48 matches
-
direcția trecerii la euro, nici în direcția renunțării la euro. Vom trece la euro, dar când și-n ce condiții vom vedea după jumătatea anului 2017, pe care eu îl consider un an crucial, în care vom vedea exact în ce măsură macrostabilizarea românească mai rezistă și-n ce măsură creșterea economică pe care o avem este eficientă, plecând de la ideea că ea se bazează pe un factor nesănătos, care este consumul.” Dacă în 2017-2019 am intra în zona euro, ar fi echivalent
SONDAJ despre TRECEREA la EURO. Ce spun marii economiști ai României by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/103892_a_105184]
-
că de "ideile" FMI este nevoie, dar nu prin ele se va obține sustenabilitarea creșterii. Ele doar redistribuie valori create făra a multiplica valoarea creată. Reducerea economiei subterane, reducerea cheltuielilor publice și fondurile UE pot crea și, mai ales, consolida macrostabilizarea și echilibrul bugetar dar pentru o creștere sustenabilă este nevoie ca economia să producă mai multă valoare adăugată și să o capitalizeze cât mai mult posibil în interiorul țării. Așteptări de la FMI Este necesar și urgent procesul de modernizare al structurii
Marele semn de întrebare față de FMI, după scrisoarea deschisă în care a criticat Noul Cod Fiscal by mircea.cosea () [Corola-website/Journalistic/104087_a_105379]
-
avea dreptul să pună capăt tuturor activităților aflate ��n derulare în legătură cu acea zonă. Fondurile alocate acelei zone în care activitățile încetează nu vor fi realocate unei alte zone atâta timp cât Comisia nu va întocmi o evaluare globală pozitivă a procesului de macrostabilizare și restructurare economică, așa cum este definit acesta la pct. (îi) al prezenței condiționalități; (îi) accepta că sprijinul în cadrul acestui program depinde de angajamentul continuu al Guvernului pentru stabilizare macroeconomică și restructurare. Comisia își rezervă dreptul de a face evaluări ad-hoc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128612_a_129941]
-
Stat la Ministerul Apărării, Membru al Guvernului 28. Florin Buruiana - Secretar de Stat la Ministerul Industriei și Comerțului, Membru al Guvernului Anexă 2 Program socio-economic pe termen scurt Măsuri prioritare pentru primele șase luni de guvernare Programul de bază de macrostabilizare și de dezvoltare a României până în anul 2000 PROGRAM SOCIO-ECONOMIC PE TERMEN SCURT Măsuri prioritare pentru primele șase luni de guvernare Parte integrantă a programului de guvernare, acest program cuprinde prioritățile de acțiune pentru primele șase luni de guvernare și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
social. Politicile economice pe care Guvernul le va aplica pentru realizarea acestor obiective vor fi reflectate în prioritățile cheltuielilor bugetare. Capitolul 3 Politica macroeconomică 1. Politici monetar-valutare și de consolidare a piețelor financiare Guvernul consideră necesară lansarea unui nou program macrostabilizare caracterizat prin: 1. Politică monetară prudență. 2. Liberalizarea pieței valutare prin : - Participarea băncilor că dealeri pe piața valutară în paralel cu îmbunătățirea activității de supraveghere bancară; - Unificarea cursurilor de schimb prin eliminarea treptată a restricțiilor care așează tranzacțiile valutare în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
României s-a îmbunătățit semnificativ, în ciuda unei conjuncturi internaționale mai puțin favorabile. Creșterea Produsului Intern Brut (PIB) a înregistrat un ritm mediu anual de peste 6%, printre cele mai ridicate în zonă, și a fost însoțită de un proces susținut de macrostabilizare, cu rezultate notabile. În anul 2007, Produsul Intern Brut al României a ajuns la circa 121,3 miliarde euro, reprezentând o triplare față de anul 2000. Cu toate acestea, PIB-ul pe locuitor, calculat la puterea de cumpărare standard reprezenta aproape
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205447_a_206776]
-
