272 matches
-
a cere ceva concret alesului său, nu există. Funcțiile parlamentarilor în teritoriu, ca și cele ale consilierilor, sunt expuse la modul general, singura repartizare de sarcină concretă fiind activitatea lor în comisii care se ocupă de probleme generale, la nivel macrosocial. Comunitățile mici, cum ar fi o stradă sau un cartier nu au cui să se adreseze, cad toate pe capul primăriilor, iar doleanța individuală nu are altă cale decât ghișeul care, ne având interes electoral te abordează birocratic, sau costisitoarea
SAU STATUL, CETĂŢEANUL ŞI ABUZUL AUTORITĂŢII (III) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_despre_sensibilitati_de_corneliu_leu_1355114747.html [Corola-blog/BlogPost/365743_a_367072]
-
aprilie 2011 „DEOUMANISMUL, AL PATRULEA VAL”. Ceva mai târziu, în toamna lui 2011, entitatea subtilă care-mi pulsa Inspirație avea să mi se dezvăluie identitar, sub numele de ZarZuav. DEOUMANISMUL a fost creat pentru a contrabalansa cu șanse reale acțiunile macrosociale corozive și toxice ale Globalizării fără alternative, declanșate de Noua Ordine Mondială, care pune în pericol stringent, însăși existența speciei umane. DOCTRINA DEOUMANISTĂ a fost concepută de întemeietorul ei ca o lucrare integral și profund democratică, pentru a fi capabilă
STINDARD, TEMATIC, INTRODUCTIV de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_deoumanismul_doctrina_alexandru_oblu_1345681526.html [Corola-blog/BlogPost/351390_a_352719]
-
sensibilizate de un caz aparte de boală, cum ar fi cel expus mai sus, prin cuvântul „sensibilizare” înțelegând o compasiune adevărată, izvorâtă din adâncul sufletului, de o acuratețe ieșită din comun, fără urmă de îndoială. Extrapolând acest sondaj la nivel macrosocial, rezultă un procent de circa 30% din populație, restul de 70 rămânând cel puțin indiferent, dacă e să luăm în calcul nepăsarea, dar și teama. Din procentul rămas, de 70%, să zicem că 20% ori poate mai puțin, au un
VINA DE A FI BOLNAV de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1428696439.html [Corola-blog/BlogPost/368118_a_369447]
-
a lui Ceaușescu, riscând astfel pierderea portofoliului de ministru al minelor, ca să nu mai vorbim și de visul lui ascuns de a deveni președinele statului. Interesante pagini de introspecție și analiză psihologică, însoțite de conflicte exterioare la scara micro sau macrosocială, aduc sub ochii cititorului un sensibil și unic proces de transformare a unei lichele extrem de inteligente, într-un om cu o etică superioară, întemeiată pe credința în Dumnezeu. Regăsirea Veronicăi, refugiată între timp acasă, în satul Râu de Mori, din
TEISM ŞI ATEISM ÎN PROZA ANTI-COMUNISTĂ de GEORGE BĂJENARU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 by http://confluente.ro/george_bajenaru_1476075751.html [Corola-blog/BlogPost/380894_a_382223]
-
ca o sursă de rente private, și nu ca un efort public, al fiecărui cetățean, de a construi bunurile comune de care să ne bucurăm toți. Simbioza între un stat puternic și solidar și cetățenii țării care prin propriile eforturi microsociale pot contribui la o comunitate funcțională a fost un concept neînțeles în România, și nu doar de oamenii politici, ci din păcate de o masă critică de alegători pierduți într-un no man’s land social. Marea tranziție este deci
Ciocnirea celor două Românii, democrația de vitrină și compromisul pe care trebuie să-l facă Guvernul tehnocrat by https://republica.ro/ciocnirea-celor-doua-romanii-democratia-de-vitrina-si-compromisul-pe-care-trebuie-sa-l-faca-guvernul-tehnocrat [Corola-blog/BlogPost/338125_a_339454]
-
pescuiască!”. Insă, din pacate, acest dicton s-ar potrivi doar la nivel individual, dar nu și la nivel global. Poate că ar trebui să apară cineva cu o idee strălucită, o persoană care să gândeasca și la nivel macroeconomic și macrosocial, și nu doar la nivel micro. Din păcate, săracii lumii nu pot fi ajutați cu idei micro, dar nici cu banii adunați de către oamenii mai instăriți, puși prin diferite conturi bancare. Poate că ar trebui umblat la nivelul de a
