4,186 matches
-
stare de bine și de vitalitate la care, pe lângă factori biologici, măi intervin și o serie întreagă de factori de mediu, familiali și sociali Organizația Mondială a Sănătății a clasificat determinanții stării de sănătate, în anul 1998, în patru grupe: macroeconomici, factori de mediu, socio-economici, educaționali. La rândul său, fiecare grup include determinanți direcți și indirecți. Printre determinanții direcți de importanță majoră se regăsesc: stilul de viata (fumat, tip de alimentație, alcool, utilizarea de droguri), condiții de mediu fizic și social
PREMIERA — FII EUROPARLAMENTAR MAR ! CONCURS DE LIKE-URI PENTRU A PARTICIPA LA EUROPARLAMENTARE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 by http://confluente.ro/Premiera_fii_europarlamen_cornelia_curtean_1393761788.html [Corola-blog/BlogPost/341307_a_342636]
-
Soluții Teoretic, sunt multe soluții. România are multe probleme dar, cu excepția gradului redus de educație a corpului electoral, nici una nu-i afectează radical ființă națională, teritoriul și structura socială. De bine de rău, avem un minim de stabilitatea și echilibru macroeconomic, dispunem de resurse naturale, populația este muncitoare și disciplinata dacă este motivată cum trebuie. Totuși, ori de câte ori aud analiști, politicieni, intelectuali că enunță soluții salvatoare mă împiedic în întrebarea: Dar cine poate să acționeze în această direcție? La această întrebare nu
STATUL ŞI BISERICA 2014 – UN DIALOG CU ION OLTEANU (1) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_statul_si_bise_viorel_roman_1387706275.html [Corola-blog/BlogPost/363615_a_364944]
-
impozitul pe venit și contribuții din asigurări veniturile au fost supraestimate cu 1 miliard de lei. Aceste aprecieri sunt făcute de Consiliul Fiscal. „Raportul semestrial privind situația economică și bugetară face o analiză a celor mai recente date cu privire la indicatorii macroeconomici, însă nu identifică tendințele și schimbările semnificative față de situația estimată la finalizarea legii bugetului de stat și a legii bugetului asigurărilor sociale de stat, așa cum solicită Legea 69/2010. În plus, nu se cuantifică impactul revizuirii prognozelor macroeconomice asupra țintelor
Consiliul Fiscal: Rectificarea bugetară a fost făcută pe baza unor estimări nerealiste by http://uzp.org.ro/consiliul-fiscal-rectificarea-bugetara-a-fost-facuta-pe-baza-unor-estimari-nerealiste/ [Corola-blog/BlogPost/93347_a_94639]
-
cu privire la indicatorii macroeconomici, însă nu identifică tendințele și schimbările semnificative față de situația estimată la finalizarea legii bugetului de stat și a legii bugetului asigurărilor sociale de stat, așa cum solicită Legea 69/2010. În plus, nu se cuantifică impactul revizuirii prognozelor macroeconomice asupra țintelor bugetare pentru anul în curs și pe termen mediu și nu oferă detalii privind măsurile care vor fi adoptate, așa cum prevede Legea 69/2010 la art 30 lit. b)”, se arată într-un comunicat al consiliului. În opinia
Consiliul Fiscal: Rectificarea bugetară a fost făcută pe baza unor estimări nerealiste by http://uzp.org.ro/consiliul-fiscal-rectificarea-bugetara-a-fost-facuta-pe-baza-unor-estimari-nerealiste/ [Corola-blog/BlogPost/93347_a_94639]
-
pe termen mediu și nu oferă detalii privind măsurile care vor fi adoptate, așa cum prevede Legea 69/2010 la art 30 lit. b)”, se arată într-un comunicat al consiliului. În opinia Consiliului fiscal, „o cuantificare a impactului revizuirii cadrului macroeconomic asupra bugetului ar fi fost necesară cu atât mai mult cu cât, deși prognoza de creștere economică pentru 2013 a fost revizuită în sus, de la 1,6% la 2%, această revizuire are la bază în principal o evoluție mult peste
Consiliul Fiscal: Rectificarea bugetară a fost făcută pe baza unor estimări nerealiste by http://uzp.org.ro/consiliul-fiscal-rectificarea-bugetara-a-fost-facuta-pe-baza-unor-estimari-nerealiste/ [Corola-blog/BlogPost/93347_a_94639]
