96 matches
-
puțin un simpozion - este limba de lemn care considerăm că neapărat trebuia să figureze în D. Noua ediție a D-ului cuprinde o substanțială "remaniere"și la capitolul "sensuri noi"la articolele existente în ediția primă precum acord, anaforă, diastratic, macrostructură, stare etc. Credem însă că chiar o seamă dintre noile intrări ar trebui să fie îmbogățite de ex. la insulă s-a adăugat, în ediția a II-a, pe lîngă accepția din gramatica generativă, sensul de Insulă lingvistică, semnificație aplicabilă
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
numește "sincronie", bazată pe tehnica "fazării și a de-fazării" ale aceleiași melodii, cântată de mai mulți interpreți. Principiul "coincidentia oppositorum" este la Ștefan Niculescu cupola concepției sale despre muzică. îl întâlnim pretutindeni: în lucrările simfonice și în cele camerale, în macrostructură și în microstructură. Este, în fapt, expresia concentrată a aspirației creatorului către integralitate. Creația Asemenea omului, muzica lui Ștefan Niculescu este clară, unitară și luminoasă. Așezată constant sub semnul seriosului și sacrului, ea posedă o gravitate specifică. E, altfel spus
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
în perioada interbelică, de aceea referentul simbolic (spargerea unui grup bazat pe o convenție) nu e clar, cu atât mai puțin transparent pentru cititorii de azi. Desuetudinea, romanțiozitatea și parfumul exotic intră, în mod voit, în compoziția frazei și în macrostructura narațiunii. Nuvela Magie albă nu aduce, din păcate, nimic nou, decât eventual la nivelul subiectului. Apropierile cele mai numeroase par să fie de micul roman Popi, în primul rând prin atmosfera orientală comună. Aici fundalul îl constituie Istanbulul, unde revine
Un scriitor pierdut în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13190_a_14515]
-
confuzie. Dinamica, acolo unde nu este notată expres, rezultă din structură și trebuie aplicată ca atare, cu strictețe mai ales pe detaliu - chiar dacă pe arhitecturi mai largi opțiunea personală rămâne decisivă. Notația în acest domeniu informează de regulă numai asupra macrostructurii, lăsând detaliul (micro-dinamic) în grija intenției expresive și cunoașterii presupuse a tradiției de către interpret. În această privință, clasicii (Beethoven, mai ales) au știut să precizeze numai ceea ce era necesar și să nu încarce textele cu indicații tautologice. Beethoven știa precis
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
spirite literatoare este derulată, pas cu pas, o ingenioasă pedagogie de programare și seducție a "spiritelor literatoare" autohtone (presupus novice în ale cibernauticii...) simulîndu-se - pe suport de hîrtie - traseul accesării cărții pe un ecran de calculator. O carte a cărei macrostructura este un Ușer^s Manual al relațiilor dintre computer și literatura, dintre hard-ul de concepție și soft-ul de utilizare, miza fiind implicarea cititorului în jocurile ficțiunii virtuale. Verticală mediana a cuprinsului, în care elementele iconice ilustrează comenzile traduse
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
mai comod să se întroneze peste o nație de inculți decât peste una de ființe inteligente și cultivate. Pentru că acestea prea le văd incompetență, prostia și lichelismul. Născuți și crescuți între țoape, ei reproduc instinctiv modelul mahalalei la nivel de macrostructura socială. E greu, în aceste condiții, să nu vezi în recentul dictat financiar reflexele oportunismului semidoct. Postăți "în capul trebii", aceste anexe ale propriilor cefe multilateral dezvoltate n-au alt vis decât să distrugă definitiv elitele. Iar elitele culturale - cele
Muza burtilor ambulante by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17565_a_18890]
-
în experiența cotidiană. Un capitol al cărții se ocupă de Piața Universității - ca fenomen real și ca proces de ficționalizare asumat chiar de participanți. Metoda dominantă nefiind analiza lingvistică sau stilistică, ci abordarea semiotică, sînt luate în considerare mai ales macrostructuri textuale, fragmente mai ample care pot conține mărcile creării a cel puțin două lumi imaginare (cea în care naratorul se află și cea a lumii alternative, rememorate, dorite, visate etc.); se urmăresc astfel mecanismele textuale dar - mai ales - condițiile culturale
