48 matches
-
acordului încheiat de Guvern cu FMI. Trăim paradoxul USL A doua caracteristică este că "noul acord al Guvernului USL cu FMI este bun pentru că ține acest Guvern în frâu, pentru că disciplinează guvernanții USL, pentru că-i obligă să continue politice de macrostabilizare și reformele structurale. Noul acord e bun pentru că România poate să se împrumute mai ieftin, iar cofinanțările României pentru absorbția banilor europeni sunt și ele mai ieftine.". Andreea Paul a subliniat că "Trăim paradoxul USL, creștere economică mai mare, de
PDL recunoaște: "Acordul cu FMI este bun, dar..." by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/36073_a_37398]
-
praf în ochii românilor. După un an de guvernare Ponta, prețurile la energie, la gaze, reflectate în prețurile bunurilor de larg consum, au crescut mult mai mult. E mult prea puțin pentru scăderea puterii de cumpărare a populației. Am reușit macrostabilizarea țării, iar acum profită de ea Ponta", a spus Blaga, la Realiatea la Raport. Guvernul- un an degeaba?
Blaga, despre măririle lui Ponta: Praf în ochi! by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/37830_a_39155]
-
ana, Elena Badea Fostul ministru al Dezvoltării, Elena Udrea, convinsă că Victor Ponta a tratat cu "autosuficiență și aroganță" declarațiile președintelui Traian Băsescu privind procesul de macrostabilizare economică a României, apreciază, într-o postare pe blogul personal, că altceva a vrut să evidențieze șeful statului, respectiv faptul că este mulțumit că "USL n-a dat cu copita în căldarea cu lapte". Am văzut astăzi (luni - n.red
Vezi cum îi traduce Udrea lui Ponta laudele lui Băsescu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37915_a_39240]
-
să evidențieze șeful statului, respectiv faptul că este mulțumit că "USL n-a dat cu copita în căldarea cu lapte". Am văzut astăzi (luni - n.red.) autosuficiența și aroganța Primului Ministru în tratarea declarațiilor Președintelui de vineri privind procesul de macrostabilizare economică a României. Nu că m-aș mira, dar îmi este clar că nu a prea înțeles ce a spus Traian Băsescu despre Guvernul pe care îl conduce, așa că-i traduc eu: e mulțumit că USL n-a dat cu
Vezi cum îi traduce Udrea lui Ponta laudele lui Băsescu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37915_a_39240]
-
am băgat pe gît cinci lumînări cînd ea voia să cumpere numai două? Groparul: Ești dat dracului...! Octav: M-am adaptat... m-am dat pieței libere... și cea mai mare satisfacție a mea e că pun și eu umărul la macrostabilizarea economiei...! Groparul: Bravo..., te invidiez... mă mai sponsorizezi cu o guriță? Octav: Clientul nostru stăpînul nostru, da să știi că s-am îngroșat contul! Groparul: E, cînd o să crape, mă anunți... și punem altul la crescut... Octav: Ehehe, la muncă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Dimpotrivă, dacă vom privi datele statistice, vom observa că acei indicatori par a nu fi deloc corelați. Pur și simplu evoluează în mod independent unul față de celălalt. Lucian Croitoru a sesizat la vremea respectivă că principala problemă a politicii de macrostabilizare a fost combaterea comportamentelor inerțiale care hrănesc, alimentează inflația, prin costuri. Autorul citat 1038, pentru a-și demonstra afirmația, apelează la o variantă a ecuației Commander-Coricelli, în care inflația curentă se exprimă în funcție de un set de mărimi și anume: inflația
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Librăria Școalelor", București, 1914. Conta, V., Opere complete. Teoria ondulațiunii universale, Editura "Librăria Școalelor", București, 1914. Coșea, M., Curs de economie, Editura Tribuna Economică, București, 2003. Crețoiu, G.; Cornescu, V.; Bucur, I., Economie, editura C.H. Beck, București, 2008. Croitoru, L., Macrostabilizare și tranziție, Editura Expert, București, 1993. Croitoru, L., Sfârșitul reglementării și ultimul reglementator, www.cursdeguvernare.ro Dalai Lama, Universul într-un singur atom, Editura Humanitas, București, 2011. Dardac, N.; Barbu, T., Monedă, bănci și politici monetare, Editura Didactică și Pedagogică
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
echilibru relativ forțat, caracterizat de inflația prin penurie despre care tocmai am discutat. Graficul este figurat astfel din motive didactice, pentru a vizualiza noile dezechilibre dintre cerere și ofertă și modul în care sunt preluate în economie. 1038 Lucian Croitoru, Macrostabilizare și tranziție, Editura Expert, București, 1993, p. 54. 1039 Economiile bănești ale populației la CEC sunt estimate de către Florea Dumitrescu (fost guvernator al BNR) la cifra de 200 miliarde de lei la sfârșitul anului 1989, adică de 37,7 ori
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
unor cazuri particulare. După intensitatea și amploarea problemelor cercetate în anii ´80 și prima parte a anilor ´90, se părea că literatura creșterii și dezvoltării economice intrase într-un con de umbră. Stagflația, criza datoriei externe a țărilor în dezvoltare, macrostabilizarea, ajustarea structurală, privatizarea, liberalizarea comerțului internațional, liberalizarea fluxurilor de capital ș.a.m.d. acaparaseră preocupările cercetării economice, aproape în totalitate. Apoi, relansarea creșterii economiei mondiale, extinderea și amplificarea interdependențelor internaționale și prăbușirea sistemului socialist au stimulat revigorarea studiilor despre creșterea
