434 matches
-
așteptam, bineînțeles ca Adrian Păunescu și Gabriel Liiceanu să se admire, atîta ar mai lipsi, dar nu m-am așteptat nici ca întîlnirea cu Adrian Păunescu să fie atît de imposibilă. O secretară tînără, o frumusețe calmă, dulce, în genul madonelor rafaelite, cu trăsături prelungi, bronzată puternic, dar neostentativ, cu un copil de 8 ani, care-și încurcă degetele printre ale ei, în calculator, și căruia îi explică ce înseamnă forest, în engleză. Un antreu înghesuit, în care stau una peste
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
Porții-i și lintou, Brâncuși, să spui, sărutul și-l scoboară. Părelnică, arginturi și zăpadă, I-ai sări-n barcă, tremuri, să nu cadă, De prin albastrul mult, neprihănit. Și sufletul se umple de-o lumină, Ca-n aur o Madonă bizantină Dintr-o celebră frescă, prin zenit... 20 aprilie 2007 Gravură Poeții din Ardeal prind, rând, să vină. Un, cu Omir, în Lwov, hunedorean. Ci cu Olahus să începi, latină Liră-nstrunând. Regent, episcop, șpan. Și doi tribuni, ba trei: un
Poezii by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/6711_a_8036]
-
bocete cu librarii și inginerii. Și scena se repetă cu toate că nimeni nu poate prezice ce se ascunde în sunetele balalaicei și nici în ochiul galben al îndepărtatului Orient. Și nimeni nu poate explica splendoarea aurului și nici clinchetul glasului de madonă a singurătății. Rămân doar gândurile spuse pe jumătate, dantelele clovnilor, mătura vrăjitorelor, bibliotecile cartoforilor și cei ce trimit prin poștă dragostea pe care o refuză aproapelui. Doamne, tu calci pe ape cu pasul deținutului prin curtea închisorii, în cuptoarele anului
SELVA OSCURA by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/7312_a_8637]
-
de la epoca de piatră, până în secolul ce abia trecu și cel în care intrarăm, nu a înfățișat femeia mai idealist ca el, începând cu Primăvara și până la Nașterea lui Venus, - aceeași și aceeași paradisiacă fizionomie - intercalând între ele, cohorta de madone, cum se exprima un cronicar plastic străin. Coincidența - care e, cert, une dame parisienne - a făcut ca, în aceeași perioadă, o dată cu expoziția seriei nemuritoare de madone, să fie deschisă tot la Paris, la Galliero, asaltată de un public femenin febril
Botticelli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13162_a_14487]
-
până la Nașterea lui Venus, - aceeași și aceeași paradisiacă fizionomie - intercalând între ele, cohorta de madone, cum se exprima un cronicar plastic străin. Coincidența - care e, cert, une dame parisienne - a făcut ca, în aceeași perioadă, o dată cu expoziția seriei nemuritoare de madone, să fie deschisă tot la Paris, la Galliero, asaltată de un public femenin febril, și expoziția închinată unui alt tip de madonă, vulgarizată - Marlene Dietrich, a cărei melodie a cucerit încazarmații ultimului război. De fapt, o trecere în revistă a
Botticelli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13162_a_14487]
-
Coincidența - care e, cert, une dame parisienne - a făcut ca, în aceeași perioadă, o dată cu expoziția seriei nemuritoare de madone, să fie deschisă tot la Paris, la Galliero, asaltată de un public femenin febril, și expoziția închinată unui alt tip de madonă, vulgarizată - Marlene Dietrich, a cărei melodie a cucerit încazarmații ultimului război. De fapt, o trecere în revistă a garderobei femeii fatale a secolului 20, de la articolele cele mai intime până la rochia albă somptuoasă având linia unei lebede pe care erau
Botticelli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13162_a_14487]
-