-
s-a atins vârful costurilor cu riscul, creditele neperformante continuând să crească, potrivit guvernatotului BNR, Mugur Isărescu. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, le-a prezentat reprezentanților bancherilor din cadrul ARB, cu ocazia întâlnirii trimestriale BNR-ARB, ultimele evoluții ale sistemului bancar, ale indicatorilor macroeconomici precum și stadiul acordurilor cu finanțatorii internaționali FMI și UE. Vestea bună pentru sistemul bancar este că acesta și-a îmbunătățit substanțial profitabilitatea iar vestea proastă este că încă nu s-a atins vârful costurilor cu riscul, creditele neperformante continuând să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/vesti-bune-pentru-bancheri/ [Corola-blog/BlogPost/92962_a_94254]
-
de buget, vom avea de suferit un efect indirect, numit de contagiune. Criza din Uniunea Europeană ne poate îmbolnăvi indirect destul de consistent însă. Îmbolnăvirea poate apărea în România mai ales pe fondul vulnerabilităților noastre interne. România este astăzi într-un echilibru macroeconomic, dar acest echilibru macroeconomic este destul de precar și se bazează pe prea puțină economie privată, prea puțină piață liberă, prea puțină inițiativă antreprenorială autentică. Se bazează foarte mult pe intervenționismul statului, iar criza ne-a arătat că atunci când o țară
„Ruptura dintre funcționarii de la Bruxelles și cetățenii europeni e tot mai evidentă. Britanicii n-au mai avut răbdare și oarecum bine fac” by https://republica.ro/zruptura-dintre-functionarii-de-la-bruxelles-si-cetatenii-europeni-e-tot-mai-evidenta-britanicii-n-au [Corola-blog/BlogPost/338670_a_339999]
-
de suferit un efect indirect, numit de contagiune. Criza din Uniunea Europeană ne poate îmbolnăvi indirect destul de consistent însă. Îmbolnăvirea poate apărea în România mai ales pe fondul vulnerabilităților noastre interne. România este astăzi într-un echilibru macroeconomic, dar acest echilibru macroeconomic este destul de precar și se bazează pe prea puțină economie privată, prea puțină piață liberă, prea puțină inițiativă antreprenorială autentică. Se bazează foarte mult pe intervenționismul statului, iar criza ne-a arătat că atunci când o țară este vulnerabilă intern din
„Ruptura dintre funcționarii de la Bruxelles și cetățenii europeni e tot mai evidentă. Britanicii n-au mai avut răbdare și oarecum bine fac” by https://republica.ro/zruptura-dintre-functionarii-de-la-bruxelles-si-cetatenii-europeni-e-tot-mai-evidenta-britanicii-n-au [Corola-blog/BlogPost/338670_a_339999]
-
nici nu a început să fie pus în aplicare. - Ce s-ar putea întâmpla cu românii care lucrează în Marea Britanie și care nu au cetățenie britanică? -Revenind la efectele pentru România, există și niște efecte la nivel individual - nu doar macroeconomic -, iar aici mă refer la românii care au drept de muncă în Marea Britranie ca cetățeni ai Uniunii Europene și care nu au dobândit cetățenia britanică. Ei vor avea într-adevăr o problemă. Sunt foarte mulți medici care au plecat
„Ruptura dintre funcționarii de la Bruxelles și cetățenii europeni e tot mai evidentă. Britanicii n-au mai avut răbdare și oarecum bine fac” by https://republica.ro/zruptura-dintre-functionarii-de-la-bruxelles-si-cetatenii-europeni-e-tot-mai-evidenta-britanicii-n-au [Corola-blog/BlogPost/338670_a_339999]
-
procent, un digit sau poate chiar mai mult, să fie amortizat de indicatorii de performanță ai acesteia. În mod paradoxal observăm că, într-un context economic relativ incert în România, în care investițiile de capital directe sunt minime, iar dezvoltarea macroeconomică se așază în principal pe consum și import, în care piețele stagnează, în cel mai bun caz, și care, toate la un loc, nu ar justifica în politica salarială a companiilor multinaționale o măsură de majorare a veniturilor salariale în
