56 matches
-
cu 15-25% în țările dezvoltate, aceeași tendință a fost înregistrată și în țări precum Algeria sau China, state în curs de dezvoltare. De ce vin pe lume tot mai mulți bebeluși gigantici nu se cunoaște, însă oamenii de știință susțin că macrosomia, numită și sindromul bebelușului uriaș - este legată de răspândirea obezității și a diabetului și de proasta alimentație a mamelor. Tendința este îngrijorătoare, întrucât nou-născuții cu greutate mare au un risc sporit de a suferi complicații la naștere și de a
Medicii, îngrijorați de asaltul bebelușilor gigantici by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/63545_a_64870]
-
calciului). 9. SISTEMUL ENDOCRIN ȘI METABOLISMUL 9.1. ELEMENTE PRIVIND FIZIOPATOLOGIA ENDOCRINĂ ȘI METABOLICĂ O trăsătură comună a disfuncțiilor endocrine grave sunt tulburările de creștere și/sau de motricitate. Astfel, hipersecreția de hormon somatotrop în perioada de creștere duce la macrosomie sau gigantism, iar dacă survine la adult, la acromegalie. Acromegalia, consecința hipersecreției de somatotrop după închiderea cartilagiilor de creștere (este diagnosticată de obicei la adulți de vârstă mijlocie, fiind consecința unui adenom hipofizar), se soldează nu numai cu hipertrofia mușchilor
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
Antecedente OG (obstetricale și genitale) Sarcini complicate: hemoragii; infecții; toxemie. Sarcini întrerupte: avort; naștere prematură. Nașteri cu: distocie mecanică; distocie dinamică; hemoragii postpartum; intervenții obstetricale; infecții puerperale; sarcina anterioară la interval < 1 an; NN cu: deces intrauterin sau neonatal; malformații; macrosomie; hipoxie la naștere; sarcini multiple; polihidramnios; hidrops fetal. Boli asociate sarcinii: cardiopatii; anemie; boli endocrine (diabet zaharat, obezitate, hipo/hipertiroidism); boli pulmonare; boli renale; boli cronice (TBC, lues); boli infecțioase; hepatita cronică; boli ale sistemului osteo articular (cifoză, scolioză etc.
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
eventrațiile; obezitatea la gravide preexistentă ori apărută în timpul sarcinii. Factori ovulari perturbatori: placentari (previa); membrane (ruptură prematură/RPM); cordon ombilical (nod); lichid amniotic (culoarea vede semnifică suferință fetală iar cea maronie decesul intrauterin); Factori fetali: de prezentație; număr feți; mărime (macrosomi); malformații; vârsta sarcinii <36 și >42 săptămâni; Atenție! în cazul ROC și SF (suferință fetală) = internare încă de la 36 săptămâni sau mai devreme și programarea operației cezariane. Prognosticul de lehuzie și al nou-născutuluifactori evoluția sarcinii; evoluția nașterii; evoluția sarcinilor și
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
Apariția (chiar dacă mai tardivă) a diabetului la femeia care devine supraponderală după naștere, subliniază caracterul nefiziologic al excesului ponderal, a cărui prevenție trebuie avută în vedere, în special la femeile care se află la risc pentru această boală (ereditate diabetică, macrosomie fetală la sarcinile anterioare sau dislipidemie). Studiile noastre anterioare au demonstrat existența unor stadii insulinosecretorii diferite în funcție de mărimea și durata obezității, atât la femei cât și la bărbați. O primă etapă, cea în care obezitatea se instalează și se accentuează
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92228_a_92723]
-
proveniență maternă, aspect descris și în alte tumori embrionare care apar în asociere cu sindromul Beckwith-Widemann, incluzând tumora Wilms și hepatoblastomul [121, 122]. Sindromul Beckwith-Widemann care apare la nou-născuții cu anomalii ale cromozomului 11p15.5 se manifestă prin hemihipertrofie, macroglosie, macrosomie, defecte ale peretelui abdominal, hipoglicemie neonatală și se asociază cu un risc crescut de dezvoltare a tumorilor embrionare. În 50-80% dintre pancreatoblastoame au fost evidențiate anomalii ale căii de semnalizare βcatenină/APC, mai ales nutații ale genei CTNNB 1 având
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