simțul lor, imposibil de atins, al culturii, cum văzusem până și în metrou; reproduc, deci, urmăresc literele scrise, hâțânat încoace și încolo de valurile mulțimii ce se rostogolesc peste mine - citez: ... Criticii secolului XIX subliniau că (Botticelli) a pus în Madonele sale o expresivitate particulară, care, instaurând cu spectatorul un raport în același timp intens și fuyant, (lunecos), a fost considerată o pioneră (expresivitatea)... și, îmbrâncit cu putere de mulțime, târât o dată cu ea, ratai, scăpai restul ideii. Dar pot să jur
Botticelli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13162_a_14487]
-
niște ghiare în podeaua lustruită ca pentru un mare eveniment... Maria, dincolo de paravanul discret ce o desparte de Vestitor, ca și cum Ea nici nu are voie să-l vadă, cel mult să-l audă, - are figura tuturor celorlalte ființe idealizate, tuturor madonelor, fiind tot Venus, păgâna, născându-se, tot Primavera fermecând întreg Pământul, aici căpătând un alt rol, creștin, ce-i drept, asta fiind situația... Fecioara pare complice; patu-i frumos făcut, întins, pictat în prim plan, la vedere, să n-avem vorbe
Botticelli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13162_a_14487]
-
cineva explicându-i cuiva... Dogma, nu? se cuvine respectată. Cenzura noastră fiind o bagatelă în raport cu... Să punem punct mai bine. P.S. Prizărit printre tablourile Zugravului sublim de Femei, un desen al lui Leonardo da Vinci, strecurat acolo dinadins: Androginul. O madonă, dacă vreți, având sub pântec în umbră un falus în erecție.
Botticelli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13162_a_14487]
-
cu un iconoclasm sui generis. Prima treaptă a acestui proces este transferul, adaptarea stilistică, preluarea aproape mecanică a viziunii din pictura bizantină. Asemenea lui Mestrovici, un alt exponent al climatului oriental-ortodox, chiar dacă el era de origine croată, Paciurea încearcă, în Madona Stolojan, hieratizarea sculpturii prin adaptarea în relief a drapajului din pictură și prin stingerea caracterelor individuale într-o anumită tipologie abstractă. Cum o asemenea tentativă nu putea fi dusă prea departe din pricina riscului major al eșuării în rețetă, sculptorul încearcă
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
conturează, în tușe puternice, imaginea acelei Italii "schizoide" din perioada celui de-al doilea război mondial, o țară a tuturor contradicțiilor, situată, firește, la antipodul clișeelor binecunoscute (de tipul Italia = patria cartolinelor colorate, a sutelor de sortimente de înghețată, a Madonelor, carabinierilor, pastelor și uleiului de măsline). Întrebarea, repetată asemenea unui leitmotiv ("Dar eu, eu cum trăiam această Italie schizoidă?") își găsește răspunsul abia în partea a treia (intitulată, nu întâmplător, OI NOSTOI, Întoarcerile), unde sub forma unui episod trăit în
Postmodernism á l'italienne by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12316_a_13641]
-
brațele ursoaicei care și-a uitat durerea în lemnul/ portocaliu al bradului tînăr/ pisica albă își va lipi urechea de vocea lui Marcel Iureș pitită ca o bombă în cutia radioului,/ vei ști că așa începe poemul perfectei claustrofobii/ cînd madona florală strivește cu tălpile goale florile din covor" (Poemul perfectei claustrofobii). Prin urmare existențialul se relevă ca o permanentă obsesie. Propunîndu-și a-l reduce, a-l așeza în paranteză, a-l radia, poeta artifex e pus în situația de-a
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
Victoria and Albert Museum, la Londra, în fine, Rijks-Museum și Stedelijk-Museum, la Amsterdam, ca și la Muzeul din Anvers, al cărui nume nu-l mai știu, etc., nu-mi mai spunea mare lucru. Pentru că atunci când o întâlneam aveam în fața ochilor madona, întruchipând, fără doar și poate, idealurile tuturor pictorilor renașterii și tuturor fotografilor contemporani. Mai ales că ea avea în plus calitatea unică - nerecunoscută încă așa cum s-ar fi cuvenit până în acea clipă și necântată suficient până în acea clipă - de a