introducerea T.V.A.), deprecierea monedei naționale și altele. În aceste condiții s-au atins cele mai ridicate rate ale inflației la sfârșitul anului (222,8% în anul 1991, 199,2% în anul 1992, 295,5% în anul 1993). Măsurile de macrostabilizare adoptate de Guvern după anul 1993 au condus la reducerea inflației până la un nivel de +27,8% în anul 1995. Anul 1997 a consemnat un nou puseu inflaționist cu un maxim de +151,4%, generat de menținerea factorilor corectivi concretizați
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158933_a_160262]
-
macroeconomici. Opțiunile strategice care au stat la baza configurării politicii economice pentru perioada următoare sunt în concordanță cu cele cuprinse în Strategia națională de dezvoltare economică a României pe termen mediu și se concentrează pe următoarele obiective prioritare: ● realizarea unei macrostabilizări consolidate prin asigurarea unor progrese semnificative în cadrul reformei structurale și în domeniul disciplinei financiare, obținerea unor deficite bugetare suportabile, dezvoltarea pieței interne, stimularea producției autohtone, sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, gestionarea corespunzătoare a datoriei publice și a deficitului contului curent
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158933_a_160262]
-
prin participarea semnificativă a capitalului național și prin atragerea resurselor externe, mai ales sub formă de investiții directe, astfel încât pe perioada 2001-2004 să se asigure un ritm mediu anual de creștere a produsului intern brut de 4,5-6%. - Realizarea unei macrostabilizări consolidate prin asigurarea unor progrese semnificative în cadrul reformei structurale și în domeniul disciplinei financiare, obținerea unor deficite bugetare suportabile, dezvoltarea pieței interne, stimularea producției autohtone, accelerarea procesului de privatizare în condiții de eficiență și transparența, sprijinindu-se întreprinderile mici și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131926_a_133255]
-
și circulației libere a capitalurilor; - dezvoltarea piețelor locale. Pornind de la aceste obiective, strategia de privatizare trebuie să se realizeze în două trepte: - la primul nivel se aplică un program pe termen scurt, pentru a stabili o corelație cu programul de macrostabilizare, care, în esență, vizează restructurarea legală a marilor întreprinderi publice - regii autonome, precum și privatizarea băncilor; - la al doilea nivel, în cadrul unui program pe termen mediu, se aplică un set de politici care au în vedere privatizarea întreprinderilor din portofoliul Fondului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120469_a_121798]
-
nu au fost afectate) și străin, ca și prin păstrarea libertății de acces a importurilor în conformitate cu prevederile acordurilor internaționale încheiate de România. Programul economic al Guvernului pentru anul 2000 își propune să ducă mai departe eforturile în domeniul privatizării, liberalizării, macrostabilizării și funcționării mecanismelor pieței, dar, în același timp, să angajeze efectiv România în procesul de aderare, ceea ce va conduce la recâștigarea credibilității, la reluarea pe scara mai largă a finanțării externe și la recâștigarea coerentei actului de guvernare. Liniile directoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126341_a_127670]
-
precum și integritatea experienței acumulate până în prezent. Guvernul va avea ca prioritate imediată punerea în funcțiune a mecanismului instituțional intern pentru asigurarea coerentei demersurilor de politică externă cu măsurile de politică internă pe linia adoptării și aplicării acquisului comunitar, a reformei, macrostabilizării și relansării economice, a reformei și consolidării capacității administrative și instituționale a societății românești. Se vor realiza adaptările instituționale pentru includerea Departamentului pentru Integrare Europeană în structura Ministerului Afacerilor Externe și se va modifica în mod corespunzător structura Comitetului Interministerial
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126341_a_127670]
-