Despre atmosferă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16052_a_17377]
-
structural al invenției în timp performativ? După cum îi spune și numele, acesta este un corolar al principiilor formative puse în joc prin decizie, să-i zicem, componistică. Adică, rolul și funcția fiecărui actant într-un joc definit logic. Definit în macrostructură (formă închisă sau deschisă) și în microstructură. Aici ne vom pune mai ales problema modelelor structurale și a invenției individuale personalizate. Altfel zis, a căutării cuvântului și mai ales, a cântării ubicue în orice formă de limbaj generat<footnote Op. cit
Logica Lumilor Posibile X ? modele structurale ? by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/84191_a_85516]
-
și colab. (1959) afirmă că elementele structurale se pot grupa după dimensiuni astfel: megastructură, care este alcătuită din elemente structurale cu diametrul peste 10mm,în genere instabile la acțiunea apei, rezultate îndeosebi prin lucrarea solului în condiții mai puțin corespunzătoare; - macrostructură, cu elemente structurale de 10 - 0,25 mm, care pot fi stabile dar și instabile la acțiunea apei;microstructură,cu elemente structurale mai mici de 0,25 mm, care din motive metodologice nu pot fi studiate decît în măsura în care sînt hidrostabile
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
omul, știința de astăzi, nu au reușit încă să explice clar și convingător cum a început lumea după big bang, spontan, ca prin minune, cum și când a început reproducerea componentelor chimice anorganice din „supă de neutroni”, cum au apărut macrostructurile realității concrete, materiale din microcosmosul haosului quantic, cum au răsărit din oceanul cald și ospitalier ale incertidinilor quantice celulele vii, cum s-au transformat apoi în celule de tip „eukaryotic”, cu structuri complexe și organisme superioare, cum s-a format
ARGUMENTUL ŞTIINŢIFIC de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382929_a_384258]
-
cele șase ROLURI sau FUNCȚII fundamentale identificate de Souriau (în studiul său dedicat posibilităților dramei). Luna (analoagă DONATORULUI și AJUTORULUI lui Propp, ca și ADJUVANTULUI greimasian) îl asistă pe LEU sau EROU. ¶Scholes 1974; Souriau 1950. Vezi și ACTANT. M macrostructură [macrostructure]. Rezumatul care subliniază structura unui text; STRUCTURA PROFUNDĂ a unui text care îi definește înțelesul global. Macrostructura se convertește în MICROSTRUCTURĂ (sau STRUCTURĂ DE SUPRAFAȚĂ) printr-un set de operații sau TRANSFORMĂRI. ¶Van Dijk 1972, 1974-75, 1976a. Vezi și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
șase ROLURI sau FUNCȚII fundamentale identificate de Souriau (în studiul său dedicat posibilităților dramei). Luna (analoagă DONATORULUI și AJUTORULUI lui Propp, ca și ADJUVANTULUI greimasian) îl asistă pe LEU sau EROU. ¶Scholes 1974; Souriau 1950. Vezi și ACTANT. M macrostructură [macrostructure]. Rezumatul care subliniază structura unui text; STRUCTURA PROFUNDĂ a unui text care îi definește înțelesul global. Macrostructura se convertește în MICROSTRUCTURĂ (sau STRUCTURĂ DE SUPRAFAȚĂ) printr-un set de operații sau TRANSFORMĂRI. ¶Van Dijk 1972, 1974-75, 1976a. Vezi și GRAMATICĂ
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și AJUTORULUI lui Propp, ca și ADJUVANTULUI greimasian) îl asistă pe LEU sau EROU. ¶Scholes 1974; Souriau 1950. Vezi și ACTANT. M macrostructură [macrostructure]. Rezumatul care subliniază structura unui text; STRUCTURA PROFUNDĂ a unui text care îi definește înțelesul global. Macrostructura se convertește în MICROSTRUCTURĂ (sau STRUCTURĂ DE SUPRAFAȚĂ) printr-un set de operații sau TRANSFORMĂRI. ¶Van Dijk 1972, 1974-75, 1976a. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ. manifestare [manifestation]. SUBSTANȚA planului DISCURSULUI sau a planului EXPRESIEI unei narațiuni (în opoziție cu FORMA sa