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
rămas. Mândria noastră e că suntem războinici! Și pacea?... Păi, pacea nu-i decât visul celor slabi. Al poeților. Iar visele n-au drept de existență decât în somn. Astăzi nimeni nu mai are timp pentru vise, pentru poezie, pentru madone și alte aurore boreale. Fleacuri. Poezia, visele, madonele cu zâmbet imaterial-trist-melancolic - cam despuiate, nu-i vorbă, mult mai despuiate în ziua de azi -, au rămas doar pentru coperțile revistelor și televiziune. E ambalajul poleit al lumii noastre agresive. -Dac-am încercat
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
pacea?... Păi, pacea nu-i decât visul celor slabi. Al poeților. Iar visele n-au drept de existență decât în somn. Astăzi nimeni nu mai are timp pentru vise, pentru poezie, pentru madone și alte aurore boreale. Fleacuri. Poezia, visele, madonele cu zâmbet imaterial-trist-melancolic - cam despuiate, nu-i vorbă, mult mai despuiate în ziua de azi -, au rămas doar pentru coperțile revistelor și televiziune. E ambalajul poleit al lumii noastre agresive. -Dac-am încercat s-o uit? M-ai întrebat dac-am
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
spune că: -ba da! Aerul melancolic al Betinei îmi spune că: -Nu, e important. -Ce anume?... Ce anume e important?, întreb încercând cu din ce în ce mai multă greutate să-mi ies din muțenia, din surzenia, din înțepenirea în care intru în fața ei, madona mea și a tuturor timpurilor mele, muțenia, surzenia, înțepenirea, în care am intrat de mult. Și, asta, până ce cântă cocoșii și patul cu tăblii sculptate dispare și Betina se topește în lumina ei. Și eu strălucesc alb din oasele mele
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
siberian ca otaj/zălog milog 3/4 danț râmlean tămâiet la fumigena gaița opaița limba de limbarița, sămânțând prin crater genă. Ploua roua drobi de sare (s)neghina la anghinare utagak ------ împerechere gorgona la belvedere matcă tăi căința-ngaimă non madona nix muire calafat-am până-n vama. Paradaiana sparge rană - imi făgăduisei strana lăcusta pustiei mâna nu să joci la embargo’ polka doamnei escargo și j’avais șu que fagot (în franca pardon basson) point fitil trotil amnare cum săreai échalier
Lied sobol în si bemol by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/13160_a_14485]
-
Povara întrebărilor strivește pur și simplu lumea în miniatură, în care totul este din carton, vată și tărîțe. Moartea păpușii și Elegie mică sînt cele două fețe ale morții din lumea mică: într-una "A murit, de congestie pulmonară, / păpușa, madonă de ceară", în cealaltă moare un copilaș "cu păr blond, / cu lumină în priviri / și cu suflet de argint" sau "fata cu obrajii pali/ cu viață-n ochii umezi/ și cu moarte-n trup uscat". În ambele poeme, martorii sînt
Păpușile lui Eugen Ionescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14017_a_15342]
-
se ridică un abur abia ghicit din fiecare mică adâncitură cu care tocurile femeii percutaseră asfaltul și, alergând să sărute acel bănuț, se împiedicau de ochii de panseluță cu viață scurtă presărați neglijent în jur și se lungeau la picioarele madonei florale ea nu avea habar de aceste mătănii în serie, ducând la buze cărnoasa tulpină neagră și ștergându-și apoi fruntea cu șfichiuitul unei nuiele desfrunzite de nuc în urma acelei femei, pe trotuar, seara se aduna în sine cum ceara
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
