceselor se fondează pe coroborarea teoriei și practicii, autorul susținând confirmarea sau sprijinirea ideaticului prin empiric (sensibil), adică printr-un apel la simțuri, ceea ce îl delimitează de Platon și Plotin pentru care datele senzoriale sunt sursa erorii: I

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
curgerea frazei și în vocabularul întrebuințat: în uzul frecvent al expresiilor sau cuvintelor de tranziție: enim, ergo, autem, nam, vero,ideo, quoque, tamen, hinc, sic, igitur, ita, denique, nunc, hic, etc.; conjuncții de tranziție sed, nec, ac, neque, atque. Lexicul Macrobian este predominant ciceronian, autorul Comentariilor preluând neologisme introduse de Cicero (e.g. universum, universitas), pentru a exprima concepte filozofice grecești. Se pot descoperi în text numeroase substantive utilizate doar de autorii târzii, în general termeni tehnici meniți să suplinească lipsa vocabularului

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
14, 3-8); uzul frecvent al limbii grecești pentru a face semnificația cuvintelor și a conceptelor mai clară, traduce Platon I, 6, 29-31 și îl citează pe Hesiod I, 9, 7. 4. Influența Comentariilor lui Macrobius în Evul Mediu Popularitatea operei macrobiene în Evul Mediu se datorează mai ales subiectelor și doctrinelor de mare interes prezentate, în special din domeniul astronomiei și geografiei (mișcările sferei celeste și planetelor, ordinea sferelor planetare, dovezile cu privire la plasarea centrală a Pământului în Univers, armonia sferelor, cele

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
sursă a sa pentru Martiani expositio XIII, 1; CCC LXV, 21; doctrinele sale despre suflet, Sufletul Universal și cele astronomice sunt derivate din Chalcidius, Macrobius și Plinius cel Bătrân. Dungal, într-o scrisoare adresată lui Carol cel Mare, citează opera macrobiană drept autoritate în problema eclipselor solare (Manitius, I, 371). Helpericus din Auxerre preia în tratatul In calculatoria arte metoda determinării apartenenței unui semn zodiacal unei anumite planete și teoria mișcărilor planetelor în relație cu sfera celestă. Abelard, în Introductio ad

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
pe Macrobius care este considerat o sursă de maximă importanță în lucrările lui. Godfrey de Saint Victor a folosit Comentariile în poemul său Fons philosophiae; clasificarea viselor din Pseudo-Augustin De spiritu et anima o reproduce, în mare masură, pe cea macrobiană. Adelard din Bath s-a inspirat profund din aceeași lucrare în De eodem et diverso, la fel Bernard Silvester de Tours în De mundi universitate în special pentru ideile neoplatoniciene. Cel dintâi, în Quaestiones Naturales a preluat cea mai mare

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
a preluat cea mai mare parte a teoriei despre maree a lui Macrobius, pe când cel din urmă a considerat luna drept cauză unică a mareelor. John din Salisbury a întrebuințat atât Saturnalia, cât și Comentariile în Policraticus, adoptând și clasificarea macrobiană a viselor. Influența scriitorului poate fi detectată și în Anticlaudianus, la fel și ierarhizarea virtuților și problematica lor este pomenită de Bonaventura în Collationes in Hexaemeron și Commentarii in quatuor libris Sentetiarum Petri Lombardi. Bartholomaeus Anglicus, în opera sa De

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
a avut o majoră importanță pentru sistemul platonician prezentat de Albertus Magnus care îl consideră pe Macrobius, alături de Platon, drept o autoritate în demonstrarea imortalității sufletului (Summa de homine). Summa Theologica a lui Thomas d'Aquino a suferit nenumărate influențe macrobiene. Petrarca, Rabelais, Dante par a fi familiarizați cu textul lui Macrobius, iar Chaucer (în Parliament) se referă la pasajele care tratează cauzele și clasificarea viselor. Influența lui Macrobius în Evul Mediu a fost considerabilă, Teoria antipozilor și a celor patru

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652

noilor probleme pe care societatea le va avea de Înfruntat, dintre care pe cea mai importantă unii ar rezuma-o În această crudă Întrebare, Ce vom face cu bătrânii, de vreme ce nu mai există moartea ca să le reteze excesul de veleități macrobiene. Căminele pentru vârsta a treia și a patra, aceste instituții caritabile create spre liniștea familiilor care nu au timp și nici răbdare să curețe nasuri răcite, să se ocupe de sfincterele obosite și să se scoale noaptea ca să pună cadrul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]