CÂND ŞI CUM SĂ ÎŢI AJUŢI APROAPELE de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/paul_gheorghiu_1432469152.html [Corola-blog/BlogPost/367598_a_368927]
-
să recâștigăm încrederea cetățenilor. Dnă președintă, doresc să întreb Comisia dacă ar oferi acestei adunări parlamentare o definiție specifică privind modul în care intenționează să aplice articolul 9. Auzim constant despre monitorizarea macroeconomică. Nu auzim niciodată vorbindu-se despre monitorizarea macrosocială a ceea ce fac statele membre pentru a atinge obiectivele europene și politica socială europeană. Aș dori să ne spună dacă intenționează să folosească acest lucru ca evaluare de impact, adică, dacă speră ca măsurătorile sale să nu aibă niciun impact
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
de etnie sau politici guvernamentale referitoare la migrație în țările de origine și/sau de destinație. Conform cercetării sociologice realizate de IMAS în anul 2005 cu sprijinul UNICEF, factorii de risc ai traficului de persoane se pot grupa în factori macrosociali, microsociali și individuali, care interacționează în proporții diferite, de la un caz la altul. 1. Factori macrosociali au un nivel ridicat de generalitate și se referă la: a) Scăderea drastică a nivelului de trai al populației și șomajul sau lipsa de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183008_a_184337]
-
etnie sau politici guvernamentale referitoare la migrație în țările de origine și/sau de destinație. Conform cercetării sociologice realizate de IMAS în anul 2005 cu sprijinul UNICEF, factorii de risc ai traficului de persoane se pot grupa în factori macrosociali, microsociali și individuali, care interacționează în proporții diferite, de la un caz la altul. 1. Factori macrosociali au un nivel ridicat de generalitate și se referă la: a) Scăderea drastică a nivelului de trai al populației și șomajul sau lipsa de acces
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183008_a_184337]
-
Conform cercetării sociologice realizate de IMAS în anul 2005 cu sprijinul UNICEF, factorii de risc ai traficului de persoane se pot grupa în factori macrosociali, microsociali și individuali, care interacționează în proporții diferite, de la un caz la altul. 1. Factori macrosociali au un nivel ridicat de generalitate și se referă la: a) Scăderea drastică a nivelului de trai al populației și șomajul sau lipsa de acces la mijloace legitime de trai pentru mari segmente de populație. ... b) Lipsa/insuficiența unor programe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183008_a_184337]
-
pentru muncă. ... e) Ineficienta/ slaba implicare a sistemului politic și juridic. ... f) Dezastre naturale sau catastrofe care provoacă sărăcirea bruscă a unui număr mare de gospodării, în principal a celor care trăiesc predominant din agricultură. ... g) Abandon familial. ... 2. Factori microsociali plasați la nivelul unor grupuri sociale și a gospodăriilor: a) Sărăcia gospodăriei și lipsa de acces la locuri de muncă, prestațiile și programele de asistență socială disponibile. ... b) Nivel redus de educație și lipsa unei pregătiri profesionale, atât a persoanelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183008_a_184337]
-
de etnie sau politici guvernamentale referitoare la migrație în țările de origine și/sau de destinație. Conform cercetării sociologice realizate de IMAS în anul 2005 cu sprijinul UNICEF, factorii de risc ai traficului de persoane se pot grupa în factori macrosociali, microsociali și individuali, care interacționează în proporții diferite, de la un caz la altul. 1. Factori macrosociali au un nivel ridicat de generalitate și se referă la: a) Scăderea drastică a nivelului de trai al populației și ��omajul sau lipsa de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183006_a_184335]
-