Cât câștigă un corporatist român comparativ cu un coleg de la o filială din Vest. Și o veste bună în vara lui 2016 by https://republica.ro/cat-castiga-un-corporatist-roman-comparativ-cu-un-coleg-de-la-o-filiala-din-vest-si-o-veste-buna-in-vara [Corola-blog/BlogPost/338388_a_339717]
-
dat asigurări că ținta de deficit bugetar nu va fi depășită. „Orice guvern lucrează cu datele furnizate de Comisia Națională de Prognoză. În același mod am lucrat și noi. (Comisia Națională de Prognoză) este singura instituție care furnizează aceste date macroeconomice, pe baza acestor valori se construiește bugetul de stat. Fiecare măsură pe care am luat-o a fost foarte bine analizată de noi, a fost măsurată astfel încât impactul pe care o are această măsură asupra economiei să fie unul în
Premierul Grindeanu, după ce veniturile la buget sunt mai mici cu 1,4% în primele două luni față de 2016 by https://republica.ro/premierul-grindeanu-dupa-ce-veniturile-la-buget-sunt-mai-mici-cu-1-4-in-primele-doua-luni-fata-de-2016 [Corola-blog/BlogPost/338906_a_340235]
-
de 60-70 la sută din PIB și ne-ar face foarte vulnerabili la orice criză care ar putea să vină în perioada următoare”, spune Păun. „Dacă ne vor în afara UE guvernanții nu au decât să scoată România din zona stabilității macroeconomice” În plus, profesorul de economie este de părere că a pleda pentru o majorare a cheltuielilor bugetare ar fi incorect, atâta vreme cât din cauza corupției și birocrației costul pe kilometrul de autostradă este în România de 2-3 ori mai mare față de alte
Dumitru, Consiliul Fiscal, despre eventuala majorare a deficitului bugetar: Ar fi un risc foarte mare pe care ni l-am asuma, pretinzând că facem investiții by https://republica.ro/dumitru-consiliul-fiscal-despre-eventuala-majorare-a-deficitului-bugetar-anuntata-de-tariceanu-ar-fi-un [Corola-blog/BlogPost/338812_a_340141]
-
duc în salarii și pensii, ceea ce însemnă în final în consum”, susține profesorul de economie Cristian Păun. „Dacă ne vor în afara UE, guvernanții nu au decât să facă ceea ce își propun să facă, adică să scoată România din zona stabilității macroeconomice și din zona echilibrelor macroeconomice pe care le-am câștigat într-adevăr cu greu. Cu mențiunea că ar fi frumos ca în perioada următoare România să fie și mai echilibrată macroeconomic doar că să fie mai echilibrată cu taxe mai
Dumitru, Consiliul Fiscal, despre eventuala majorare a deficitului bugetar: Ar fi un risc foarte mare pe care ni l-am asuma, pretinzând că facem investiții by https://republica.ro/dumitru-consiliul-fiscal-despre-eventuala-majorare-a-deficitului-bugetar-anuntata-de-tariceanu-ar-fi-un [Corola-blog/BlogPost/338812_a_340141]
-
ceea ce însemnă în final în consum”, susține profesorul de economie Cristian Păun. „Dacă ne vor în afara UE, guvernanții nu au decât să facă ceea ce își propun să facă, adică să scoată România din zona stabilității macroeconomice și din zona echilibrelor macroeconomice pe care le-am câștigat într-adevăr cu greu. Cu mențiunea că ar fi frumos ca în perioada următoare România să fie și mai echilibrată macroeconomic doar că să fie mai echilibrată cu taxe mai mici, or asta nu e
Dumitru, Consiliul Fiscal, despre eventuala majorare a deficitului bugetar: Ar fi un risc foarte mare pe care ni l-am asuma, pretinzând că facem investiții by https://republica.ro/dumitru-consiliul-fiscal-despre-eventuala-majorare-a-deficitului-bugetar-anuntata-de-tariceanu-ar-fi-un [Corola-blog/BlogPost/338812_a_340141]
-
să facă, adică să scoată România din zona stabilității macroeconomice și din zona echilibrelor macroeconomice pe care le-am câștigat într-adevăr cu greu. Cu mențiunea că ar fi frumos ca în perioada următoare România să fie și mai echilibrată macroeconomic doar că să fie mai echilibrată cu taxe mai mici, or asta nu e posibil cu guvernanți care vor cheltuieli publice mai mari”, crede Cristian Păun. Copreședintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat duminică la emisiunea „În fața ta” de la Digi24