fiind alta decât țara de origine. footnote> implică o serie de elemente: timpul (o investiție se derulează și își atinge obiectivele după o anumită perioadă de timp); riscul (atâta vreme cât investiția este „o cheltuială pentru un viitor incert,” <footnote L. Croitoru, Macrostabilizare și tranziție, Editura Expert, București, 1993, p. 21. footnote> căci „estimarea viitorului este întotdeauna complicată,” <footnote J.E. Stiglitz, C.E. Walsh, Economie, Editura Economică, București, 2005, p. 594 footnote> orice entitate economică se poate confrunta cu riscuri tehnologice, ca urmare, de
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
European Affairs, vol. 1, no. 1, p. 58 Coates, C., 1997, Managerul total, Editura Teora, București Cojanu, V., Bîrsan, M., Unguru, M., 2007, Competitivitatea economiei românești: ajustări necesare atingerii obiectivelor Agendei Lisabona, Institutul European din România, București Croitoru, L., 1993, Macrostabilizare și tranziție, Editura Expert, București Cojanu, V. (coordonator), 2007, Integrare și competitivitate, Editura ASE, București Demetrescu, M.C., 1991, Marketing, Editura Europa Nova, Lugoj Dobre, C., Negruț, C., Venczel, M., 1995, Marketing, Editura Amphora, Timișoara Dobrotă, N., 1996, Dicționar de economie
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
direcție. Capitolul 2 Politicile economice În perioada crizei: trăsături și caracteristici ale politicilor la nivel internațional, regional, național Criza economico-financiară internațională a adus modificări În politicile macroeconomice și, În special, În cele monetare și fiscale al căror rol În asigurarea macrostabilizării economiilor afectate de criză a sporit semnificativ. La acestea se adaugă politicile de supraveghere și asigurare a seturilor de reglementări necesare limitării riscurilor sistemice. 2.1. Implicații ale crizei economico-financiare internaționale asupra politicilor monetară și fiscală Criza economico-financiară actuală a
IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
Conform „Memorandumului” (aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 12/1991), Guvernul premierului Petre Roman se angaja să transfere cea mai mare parte a cheltuielilor de investiții de la bugetul de stat la întreprinderi și de la fondurile publice la cele private, pe considerentul macrostabilizării economice. În privința cheltuielilor curente, s-a vizat menținerea sub control a acestora prin restrângerea subvențiilor la un număr limitat de produse, care ocupă un rol important în consumul grupurilor vulnerabile ale populației. În privința întreprinderilor de stat, Guvernul a recunoscut serioasele
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
convenit reformarea sistemului de alocații pentru copii și reducerea impozitelor pentru familiile cu copii, cu condiția ca toate aceste cheltuieli să nu depășească valoarea de 2% din PIB. Evoluțiile economice pe anul 1992 au infirmat așteptările privind stoparea declinului și macrostabilizarea economică cuprinse în „Memorandumul” cu FMI. În comparație cu 1991, PIB a scăzut cu 8,8% (al treilea an consecutiv de declin), inflația a atins pragul de 210%, iar salariul mediu real și pensia medie reală au coborât la 71,3%, respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
58,4% din puterea de cumpărare pentru anul 1990, iar pensia medie reală, doar 49,2%. Față de deficitul de cont curent raportat la PIB pentru anul 1996 (7,3%), un element de bază al motivației Guvernului în inițierea programului de macrostabilizare împreună cu FMI în aprilie 1997, datele pe 1997 și 1998 nu arătau îmbunătățiri semnificative, ci deficite de 6,1% din PIB, respectiv 7,2%. În același timp, deficitul public s-a menținut la peste 3% din PIB, soldul negativ din
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
informația utilă, ar fi piețele eficiente, iar în câmp politic un regim democratic. Argumentând că actorii economici se adaptează rapid și rațional la mediul lor, economiștii neoliberali au susținut schimbarea rapidă a condițiilor de mediu prin introducerea unor măsuri pentru macrostabilizare, liberalizare a prețurilor și a comerțului, convertibilitatea monedelor naționale și privatizare (Blanchard et al., 1991; 1993; Blanchard, 1997). În această viziune, schimbarea de sistem constă într-o simplă resetare a economiei în așa fel încât aceasta să răspundă mecanismului economiei
