272 matches
-
din interviurile de grup la care au participat circa 150 de persoane. Se combină astfel speculații sau generalități cu statut științific precar și modele insuficient elaborate de organizare a unor serii de date empirice, dar se vizează concluzii cu rezonanță macrosocială și istorică. Din premisele adoptate și din datele empirice precar culese, A. Mungiu deduce concluzii pe măsură. Românii sunt afectați de o „incapacitate patologică de colaborare”, de un „egoism individualist” sau de o „singurătate colectivistă”, toate incomparabil mai dezvoltate „decât
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ale „programelor instituționale” Enunțurile de până acum sunt evident abstracte, succinte și, în mare parte, ipotetice, sugerând doar o abordare pe care trebuie în continuare să o detaliez. Ca premisă a detalierii, propun să admitem că, din punct de vedere macrosocial, tranziția postcomunistă este dominată de trei „programe instituționale” . Primul vizează decomunizarea și construcția instituțională ce corespunde economiei de piață și democrației liberale. Mijloacele principale de realizare sunt cunoscute: privatizarea și consolidarea drepturilor de proprietate se îmbină cu construcția și dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
libertariene tinde să acopere până la înăbușire armonia libertăților asumate individual. Conform acestei opțiuni, indivizii singulari și însingurați în propria libertate nu pot realiza prea multe prin ei înșiși atunci când sunt prinși în vârtejurile transformărilor unei lumi ce pare bine orientată macrosocial, dar confuză microsocial pentru individualitățile în acțiune. Din modul în care ni se prezintă situația actuală, ar rezulta că între sensul mișcării societății în tranziție și sensurile vieților individuale încă nu există nici convergențe profunde, nici medii active de comunicare
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mai semnificativ al epocii pe care o trăim constă în individualizarea inegalităților, în desprinderea lor de grupuri sau clase, de tradiții sau de ethosul colectiv, adică de orice instanță ce ar face din inegalitate o problemă socială. Eliberată de constrângeri macrosociale, fiecare persoană individuală a ajuns să fie angajată în propriul proiect de viață. Contextul social este doar unul al oportunităților de care, eventual, fiecare beneficiază individual în mod diferențiat, pentru a realiza proiectul propriu sau a eșua în mod individual
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
schimbarea a tot ceea ce-i este asociat: practicile și relațiile de gen, căsătoria și sexualitatea, dragostea, relațiile parentale și cele de rudenie. Este din ce în ce mai evident că opoziția, contradicția dintre societatea postindustrială și cea industrială nu se manifestă doar în arii macrosociale. Familia și relațiile de gen actuale se despart în mod hotărâtor de cele specifice societății industriale și trec prin transformări ce consacră acele moduri noi de configurare ce aparțin unei modernități reflexive. Astfel de transformări vor fi analizate în acest
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
the Postwar Period”, Sociological Theory, vol. 20, nr. 1, martie 2002, pp. 86-105. A. Giddens, Modernity and Self-Identity: Self and Society in Late Modern Age, SUP, Stanford, 1991; Ulrich Beck, op. cit.; D.J. Frank, J.W. Meyer, op. cit. Nu există analiză macrosocială a tranziției care să nu prezinte date statistice privind diminuarea numerică a muncitorilor (vezi mai ales lucrările publicate de I. Mărginean, V. Pasti, D. Sandu etc.) și dinamica statistică specifică diverselor categorii sociale. De aceea, nu mai reiau astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
grup, individ și instituție . Forma grava a fenomenului de devianta este delincventa, care presupune o fapta cu un caracter socialmente periculos, prevăzuta de legea penala si care este săvârșita cu vinovăție. Cauzele unor asemenea situații se manifesta atât la nivel macrosocial cat si microsocial, de la un context economic si social instabil, un mediu social in criza, la un echilibru familial precar mergând pana la pierderea slujbei de către unul dintre părinți, șomaj generator de relații tensionate, deteriorarea climatului familial, conflicte si dificultăți
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
o aplicabilitate amplă, întinzându-se de la nivelurile de tip micro, ale grupurilor mici, la cele de tip mezo (de exemplu, rețele organizaționale, rețele distribuite aleatoriu sau rețele intergrupale cu coeficienți variabili de grupare și de iradiere) și, bineînțeles, la nivel macrosocial, care se referă la configurări cu un număr foarte mare de unități aflate potențial în relații ce au apariții constante sau aleatorii și care solicită determinarea unor topologii și analize dinamice. Totodată, Marian-Gabriel Hâncean oferă în acest volum instrumente analitice
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
vieții cotidiene, în relațiile de familie/vecinătate sau în gestionarea timpului, ci și o sursă de incertitudine, tensiune, destructurare a proiectelor raționale, a calculelor pe termen lung. Dacă penuria de bunuri oferă o explicație satisfăcătoare pentru apariția cozilor, efectele microși macrosociale ale acestora rămân destul de dificil de decelat. În cele ce urmează, voi focaliza într-o primă parte condițiile emergenței cozilor în socialismul de tip sovietic, iar în a doua parte mă voi ocupa de unul dintre efectele acestora, și anume