este situația întâlnită la persoanele adulte, la care predomină forma de T2DM. Eficiența screening-ului anual al glicemiei este obligatorie la categoria de persoane cu risc crescut pentru diabet (ereditate diabetică, exces ponderal, istoric de diabet gestațional, prezența ovarelor polichistice sau macrosomia fetală) chiar la vârste relativ mici (30-50 ani). După vârsta de 50 ani, screening-ul anual al glicemiei este obligatoriu. Vor fi avuți în vedere pentru investigare mai atentă (hiperglicemie provocată orală) persoanele aflate la risc mare pentru diabet și care
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92221_a_92716]
-
zaharat tip 1 - prin dozări imunologice (anticorpi antidecarboxilaza acidului glutamic și anticorpi antiinsule pancreatice) - la rudele de gradul I ale pacienților cu diabet zaharat tip 2, pacienți cu obezitate, pacienți cu hipertensiune arterială și dislipidemii, femei care au născut copii macrosomi și care au avut diabet zaharat gestational 2. depistarea precoce a diabetului zaharat (profilaxie secundară) la persoanele cu risc, constând în: - dozări ale glicemiei pentru confirmarea diagnosticului - înregistrarea numărului de pacienți nou-descoperiți - diagnosticul dislipidemiilor la persoanele cu risc 3. Profilaxia
NORME METODOLOGICE din 3 august 2001 privind execuţia, raportarea şi controlul programelor de sănătate în anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136638_a_137967]
-
zaharat tip 1 - prin dozări imunologice (anticorpi antidecarboxilaza acidului glutamic și anticorpi antiinsule pancreatice) - la rudele de gradul I ale pacienților cu diabet zaharat tip 2, pacienți cu obezitate, pacienți cu hipertensiune arterială și dislipidemii, femei care au născut copii macrosomi și care au avut diabet zaharat gestational 2. depistarea precoce a diabetului zaharat (profilaxie secundară) la persoanele cu risc, constând în: - dozări ale glicemiei pentru confirmarea diagnosticului - înregistrarea numărului de pacienți nou-descoperiți - diagnosticul dislipidemiilor la persoanele cu risc 3. Profilaxia
NORME METODOLOGICE din 27 iulie 2001 privind execuţia, raportarea şi controlul programelor de sănătate în anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136640_a_137969]
-
care au cel puțin unul dintre următorii factori de risc:sedentarism - rudă de gradul 1 cu diabetrasă/etnie cu risc crescut (afro-americanii, latino-americanii, locuitorii din Insulele Pacificului etc.) - femeile cu diabet gestațional în antecedente sau cele care au avut feți macrosomi - hipertensiune arterială (TA ≥ 140/90 mmHg sau tratament cu antihipertensive)dislipidemie: HDL colesterol < 35 mg/dl și sau trigliceride > 250 mg/dl - femeile cu boala ovarelor polichistice - prediabet în antecedente: scăderea toleranței la glucoză, glicemie bazală modificată (sau HbA1c ≥ 5
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
-rude de gradul întâi cu diabet zaharat; -vârsta mai mare de 30 ani; -glicozurie; -istoric personal de DG sau toleranța alterată la glucoză; -apartenența la un grup etnic cu risc crescut (hispanici, negri etc.); -sarcini complicate cu nașterea de copii macrosomi sau malformați, moarte intrauterină inexplicabilă a fătului în antecedente; Acestea trebuie testate cât mai rapid, iar dacă primul test de screening este negativ, vor fi retestate între săptămânile 24-28 de sarcină. Cele cu risc mediu vor fi supuse screeningului între
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
cu DG. Înainte de pubertate acești copii au o sensibilitate crescută la insulină, dar odată cu pubertatea apare și creșterea rezistenței la insulină. TAG a fost observată la 36% din adolescenți, față de 2,5% în grupul de control, aceasta corelându-se cu obezitatea, macrosomia neonatală și nivelele crescute de insulină în lichidul amniotic (riscul apariției TAG a crescut de 4,8 ori). S-a constatat că frecvența crescută a obezității în copilărie conduce la o creștere a prevalenței DZ în adolescență. Datorită riscului mare
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