etnie sau politici guvernamentale referitoare la migrație în țările de origine și/sau de destinație. Conform cercetării sociologice realizate de IMAS în anul 2005 cu sprijinul UNICEF, factorii de risc ai traficului de persoane se pot grupa în factori macrosociali, microsociali și individuali, care interacționează în proporții diferite, de la un caz la altul. 1. Factori macrosociali au un nivel ridicat de generalitate și se referă la: a) Scăderea drastică a nivelului de trai al populației și ��omajul sau lipsa de acces
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183006_a_184335]
-
Conform cercetării sociologice realizate de IMAS în anul 2005 cu sprijinul UNICEF, factorii de risc ai traficului de persoane se pot grupa în factori macrosociali, microsociali și individuali, care interacționează în proporții diferite, de la un caz la altul. 1. Factori macrosociali au un nivel ridicat de generalitate și se referă la: a) Scăderea drastică a nivelului de trai al populației și ��omajul sau lipsa de acces la mijloace legitime de trai pentru mari segmente de populație. ... b) Lipsa/insuficiența unor programe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183006_a_184335]
-
pentru muncă. ... e) Ineficienta/ slaba implicare a sistemului politic și juridic. ... f) Dezastre naturale sau catastrofe care provoacă sărăcirea bruscă a unui număr mare de gospodării, în principal a celor care trăiesc predominant din agricultură. ... g) Abandon familial. ... 2. Factori microsociali plasați la nivelul unor grupuri sociale și a gospodăriilor: a) Sărăcia gospodăriei și lipsa de acces la locuri de muncă, prestațiile și programele de asistență socială disponibile. ... b) Nivel redus de educație și lipsa unei pregătiri profesionale, atât a persoanelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183006_a_184335]
-
se mențină echilibrul și stabilitatea organismului social luat ca totalitate. (b) social conflictualistă, în prelungirea teoriilor marxiste, cu accent pe conflictul între roluri și pe importanța factorul economic în explicarea inegalităților de gen (c) interacționalismului simbolic cu accent pe aspectele microsociale de analiză ale rolurilor de gen, pe interacțiunile dintre oameni prin intermediul cărora se negociază și se creează realitatea. (d) feministă în interiorul căreia (1) genul ocupă un loc central (2) relațiile de gen sunt considerate problematice fiind legate de inegalitate, contradicție
Rol de gen () [Corola-website/Science/325265_a_326594]
-
sancțiune, ca fiind condițiile inițiale ale oricărei existențe în societate. Dacă împrumuta de la Herbert Spencer teza generală a evoluției societăților moderne către o mai mare diviziune a muncii, în analiză el se îndepărtează de această teorie. Pentru Durkheim, această schimbare macrosocială survine nu pentru că este necesară și corespunde unei finalități oarecare, ci pentru că este provocată de cauze mecanice precum sporirea volumului, a densității populației și a raporturilor sociale. Aceste idei sunt reluate și aprofundate în "Sinuciderea" (1897). O altă lucrare importantă
Émile Durkheim () [Corola-website/Science/306343_a_307672]
-
(Sursă imagine: http://tinyurl.com/z3ojakd)Dragi prietene și prieteni, Numărul 15 al Gazetei de Artă Politică va aduce în discuție programul Capitala Europeană a Culturii, ridicând câteva întrebări în legătură cu impactul socio-economic local, regional, macrosocial pe termen lung al acestei politici culturale europene. Pentru că implementarea proiectelor de CEaC presupune transformări majore la nivelul orașelor câștigătoare, considerăm că este nevoie de o analiză a lor în contextul social local (nevoi sociale, distribuție economică, indicatori demografici, alternative
Apel la contribuții despre Timișoara, Capitala Europeană a Culturii, 2021 () [Corola-website/Science/296111_a_297440]
-
morale de jenă, rușine și vinovăție asociate cu frauda intelectuală au fost analizate în raport cu normele interiorizate de subiecți, dar și în raport cu determinarea motivației de către factorii sociali externi. Efectele perverse generate de fraudă sunt legate și de evaluarea competențelor la nivel macrosocial. Aspectul sesizat ridică o problemă serioasă legată de coeziunea societății românești, privind nu numai relațiile dintre indivizi, dar și relațiile disfuncționale dintre subsistemele sociale. Abordarea dreptății sociale din perspectiva conceptului de dezvoltare este propusă de Fănel Stroe. Sub raport structural