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pentru a constitui (simplificând și exagerând aceste trăsături, în maniera lui Weber) ideal-tipurile celor două sisteme. Fără îndoială, operațiunea poate aduce un plus de claritate asupra anumitor aspecte, însă prezintă și unele neajunsuri. Dintre ele, semnalăm abordarea preponderent economistă și macrosocială, care poate supralicita influența factorului economic în căderea regimului, ne dă iluzia unui stat/regim mult mai puternic decât era în realitate și, din alt unghi, are efect legitimator al comportamentului pasiv al actorilor sociali. Mai putem adăuga, tot printre
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
este la fel de greu de sesizat ca și în cazul unui pacient maniacal, care îți oferă o analiză atât de minuțios pregătită și o spune cu atâta convingere, încât, dacă nu știi că are paranoia, o crezi fără rezerve. La nivel macrosocial, lipsa de transparență a unor măsuri politico-militare și a informațiilor „secrete” ce le-ar „justifica”, dar și declarațiile vagi sau strategiile de tipul „dușmanul dușmanului meu este aliatul meu” au alimentat paradoxul suspiciunii latente care, fiind o stare foarte labilă
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Pentru a clarifica unele aspecte esențiale cu privire la educația integrată, putem efectua următoarea sinteză: Din perspectivă psihosociologică, orice demers în abordarea strategiilor de implementare a învățământului integrat în sistemul de învățământ actual trebuie să pornească atât de la o analiză la nivel macrosocial, cât și de la o analiză la nivel microsocial a problematicii respective. Dacă nu există semnale favorabile la aceste niveluri de analiză, eficiența integrării riscă să rămână în permanență sub semnul întrebării. Analiza macrosocială include: - disponibilitatea și interesul societății pentru integrare
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
pornească atât de la o analiză la nivel macrosocial, cât și de la o analiză la nivel microsocial a problematicii respective. Dacă nu există semnale favorabile la aceste niveluri de analiză, eficiența integrării riscă să rămână în permanență sub semnul întrebării. Analiza macrosocială include: - disponibilitatea și interesul societății pentru integrare, evidențiate prin cadrul legislativ, sprijinul economic și logistic, factorii de decizie etc.; - atitudinea și percepția opiniei publice cu privire la problematica educației, în școlile de masă, a copiilor cu diferite tipuri de deficiențe - unii oameni
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
psihofiziologice, poate să apară o atitudine de reținere sau respingere. Întrebarea ce se pune în acest caz este care sunt avantajele, în plan socioeconomic și comunitar, rezultate în urma aplicării educației integrate în sistemul actual de învățământ din țara noastră. Analiza microsocială are în vedere: - disponibilitatea și interesul cadrelor didactice de a susține învățământul integrat prin activitățile desfășurate cu colectivul claselor pe care le au în primire - educația integrată nu trebuie să se desfășoare prin dispoziții sau forme impuse; - acceptul părinților sau
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
examinat modul în care produsele culturale (filmele despre alcooliciă influențează emoțiile. Din cele arătate de Theodore D. Kemper (1990Ă rezultă că până în urmă cu două decenii sociologia emoțiilor urmărea, în principal, descifrarea relației dintre structura socială și instituțiile sociale (nivelul macrosociala, pe de oparte, și emoții, pe de altă parte. Ar mai fi de remarcat că antinomiile macrosocial vs. microsocial, cantitativ vs. calitativ și pozitivism vs. antipozitivism au marcat evoluția gândirii sociologice, nu doar reflecția despre sociologia emoțiilor. 2. Teoriile sociologice
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Kemper (1990Ă rezultă că până în urmă cu două decenii sociologia emoțiilor urmărea, în principal, descifrarea relației dintre structura socială și instituțiile sociale (nivelul macrosociala, pe de oparte, și emoții, pe de altă parte. Ar mai fi de remarcat că antinomiile macrosocial vs. microsocial, cantitativ vs. calitativ și pozitivism vs. antipozitivism au marcat evoluția gândirii sociologice, nu doar reflecția despre sociologia emoțiilor. 2. Teoriile sociologice ale emoțiilor Multitudinea teoretizărilor emoțiilor din perspectiva sociologică a condus la necesitatea grupării contribuțiilor din domeniu. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Inerție socială în spațiul românesc da seama, la un moment dat, dacă libertatea ar mai putea fi restrânsă sau dacă, dimpotrivă, ar fi utilă o relaxare? Sigur că nu există un cântar sau alt instrument de măsură. Dar la nivel macrosocial o putem deduce prin raportare la gradul de coeziune socială. Nimeni nu poate acționa direct și rapid pentru influențarea raportului dintre libertate și normativitate, rămânând totodată în context democratic. Totul se raportează la societăți clar identificate la un moment istoric