brațele ursoaice care și-a uitat durerea în lemnul portocaliu al bradului tânăr pisica albă își va lipi urechea de vocea lui Marcel Iureș pitită ca o bombă în cutia radioului, vei ști că așa începe poemul perfectei claustrofobii când madona florală strivește cu tălpile goale florile din covor culoarea pe care o poartă hoinarii după o vreme am știut că timpul ce mi s-a dat îmi transformă retina într-o dermă a arșiței trecutul a devenit ceva neverosimil care
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
cu fața transfigurat-transpirată de emoție, abia reușește să articuleze sintagma: - "Săru-mâna, Guvern, pentru tot ce-ai făcut în ultimii doi ani!" Fire ultrasensibilă și lesne contagiabilă de emoția unui semen, Haralampy începe să recite: ,O, cum Rafael creat-a pe Madona Dumnezeie, Iosif Boda preschimbat-a un Guvern într-o femeie"(...), - Domnu' poet, îi întrerup momentul de mare simțire lirică, mă scuzați: dumneavoastră ați auzit de unu, Eminescu ? Da, acum mi-e limpede: avem datoria să revedem toate capodoperele haralampyene, fiindcă
După sommet... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10229_a_11554]
-
sculptura cu un iconoclasm sui-generis. Prima treaptă a acestui proces este transferul, adaptarea stilistică, preluarea aproape mecanică a viziunii din pictura bizantină. Asemenea lui Mestrovici, un alt exponent al climatului oriental-ortodox, chiar dacă el era de origine croată, Paciurea încearcă, în Madona Stolojan, hieratizarea sculpturii prin adaptarea în relief a drapajului din pictură și prin stingerea caracterelor individuale într-o anumită tipologie abstractă. Cum o asemenea tentativă nu putea fi dusă prea departe din pricina riscului major al eșuării în rețetă, sculptorul încearcă
Sculptura românească, de la reprezentare la teologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10628_a_11953]
-
introducerea tramvaiului cu cai în Timișoara, precum și a 100 de ani de la electrificarea tramvaiului, vor fi marcate de Regia Autonomă de Transport Timișoara prin organizarea unor manifestări aniversare, în zilele de 8 și 9 iulie“. (Agenda din 19 iunie 1999). „Madona Română. Medalie jubiliară. La Centrul Eparhial al Arhiepiscopiei Timișoara s-a desfășurat în 14 iunie simpozionul «Monumenta Romaniae Vaticana - două mii de ani de creștinism românesc», la care au participat reprezentanți ai cultelor, personalități ale vieții spirituale, oficialități locale, precum și Î
Agenda2004-25-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282548_a_283877]
-
Monumenta Romaniae Vaticana - două mii de ani de creștinism românesc», la care au participat reprezentanți ai cultelor, personalități ale vieții spirituale, oficialități locale, precum și Î.P.S. Sa Ioan Robu, arhiepiscop și mitropolit romano-catolic de București. Înaltul ierarh romano-catolic a înmânat medalia «Madona Română» și diploma unor personalități timișorene: Î.P.S. Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului, P.S. Sebastian Kräuter, episcop al Diecezei romano-calotice de Timișoara, și domnului Dumitru Ganț, prefectul județului Timiș“. (Agenda din 19 iunie 1999).
Agenda2004-25-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282548_a_283877]
-
Dantelăria amvonului realizat de Anton Pilgram în 1514, foișorul paznicului, altarul baroc împodobit cu imagini din viața Sfântului Ștefan, primul martir al creștinătății, statuile impresionante ale părinților latini ai bisericii alături de autoportretul sculptorului, cele două statui făcătoare de minuni ale Madonei și nu în ultimul rând catacombele încărcate de mister în care sunt înmormântați membrii familiei Habsburg sunt numai câteva dintre atracțiile de la Step-hansdom, pe bună dreptate considerat de austrieci inima Vienei. C. H. P. Povestea bradului Se spune că Maica
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]