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
se integrează în SECVENȚE, în principal prin relații de contiguitate (situațiile și evenimentele narate constituie lanțuri logico-temporale). ¶Culler 1981; Jakobson 1956; Lodge 1977. Vezi și METAFORĂ. microstructură [microstructure]. STRUCTURA DE SUPRAFAȚĂ a unui text; modul specific în care se realizează MACROSTRUCTURA (sau STRUCTURA PROFUNDĂ) a unui text. Microstructura e legată de macrostructură printr-un set de operații sau TRANSFORMĂRI. ¶Van Dijk 1972, 1974-75, 1976a. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ. miez [kernel]. Un MOTIV CONEX; o FUNCȚIE CARDINALĂ; un NUCLEU (noyau). În opoziție
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și evenimentele narate constituie lanțuri logico-temporale). ¶Culler 1981; Jakobson 1956; Lodge 1977. Vezi și METAFORĂ. microstructură [microstructure]. STRUCTURA DE SUPRAFAȚĂ a unui text; modul specific în care se realizează MACROSTRUCTURA (sau STRUCTURA PROFUNDĂ) a unui text. Microstructura e legată de macrostructură printr-un set de operații sau TRANSFORMĂRI. ¶Van Dijk 1972, 1974-75, 1976a. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ. miez [kernel]. Un MOTIV CONEX; o FUNCȚIE CARDINALĂ; un NUCLEU (noyau). În opoziție cu SATELIȚII, miezurile sînt logic esențiale pentru acțiunea narativă și nu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
suprafață corespunde DISCURSULUI (sau inscripționării povestirii). ¶Termenul și conceptul au fost adaptate de la Chomsky și gramatica generativ-transformațională. ¶Chomsky 1965 [1969]; van Dijk 1972; Johnson, Mandler 1980. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ. structură profundă [deep structure]. Structura abstractă de susținere a narațiunii; MACROSTRUCTURA narațiunii. Structura profundă constă din reprezentări sintactico-semantice globale care determină înțelesul narațiunii, și se convertește în STRUCTURA DE SUPRAFAȚĂ printr-un set de operații sau de TRANSFORMĂRI. În modelul greimasian al narațiunii, de exemplu, dacă ACTANȚII și relațiile actanțiale sînt
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
revenind asupra textului. Această discuție imaginată duce la distingerea a ceea ce este esențial de ceea ce este secundar, deci la o temeinică înțelegere. Corelațiile stabilite cu cunoștințele anterioare obligă la o nouă sinteză, la extragerea unui sens global al textului, sesizarea „macrostructurii sale” (Gaonach,D., p. 78), ceea ce favorizează includerea noilor cunoștințe în memoria noastră semantică, modificând unele idei și îmbogățind altele. În acest fel, asimilarea unui text științific asigură noi posibilități de studiu și de soluționare a unor probleme. După cum se
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Mulțime Clasă Masă Grup Asociație J. Szczepánski deosebește mai multe forme de comunități umane: a) colectivitățile teritoriale, legate de așezare: nomade, sezoniere, semistabile, specializate (agricultori, pescari, vânători, crescători de animale), cetăți, orașe etc. b) clasele sociale, reprezentând colectivități umane ale macrostructurilor, care cuprind: categorii de indivizi (statistic), pături sociale (straturi), clase sociale; acestea sunt constituite după următoarele criterii: tradiție, coeziuni, interese, economie, nivel de aspirații, profesiune, grad de cultură, venit social, mijloace de producție, nivel de autoritate, poziție sau rang social
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
absorbția textelor nonliterare în discursul narativ, pastișă, polifonie și transgresările de perspectivă narativă (în al doilea volum, Ochiul bifurcat, limba sașie). Rezistă din această întreprindere mai ales paginile de analiză (unele configurând minuțioase studii de caz) și de cartografiere a macrostructurilor epice. Dar, suspendând raportarea la contextul istorico-literar, O. ratează în mare măsură șansa de a da prima sinteză de anvergură asupra prozei optzeciste. Justă în esență, ideea de a circumscrie proza generației sale cu ajutorul conceptelor liminalitate și transgresiune este în
OŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]