au fost hrăniți la sân în primele 2 luni după naștere, o scădere la jumătate a ratei apariției DZ la vârstă adultă, dar rezultatele acestui studiu nu au fost confirmate și de altele ulterioare. Celelalte complicații neonatale și în special macrosomia fetală vor fi prezentate în subcapitolul „Diabetul pregestațional și sarcina”. 2.7. TRATAMENTUL ÎN SARCINILE COMPLICATE CU DG Scopul tratamentului este prevenirea apariției complicațiilor materne și fetale printr-un control glicemic optim și normalizarea profilului lipidic. Terapia nutrițională Este prima
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
terapiei nutriționale. Insulinoterapia trebuie luată în considerare ca strategie terapeutică, în momentul în care terapia nutrițională, însoțită sau nu de activitate fizică, nu reușește să obțină nivelele glicemice propuse, sau când apare suspiciunea clinică sau paraclinică de creștere fetală exagerată (macrosomie fetală). Nivelul glicemiei materne la care trebuie începută insulinoterapia rămâne controversat. Se recomandă inițierea insulinoterapiei atunci când terapia nutrițională nu poate obține, la cel puțin două măsurători efectuate într-un interval de 1-2 săptămâni, nivelele glicemice din Tabelul 2 (5). Glicemia
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
măsurători efectuate într-un interval de 1-2 săptămâni, nivelele glicemice din Tabelul 2 (5). Glicemia postprandială este considerată a fi un predictor mai bun al greutății la naștere decât glicemia à jeun (16). S-a demonstrat că insulinoterapia reduce rata macrosomiei fetale la nivele comparabile cu cele din sarcinile necomplicate cu DG (aproximativ 8%), dacă reușește menținerea glicemiilor sub valorile țintă. Totodată, s-a observat și o reducere a ratei hipoglicemiilor neonatale și a indicațiilor de operație cezariană pentru disproporție cefalopelvină
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
Antidiabeticele orale (ADO) Utilizarea ADO în sarcina complicată cu DG este formal contraindicată, deși există unele evidențe că terapia cu antidiabetice orale este considerabil mai bună decât lipsa terapiei. Nu s-a stabilit încă dacă riscul malformațiilor congenitale și al macrosomiei fetale datorat hiperglicemiei materne netratate este mai mare decât riscul malformațiilor fetale asociate cu utilizarea antidiabeticelor orale. Langer și colab. au publicat în 2000 (43) un studiu ce compară efectele utilizării glibenclamidului cu cele ale insulinoterapiei la femeile cu diabet
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
aproximativ 29% din sarcinile diabetice față de 0,5-1% din cele nediabetice, fiind favorizat de controlul metabolic slab. Devine clinic manifest în ultimele 1-2 luni de sarcină. Complicații obstetricale Traumatismele la naștere: apar ca urmare a distociei fetale de umăr, secundară macrosomiei și constau din rupturi perineale, vaginale, ale corpului și colului uterin etc. Hemoragiile la naștere: au drept cauză decolarea prematură de placentă normal inserată, traumatismele materne la naștere, hemoragii prin atonie uterină etc. 3.3. COMPLICAȚII FETALE ÎN SARCINILE COMPLICATE
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
de organogeneză), crește riscul avorturilor spontane și al malformațiilor congenitale fetale. Mai târziu în sarcină polihidramniosul este comun la diabeticele slab controlate, putând conduce la naștere prematură. Hiperglicemia maternă și hiperinsulinismul fetal secundar din ultimul trimestru de sarcină conduc la macrosomie fetală și întârziere în maturarea pulmonară fetală prin producție inadecvată de surfactant apoproteine. Macrosomia fetală crește riscul traumatismelor materno-fetale în timpul nașterii pe cale vaginală și, de aceea, rata nașterilor prin operație cezariană este mult mai mare la diabetice decât în populația
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