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
își asumă energic sarcina de a investi în bunuri colective, precum sănătate, educație și regula legii. Într-un recent interviu, Easterly a argumentat o dată în plus că Economia Dezvoltării a eșuat, dar aceasta nu înseamnă și eșecul potențialului de dezvoltare. Macrostabilizarea și ajustarea structurală au reușit să pună pe traiectul dezvoltării țările care le-au aplicat consecvent. Compărând țările cu rate înalte de creștere economică cu țările care au înregistrat rate scăzute sau au stagnat. Observăm că țările cu creșterea rapidă
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
Conform „Memorandumului” (aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 12/1991), Guvernul premierului Petre Roman se angaja să transfere cea mai mare parte a cheltuielilor de investiții de la bugetul de stat la întreprinderi și de la fondurile publice la cele private, pe considerentul macrostabilizării economice. În privința cheltuielilor curente, s-a vizat menținerea sub control a acestora prin restrângerea subvențiilor la un număr limitat de produse, care ocupă un rol important în consumul grupurilor vulnerabile ale populației. În privința întreprinderilor de stat, Guvernul a recunoscut serioasele
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
convenit reformarea sistemului de alocații pentru copii și reducerea impozitelor pentru familiile cu copii, cu condiția ca toate aceste cheltuieli să nu depășească valoarea de 2% din PIB. Evoluțiile economice pe anul 1992 au infirmat așteptările privind stoparea declinului și macrostabilizarea economică cuprinse în „Memorandumul” cu FMI. În comparație cu 1991, PIB a scăzut cu 8,8% (al treilea an consecutiv de declin), inflația a atins pragul de 210%, iar salariul mediu real și pensia medie reală au coborât la 71,3%, respectiv
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
58,4% din puterea de cumpărare pentru anul 1990, iar pensia medie reală, doar 49,2%. Față de deficitul de cont curent raportat la PIB pentru anul 1996 (7,3%), un element de bază al motivației Guvernului în inițierea programului de macrostabilizare împreună cu FMI în aprilie 1997, datele pe 1997 și 1998 nu arătau îmbunătățiri semnificative, ci deficite de 6,1% din PIB, respectiv 7,2%. În același timp, deficitul public s-a menținut la peste 3% din PIB, soldul negativ din
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
informația utilă, ar fi piețele eficiente, iar în câmp politic un regim democratic. Argumentând că actorii economici se adaptează rapid și rațional la mediul lor, economiștii neoliberali au susținut schimbarea rapidă a condițiilor de mediu prin introducerea unor măsuri pentru macrostabilizare, liberalizare a prețurilor și a comerțului, convertibilitatea monedelor naționale și privatizare (Blanchard et al., 1991; 1993; Blanchard, 1997). În această viziune, schimbarea de sistem constă într-o simplă resetare a economiei în așa fel încât aceasta să răspundă mecanismului economiei
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
FMI au făcut și ei o serie de erori politice și macroeconomice. În 2000-2001 însă, FMI încheie un nou acord cu România, guvernele românești - sub presiunea integrării europene - trec la aplicarea reală a programelor convenite cu acesta și rezultatul este macrostabilizarea în țară, pasul înapoi făcut de capitalul autohton și încheierea cu succes, pentru prima dată, a unui acord dintre țara noastră și FMI. FMI este pe cale să obțină un mare succes politic în România, când intervine capitalul occidental privat care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
proprietatea statului, dar privatizarea ei a devenit condiție a aderării la Uniunea Europeană și se va încheia, împreună cu privatizarea CEC, în 2005-2006. A treia direcție prioritară a ofensivei externe a fost întărirea pieței interne. Primul instrument de acest tip a fost macrostabilizarea. Am văzut că inflația, ca și deprecierea monedei naționale, au fost instrumente importante de subvenționare a capitaliștilor români. Inflația contribuia la ștergerea datoriilor - cu excepția celor externe, care erau sursă de finanțare a capitalului străin -, iar deprecierea monedei naționale la stimularea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
subvenționare a capitaliștilor români. Inflația contribuia la ștergerea datoriilor - cu excepția celor externe, care erau sursă de finanțare a capitalului străin -, iar deprecierea monedei naționale la stimularea exporturilor, dominate de capitaliștii români, și la scăderea profitabilității importurilor, dominate de capitalul străin. Macrostabilizarea - începută în 2000 și, după 10 ani de eșecuri, realizată rapid în numai cinci ani - a inversat „foarfecele pieței” în defavoarea capitalului național și în favoarea celui străin. Scăderea rapidă a inflației la o valoare scrisă cu o singură cifră în 2004
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