-
fie studiată în funcție de complexitatea conținutului și a formei mișcărilor, astfel încât astăzi se poate vorbi despre substructurile sale. Mișcarea umană ca ansamblu, poate fi dezarticulată în scop didactic în secvențele sale componente, actul, acțiunea si activitatea motrică. Acestea reprezintă micro-, meziși macrostructura mișcării cu conținut și intenții din ce în ce mai elaborate, cu diferite niveluri de structurare și integrare, alcătuind un sistem funcțional ierarhic. • Actul motric este definit ca fiind elementul de bază al oricărei mișcări, efectuat în scopul adaptării imediate sau al construirii de
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
nu există structuri mai bune sau mai rele, fiecare structură, dintre cele șapte prezentate mai sus, fiind mai bine sau mai rău adaptate mediului intern și extern al firmei, fiecare structură integrându-se mai mult sau mai puțin structurii globale, macrostructurii firmei, contribuind mai mult sau mai puțin la consolidarea performanțială a acestei macrostructuri. Pot fi distinse, cel puțin trei caracteristici care au incidență asupra structuralității firmei, și anume: orientarea temporală, natura obiectivelor urmărite, orientarea interstructurală. Orice structură este divizată în
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
prezentate mai sus, fiind mai bine sau mai rău adaptate mediului intern și extern al firmei, fiecare structură integrându-se mai mult sau mai puțin structurii globale, macrostructurii firmei, contribuind mai mult sau mai puțin la consolidarea performanțială a acestei macrostructuri. Pot fi distinse, cel puțin trei caracteristici care au incidență asupra structuralității firmei, și anume: orientarea temporală, natura obiectivelor urmărite, orientarea interstructurală. Orice structură este divizată în unități structurale, care se confruntă cu diferite aspecte ale mediului, fiecare unitate trebuind
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
mediu, precum gestiunea externalităților, internaționalizarea activităților, respectarea reglementărilor etc. Diagnosticul concurențial Această diagnoză se centrează pe structurile comerciale și relaționale, îndeosebi pe raporturile firmei cu piețele sale, pe concurenții și clienții acesteia, acestea determinându-i portofoliul de activități. Determinarea unei macrostructuri strategice ar permite firmei să formalizeze liniile sale directoare de acțiune, aceasta depinzând, printre altele, de ciclul de viață al produselor și ocupațiilor (lansarea sau demararea, creșterea, maturitatea, declinul). În fapt, portofoliul activităților trebuie să permită structurarea lor, având în
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
fiecare dată comunitatea imaginară de interese și de pulsiuni a celor două straturi constitutive ale întreprinderii, salariații subalterni și directorii uniți prin capitalul lor cultural, eficacitatea simbolică a acestei asocieri este realizată astăzi prin intermediul pieței. De la microculturile de întreprindere la macrostructurile de piață în care se inserează și în care trebuie să se piardă întreprinderea, ambiția gestionară modifică așadar scara și capătă o dimensiune mai vastă și mai încrezătoare. Originare din Statele Unite, unde corespund unei prelungiri "naturale" a antropologiei culturale afirmate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
către principiile globale sau stările generale care însoțesc întreaga mulțime de agenți. De pildă, el afirmă că activitatea neuronală a creierului uman reprezintă o proprietate emergentă și de aici sunt posibile conștiința, gândirea și creația. Relațiile reciproce dintre microevenimente și macrostructuri sunt bidirecționale și se creează astfel o influență reciprocă atunci când feedbackul funcționează „Una dintre cele mai importante probleme ale teoriei evoluționiste este feedbackul eventual dintre structurile macroscopice și evenimentele microscopice: structurile macroscopice emerg din evenimentele microscopice, dar, la rândul lor
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]