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
FMI au făcut și ei o serie de erori politice și macroeconomice. În 2000-2001 însă, FMI încheie un nou acord cu România, guvernele românești - sub presiunea integrării europene - trec la aplicarea reală a programelor convenite cu acesta și rezultatul este macrostabilizarea în țară, pasul înapoi făcut de capitalul autohton și încheierea cu succes, pentru prima dată, a unui acord dintre țara noastră și FMI. FMI este pe cale să obțină un mare succes politic în România, când intervine capitalul occidental privat care
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
proprietatea statului, dar privatizarea ei a devenit condiție a aderării la Uniunea Europeană și se va încheia, împreună cu privatizarea CEC, în 2005-2006. A treia direcție prioritară a ofensivei externe a fost întărirea pieței interne. Primul instrument de acest tip a fost macrostabilizarea. Am văzut că inflația, ca și deprecierea monedei naționale, au fost instrumente importante de subvenționare a capitaliștilor români. Inflația contribuia la ștergerea datoriilor - cu excepția celor externe, care erau sursă de finanțare a capitalului străin -, iar deprecierea monedei naționale la stimularea
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
subvenționare a capitaliștilor români. Inflația contribuia la ștergerea datoriilor - cu excepția celor externe, care erau sursă de finanțare a capitalului străin -, iar deprecierea monedei naționale la stimularea exporturilor, dominate de capitaliștii români, și la scăderea profitabilității importurilor, dominate de capitalul străin. Macrostabilizarea - începută în 2000 și, după 10 ani de eșecuri, realizată rapid în numai cinci ani - a inversat „foarfecele pieței” în defavoarea capitalului național și în favoarea celui străin. Scăderea rapidă a inflației la o valoare scrisă cu o singură cifră în 2004
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
la privatizare și chiar monopoluri, începând cu 2002, este nevoit să atace însăși infrastructura capitalului național. Legiferează obligativitatea separării afacerilor de politică, acceptă un calendar al renunțării la subvenții, consacră principiul privatizării prin investitor strategic european, declanșează campania anticorupție, realizează macrostabilizarea, susține creșterea monedei naționale, aduce reforma bancară în faza finală și, în cele din urmă, cedează „bijuteria coroanei”, adică industria petrolieră și energetică, capitalului european. Victoria politică a Alianței D.A. ca urmare a alegerilor din 2004 este ultima reacție a
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Dimpotrivă, dacă vom privi datele statistice, vom observa că acei indicatori par a nu fi deloc corelați. Pur și simplu evoluează în mod independent unul față de celălalt. Lucian Croitoru a sesizat la vremea respectivă că principala problemă a politicii de macrostabilizare a fost combaterea comportamentelor inerțiale care hrănesc, alimentează inflația, prin costuri. Autorul citat 1038, pentru a-și demonstra afirmația, apelează la o variantă a ecuației Commander-Coricelli, în care inflația curentă se exprimă în funcție de un set de mărimi și anume: inflația
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Librăria Școalelor", București, 1914. Conta, V., Opere complete. Teoria ondulațiunii universale, Editura "Librăria Școalelor", București, 1914. Coșea, M., Curs de economie, Editura Tribuna Economică, București, 2003. Crețoiu, G.; Cornescu, V.; Bucur, I., Economie, editura C.H. Beck, București, 2008. Croitoru, L., Macrostabilizare și tranziție, Editura Expert, București, 1993. Croitoru, L., Sfârșitul reglementării și ultimul reglementator, www.cursdeguvernare.ro Dalai Lama, Universul într-un singur atom, Editura Humanitas, București, 2011. Dardac, N.; Barbu, T., Monedă, bănci și politici monetare, Editura Didactică și Pedagogică
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]