Dumitru, Consiliul Fiscal, despre eventuala majorare a deficitului bugetar: Ar fi un risc foarte mare pe care ni l-am asuma, pretinzând că facem investiții by https://republica.ro/dumitru-consiliul-fiscal-despre-eventuala-majorare-a-deficitului-bugetar-anuntata-de-tariceanu-ar-fi-un [Corola-blog/BlogPost/338812_a_340141]
-
paturi de spital față de 1989, vacile au scăzut cu 60%, oile au scăzut cu 30%, oamenii au scăzut cu 4 milioane. Cum am ajuns aici, oameni buni? Unde ne-a fost mintea? Datele de la Institutul Național de Statistică arată că macroeconomic România este la mare distanță de 1990, însă unii dintre indicatorii de consum sunt surprinzători: consumul de carne per capita este mai redus cu 4%, consumul de unt este de trei ori mai scăzut. Pe de altă parte, consumul de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/tara-lui-ilici-stalinistul/ [Corola-blog/BlogPost/92699_a_93991]
-
care studiază vecinătatea temporală a crizei, au următoarea metodologie: perioada premergătoare este analizată pentru a găsi cauzele crizei, iar perioada ulterioară este analizată cu scopul de a concepe reglementări țintind la evitarea repetării cauzelor, pe de o parte, și politici macroeconomice țintind la relansarea economiei, pe de altă parte. În această abordare, atât cunoașterea la care trebuie să renunțăm, pentru că apare a fi greșită, cât și cunoașterea suplimentară par să fie identificate foarte rapid. Mai ales reglementatorii par să învețe extrem de
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră by https://republica.ro/ceva-ce-ar-trebui-reparat-in-gandirea-noastra [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
s-a produs și la crize anterioare, arătând că această învățare rapidă nu produce neapărat cunoaștere valabilă, ci mai degrabă propoziții care nici măcar nu vor avea nevoie de o nouă criză pentru a se dovedi neinteligente. Și în domeniul politicilor macroeconomice, cele care ne interesează în primul rând aici, abordarea „criză cu criză” poate duce, ca și în domeniul reglementării, la negarea politicilor anterioare. De exemplu, în criza din 2008, în țările dezvoltate cererea a scăzut dramatic, creând pericolul deflației în
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră by https://republica.ro/ceva-ce-ar-trebui-reparat-in-gandirea-noastra [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
ritmurile de creștere economică sunt negative. Acceptând această descriere a ciclului economic, apar imediat două întrebări: a) cum am putea să-l influențăm în mod preventiv, pentru ca efectele lui negative să fie minimizate? și b) care dintre cele două politici macroeconomice - cea monetară sau cea fiscală - ar fi necesar să joace rolul central în stabilizarea economiei? Prima întrebare vizează mai degrabă o iluzie larg răspândită, decât o posibilitate reală. Iluzia pe care o au cei mai mulți oameni este aceea că pot fi
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră by https://republica.ro/ceva-ce-ar-trebui-reparat-in-gandirea-noastra [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
În faza anormal-recesionistă , după ce banca centrală a redus rata dobânzii de politică monetară la zero, rolul central în stabilizarea economiei revine creșterii deficitelor bugetare. Pentru a înțelege de ce, pornim de la rata naturală a dobânzii și comparăm eficiența celor două politici macroeconomice în stimularea inflației. Dacă economia nu se relansează după reducerea la zero a ratei dobânzii, aceasta înseamnă că rata naturală a dobânzii este negativă și mai mică decât rata reală a dobânzii de politică monetară. Pentru a reduce rata reală