la privatizare și chiar monopoluri, începând cu 2002, este nevoit să atace însăși infrastructura capitalului național. Legiferează obligativitatea separării afacerilor de politică, acceptă un calendar al renunțării la subvenții, consacră principiul privatizării prin investitor strategic european, declanșează campania anticorupție, realizează macrostabilizarea, susține creșterea monedei naționale, aduce reforma bancară în faza finală și, în cele din urmă, cedează „bijuteria coroanei”, adică industria petrolieră și energetică, capitalului european. Victoria politică a Alianței D.A. ca urmare a alegerilor din 2004 este ultima reacție a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
statului, dar privatizarea ei a devenit o condiție a aderării la Uniunea Europeană și se va încheia, împreună cu privatizarea CEC, în 2006. A treia direcție prioritară a ofensivei externe a fost întărirea pieței interne. Primul instrument de acest tip a fost macrostabilizarea. Am văzut că inflația, precum și deprecierea monedei naționale, au fost instrumente importante de subvenționare a capitaliștilor români. Inflația contribuia la ștergerea datoriilor - cu excepția celor externe, care erau sursă de finanțare a capitalului străin -, iar deprecierea monedei naționale la stimularea exporturilor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
subvenționare a capitaliștilor români. Inflația contribuia la ștergerea datoriilor - cu excepția celor externe, care erau sursă de finanțare a capitalului străin -, iar deprecierea monedei naționale la stimularea exporturilor, dominate de capitaliștii români, și la scăderea profitabilității importurilor, dominate de capitalul străin. Macrostabilizarea, începută în 2000 și, după zece ani de eșecuri, realizată rapid în numai cinci ani, a inversat „foarfecele pieței” în defavoarea capitalului național și în favoarea celui străin. Scăderea rapidă a inflației la o valoare scrisă cu o singură cifră în 2004
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și chiar monopoluri, începând cu 2002, guvernul PSD este nevoit să atace însăși infrastructura capitalului național. Legiferează obligativitatea separării afacerilor de politică, acceptă un calendar al renunțării la subvenții, consacră principiul privatizării prin investitor strategic european, declanșează campania anticorupție, realizează macrostabilizarea, susține creșterea monedei naționale, aduce reforma bancară în faza finală și, în final, cedează capitalului european „bijuteria coroanei”, adică industria petrolieră și energetică. Victoria politică a Alianței D.A. ca urmare a alegerilor din 2004 este ultima reacție a capitalului național
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fiind alta decât țara de origine. footnote> implică o serie de elemente: timpul (o investiție se derulează și își atinge obiectivele după o anumită perioadă de timp); riscul (atâta vreme cât investiția este „o cheltuială pentru un viitor incert,” <footnote L. Croitoru, Macrostabilizare și tranziție, Editura Expert, București, 1993, p. 21. footnote> căci „estimarea viitorului este întotdeauna complicată,” <footnote J.E. Stiglitz, C.E. Walsh, Economie, Editura Economică, București, 2005, p. 594 footnote> orice entitate economică se poate confrunta cu riscuri tehnologice, ca urmare, de
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
European Affairs, vol. 1, no. 1, p. 58 Coates, C., 1997, Managerul total, Editura Teora, București Cojanu, V., Bîrsan, M., Unguru, M., 2007, Competitivitatea economiei românești: ajustări necesare atingerii obiectivelor Agendei Lisabona, Institutul European din România, București Croitoru, L., 1993, Macrostabilizare și tranziție, Editura Expert, București Cojanu, V. (coordonator), 2007, Integrare și competitivitate, Editura ASE, București Demetrescu, M.C., 1991, Marketing, Editura Europa Nova, Lugoj Dobre, C., Negruț, C., Venczel, M., 1995, Marketing, Editura Amphora, Timișoara Dobrotă, N., 1996, Dicționar de economie
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
nu lent, cu blocaje, ci prin măsuri eșalonate, însă derulate simultan. Aceasta decurge din natura și interdependența fenomenelor și proceselor economice implicate și realizate prin asemenea măsuri. În cadrul măsurilor respective se identifică, după părerea noastră, următoarele trei mari procese: a) macrostabilizarea, care vizează eliminarea sau măcar atenuarea unor dezechilibre moștenite sau apărute în procesul tranziției - controlul inflației, deficitului bugetar și al balanței de plăți externe, adaptarea consumului la resursele existente și la starea eficienței economice; b) efectuarea reformelor structurale și instituționale
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
realizată de către Guvern în vederea stimulării agenților economici pentru a obține un volum al exporturilor care să acopere cât mai complet necesarul de importuri și în același timp care să realizeze echilibrul dorit al balanței de plăți externe element esențial pentru macrostabilizarea economiei naționale. 7 N. Sută (coord.), Comerțul exterior și politica comercială a României în perioada de tranziție la economia de piață, Ed. Economică, București, 2002, p. 51 Balanța comercială și de plăți externe se află la baza stabilirii necesarului de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]