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Cu cât oamenii consideră că există inechitate în relația dintre contribuții și merite, ei iau atitudine, modificându-și raportarea la sarcini, comportamentul și acțiunile. Toate apar datorită injustiției resimțite fie la nivel instituțional, fie la nivel social (micro, mezo sau macrosocial). Cu siguranță că oamenii caută beneficii, fie ele și pur economice sau socio-emoționale, pentru a se defini și a-și împlini aspirațiile. Justiția socială va determina la nivelul indivizilor o interacțiune bazată pe respect, iar injustiția va determina acțiuni care
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
socio-politice cu ani întregi din viață. Voi aduce în continuare câteva dintre argumentele analizei capitalismului interbelic românesc, primul cap de pod al capitalismului spre societatea noastră. Aceste perspective rămân în actualitatea istoriei noastre recente și pot fi lămuritoare asupra tendințelor macrosociale recente. Ștefan Zeletin și învățămintele sale despre burghezia română Primul set de argumente în favoarea teoriei intrării în capitalism aparține lucrării lui Ștefan Zeletin "Burghezia română. Originea și rolul ei istoric", publicată în 1925. Analizând prima tranziție la capitalism a României
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
coordonare, apare un punct focal bazat pe valori culturale. Înrădăcinarea În mediu a convenției permite Înțelegerea atât a formei, cât și a fondului său. Noua sociologie economică, imaginând și alte tipuri de guvernanță decât piața, se dorește instituțională, structurală și macrosocială. În denunțarea „iluziei preeminenței pieței” se disting două abordări: piața nu este posibilă decât datorită unei culturi preexistente și raționalitatea utilitaristă nu este decât un scenariu cultural (Sahlins, 1980); acțiunea economică și instituțiile sunt afectate de relațiile personale ale agenților
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
complementare, întrucât tocmai construcțiile din una - adică din emergenta societate a cunoașterii - se asociază cu degradările sau tulburările din cealaltă - adică din ordinea socială, din condițiile sociale ale vieții cotidiene, respectiv din universul vieții individuale. Cele două universuri, respectiv cel macrosocial și cel economic, pe de o parte, și cel microinstituțional și individual, pe de altă parte, se configurează astfel nu doar în moduri distincte sau specifice, ci ajung chiar să se împiedice unul pe celălalt. Astfel de incompatibilități sunt tipice
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ce se produc în societăți, aflate într-o tranziție specifică vremurilor noastre și să identifice factori explicativi ai acestor schimbări. Analiza metateoretică și mai ales metodologică a acestor teorii se confruntă cu multiple întrebări: este tranziția inexorabilă, obiectivă și doar macrosocială? Ce raporturi se stabilesc între economie, politică și cultură pentru a caracteriza tranziția? Dacă accentul este pus pe aspectele culturale ale tranziției, cum se agregă comportamentele, atitudinile, credințele sau valorile individuale pentru a consacra acele tendințe ce sunt specifice la
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la postmodernitate au prezentat teoriile lor. Îndrăznesc astfel să inferez că teoriile respective sunt pe cât de etnocentrice, pe atât de teleologice, rămânând astfel încă ancorate în „proiectul iluminist” de știință socială, adică de concepere a societății. Referințele lor sunt eminamente macrosociale, nu prezintă mecanismele sociale propriu-zise ale dezvoltării, sunt cantonate într-un holism metodologic ce ignoră actorii sociali individuali și modul de agregare a acțiunilor lor pe calea generării sau construcției de acțiuni colective ce configurează un anumit model al dezvoltării
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]