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră by https://republica.ro/ceva-ce-ar-trebui-reparat-in-gandirea-noastra [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
extinderea deficitelor bugetare. , după ce banca centrală a redus rata dobânzii de politică monetară la zero, rolul central în stabilizarea economiei revine creșterii deficitelor bugetare. Pentru a înțelege de ce, pornim de la rata naturală a dobânzii și comparăm eficiența celor două politici macroeconomice în stimularea inflației. Dacă economia nu se relansează după reducerea la zero a ratei dobânzii, aceasta înseamnă că rata naturală a dobânzii este negativă și mai mică decât rata reală a dobânzii de politică monetară. Pentru a reduce rata reală
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră by https://republica.ro/ceva-ce-ar-trebui-reparat-in-gandirea-noastra [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
a cumpărărilor de active financiare private sau publice de către banca centrală erodează stabilitatea financiară a economiei, putând genera euforie pe anumite piețe ale activelor. Extinderea deficitelor bugetare este mult mai eficientă în crearea inflației, dar are asociat riscul deteriorării stabilității macroeconomice pe ruta datoriilor excesive. În aceste condiții, guvernele trebuie să învețe să mențină datoriile publice la niveluri care să permită politicii de relaxare a deficitelor bugetare să joace rolul central în stabilizarea economiei atunci când aceasta se află în faza anormal-recesionistă
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră by https://republica.ro/ceva-ce-ar-trebui-reparat-in-gandirea-noastra [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
la buget din profitul BNR și să cumpere Cumințenia Pământului Unele implicații pentru politicile economice În lumina analizei noastre, după criza din 2008, țările dezvoltate nu au reușit să aloce corect rolul central politicii fiscale în procesul de (re)stabilizare macroeconomică. Politica fiscală a fost insuficient folosită, iar una dintre cauzele acestei subutilizări a fost gradul înalt de îndatorare a guvernelor. Una din lecțiile acestei crize este aceea că guvernele trebuie să fie oricând pregătite să poată utiliza politica fiscală în
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră by https://republica.ro/ceva-ce-ar-trebui-reparat-in-gandirea-noastra [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
instituționale valide a băncilor centrale, fundație care, așa cum am arătat mai sus, lipsește arhitecturii actuale a reglementării finaciare excesive. În faza anormal-recesionistă, banca centrală nu trebuie privită de societate ca o instituție care nu mai are rol în conducerea politicii macroeconomice. Aceasta ar putea genera teama băncilor centrale că rolul și independența lor s-ar putea pune în discuție în perioadele în care politica fiscală ar juca rolul central în stabilizarea economiei. Nu este exclus ca această teamă să fi jucat
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră by https://republica.ro/ceva-ce-ar-trebui-reparat-in-gandirea-noastra [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
a Long-Run Inflation Target of Four Percent”, IMF Working Paper 14/92 (June). Bernanke, Ben S.; Thomas Laubach, Frederic S. Mishkin, and Adam S. Posen (1999), “Inflation Targeting”, Princeton University Press. Blanchard, Olivier; Giovanni, Dell’Ariccia; Paolo, Mauro (2010), “Rethinking Macroeconomic Policy”, IMF Staff Position Note10/03. Calvo, A. Guillermo (1991), „The Perils of Sterilization”, IMF, Staff Papers, Vol. 38, No. 4 (Dec.), 921-926. Croitoru, Lucian (2013), „Sfârșitul reglementării și ultimul reglementator”, Curtea Veche Publishing, București. Croitoru, Lucian (2015), „Democracy, Political
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră by https://republica.ro/ceva-ce-ar-trebui-reparat-in-gandirea-noastra [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]