sarcină polihidramniosul este comun la diabeticele slab controlate, putând conduce la naștere prematură. Hiperglicemia maternă și hiperinsulinismul fetal secundar din ultimul trimestru de sarcină conduc la macrosomie fetală și întârziere în maturarea pulmonară fetală prin producție inadecvată de surfactant apoproteine. Macrosomia fetală crește riscul traumatismelor materno-fetale în timpul nașterii pe cale vaginală și, de aceea, rata nașterilor prin operație cezariană este mult mai mare la diabetice decât în populația generală. În trimestrul III de sarcină crește și riscul apariției hipoxiei fetale și, ca
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
fetal normal implică transportul activ transplacentar de aminoacizi din circulația maternă în cea fetală, transport crescut în condițiile hiperglicemiei materne, cu creșterea rezervelor fetale de aminoacizi. Greutatea fătului la naștere se corelează și cu nivelul trigliceridelor plasmatice din timpul sarcini. Macrosomia fetală: este cea mai importantă tulburare de creștere fetală determinată de diabetul zaharat matern, fiind definită printr-o: greutate la naștere mai mare de percentila 90 sau +2DS de la media normală pentru vârsta gestațională, sex și rasă. În sarcina la
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
de creștere fetală determinată de diabetul zaharat matern, fiind definită printr-o: greutate la naștere mai mare de percentila 90 sau +2DS de la media normală pentru vârsta gestațională, sex și rasă. În sarcina la termen greutatea nou-născutului depășește 4000 g. Macrosomia fetală complică 15-45% din sarcinile diabetice (DZ pregestațional și gestațional), fiind de 5-6 ori mai frecventă decât la nediabetice. Controlul glicemic precar între săptămânile 27-32 de sarcină (perioada de creștere fetală accelerată) se însoțește de creșterea prevalenței macrosomiei fetale. Totuși
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
4000 g. Macrosomia fetală complică 15-45% din sarcinile diabetice (DZ pregestațional și gestațional), fiind de 5-6 ori mai frecventă decât la nediabetice. Controlul glicemic precar între săptămânile 27-32 de sarcină (perioada de creștere fetală accelerată) se însoțește de creșterea prevalenței macrosomiei fetale. Totuși, în ciuda tratamentului intensificat cu valori glicemice apropiate de normoglicemie, incidența macrosomiei fetale rămâne crescută, apreciindu-se că la o glicemie medie pe parcursul zilei de 104-115 mg/dl (5,8-6,4 mmol/l) rata macrosomiei este de 20-30%, ceea ce
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
fiind de 5-6 ori mai frecventă decât la nediabetice. Controlul glicemic precar între săptămânile 27-32 de sarcină (perioada de creștere fetală accelerată) se însoțește de creșterea prevalenței macrosomiei fetale. Totuși, în ciuda tratamentului intensificat cu valori glicemice apropiate de normoglicemie, incidența macrosomiei fetale rămâne crescută, apreciindu-se că la o glicemie medie pe parcursul zilei de 104-115 mg/dl (5,8-6,4 mmol/l) rata macrosomiei este de 20-30%, ceea ce sugerează că valoarea prag a glicemiei materne asociată cu apariția macrosomiei fetale, în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
însoțește de creșterea prevalenței macrosomiei fetale. Totuși, în ciuda tratamentului intensificat cu valori glicemice apropiate de normoglicemie, incidența macrosomiei fetale rămâne crescută, apreciindu-se că la o glicemie medie pe parcursul zilei de 104-115 mg/dl (5,8-6,4 mmol/l) rata macrosomiei este de 20-30%, ceea ce sugerează că valoarea prag a glicemiei materne asociată cu apariția macrosomiei fetale, în sarcina complicată cu DZ, este mult mai aproape de normal decât în cazul altor complicații fetale. Aceste valori sunt comparabile cu cele întâlnite în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
normoglicemie, incidența macrosomiei fetale rămâne crescută, apreciindu-se că la o glicemie medie pe parcursul zilei de 104-115 mg/dl (5,8-6,4 mmol/l) rata macrosomiei este de 20-30%, ceea ce sugerează că valoarea prag a glicemiei materne asociată cu apariția macrosomiei fetale, în sarcina complicată cu DZ, este mult mai aproape de normal decât în cazul altor complicații fetale. Aceste valori sunt comparabile cu cele întâlnite în sarcina necomplicată cu DZ, ce sunt cuprinse între 52-115 mg/dl (2,9-6,4 mmol
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]