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Moldova anilor 1946-1947, deportările forțate ale germanilor de după al Doilea Război Mondial sau a unor procese precum cooperativizarea forțată a agriculturii, industrializarea în stil socialist din anii ’70, colapsul sistemului economic românesc din anii ’80, revoluția din decembrie 1989, reorientarea macrosocială spre economia de piață din anii ’90, accesibilitatea la spațiul Schengen din 2002, aderarea la Uniunea Europeană din 2007”<ref id=”1”>Dumitru Sandu, Lumile sociale ale migrației românești în străinătate, Polirom, Iași, 2010, p. 45.</ref>. Indiferent de evenimentul sau
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
de redobândire a unui statut normal. Reabilitarea și recuperarea se referă la un sistem larg de măsuri (acțiuni) medicale, pedagogice, profesionale, culturale și sociale coordonate În vederea formării personalității copilului deficient de auz și a integrării lui În climatul micro și macrosocial și profesional. Însușirea comunicării verbale constituie instrumentul principal al recuperării și reabilitării copilului deficient de auz. Corectarea constă În Înlăturarea deprinderilor greșite; Îndepărtarea, corijarea deprinderilor greșite de articulare prin mijloace ortofonice și a limbajului sub aspect semantic și gramatical. Prima
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
față de această matrice polarizată, argumentul dezvoltat aici vizează, mai modest, să ofere instrumente pentru descifrarea antropologică a situațiilor sociale concrete și a mutațiilor rapide ale acestora. Câteva ipoteze fundamentează acest demers și în special ideea că raporturile dintre o scenă microsocială și cadrul global exterior sunt decisive, idiomurile culturale exprimându-se cu forța lor de introiecție chiar în centrul dispozitivelor economice și politice. Astfel, dacă schimburile economice și materiale reprezintă, firește, unul dintre cele mai simple și imediate obiecte ale unei
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
o întrerupere temporară a producției, condamnându-i la o sărăcie la limita supraviețuirii. În toate aceste cazuri, dominația se exercită la un mod politico-economic pe cale de consolidare, iar beneficiile rare sau abundente se împart la nivelul celor care dețin puterea microsocială, imagine fidelă a structurii afișate de statul-partid. Dacă mondializarea economică este punctul de plecare al acestei mutații prin care societatea trece de la o ordine ierarhică axată pe coerciția politică la o organizare pe clase care ar putea fi "clasică", dacă
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
se revină asupra toposului unei neutralități golite de sens care să se poată ridica fantasmatic împotriva figurilor angajamentului, a cărui valorizare etică face de acum parte integrantă din piață. Perspectiva adoptată urmărește să decripteze, atât în privința actorilor și a grupurilor microsociale studiate, cât și în literatura de specialitate, modurile specifice de internalizare a termenilor care structurează piața. Focalizarea atenției asupra mimurilor pieței, respectiv asupra reinvestirilor, încorporărilor simbolice, imaginare, cognitive, dar și concrete ale acesteia, dezvăluie o autonomie demistificată, prin care este
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
antropologilor față de aceasta din urmă stă poate în caracterul foarte problematic al punerii în relație a "scărilor" de analiză și al pertinenței lor reciproce față de acest obiect perceput cu obstinație ca un loc al determinărilor obiective rigide. Imersiunea în logicile microsociale ale actorilor unei întreprinderi singulare s-a dovedit multă vreme lipsită de interes în cadrul unei perspective afirmate de separare între câmpuri sociale a priori deschise unei multitudini de strategii (familie, rezidență, asociații, sociabilitate etc.) și altele precum munca și înscrierea
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
întreprinderea sociologilor, economiștilor și disciplinelor având ca finalitate gestionarea, a fost propusă doar de puțini antropologi, preocupați de a nu elimina această sferă dintr-un demers antropologic prin definiție "totalizant" privind prezentul societății. În această optică, problema validității unei abordări microsociale a universurilor relaționale interne întreprinderii și a complexității traiectoriilor și mizelor individuale din sânul ei s-ar putea pune în aceiași termeni ca și în cazul oricărei alte unități sociale a investigației antropologice. Aceasta ne-ar trimite la dezbaterile ridicate
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
urbane, migrații, SIDA, mișcări asociative, întreprinderi etc.); un proces de internaționalizare marcat de un grad de abstractizare mereu mai ridicat se pretează în fapt deosebit de greu la metodele etnologiei. Din aceleași rațiuni, elaborarea sa ca problematică autonomă, ruptă de funcționările microsociale și de reprezentările endogene, ar fi imposibil de ajustat. Pentru a evita însă o denegare a realului, trebuie să încercăm să înțelegem ca pe un cadru global obiectivat fenomenele pe care le indică termenul de mondializare și ale căror actualizări
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]