5 matches
-
Alte nume de pe afișul întâlnirilor literar-artistice sunt: Danny Draper, Norm Fairbairn și J. Anne deStaic. Poetul și jurnalistul român Gelu Vlasin, semnatarul a deja șase cărți de poezie, plecat pe urmele lui Cervantes Saavedra de ani buni, ne trimite salutari madrilene și câteva poeme noi, în lectură Loredanei Tudor-Tomescu. Această din urmă va prezenta un medalion poetic din volumul aflat în lucru, "Iubirea pe stil vechi", printr-un minirecital de interferență a artei păpușărești cu cea poetica, susținut de regizoarea Maddy
COMUNICAT DE PRESA de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_cristescu_1457217010.html [Corola-blog/BlogPost/383353_a_384682]
-
the House of Marta and Mary (Cristo en casă de Marta y María), The Toilet of Venus (La Venus del aspejo) și Portretul lui Filip al IV-lea sunt absulut reprezentative pentru opera pe care artistul o producea la curtea madrilena. Și dacă Velázquez personifica pictorul Dumnezeu curte, cult și rafinat, Zurbarán și Murillo sunt exemplele complementare ale complexei religiozități iberice. Zurbarán reprezenta figurile sale sacre ca si cum ar fi vorba de oameni simpli, obișnuiți (de ex. Afânta Margareta din Antiohia) dar
National Gallery, Londra () [Corola-website/Science/307374_a_308703]
-
în Communications, 16 (1966), p. 212. 24 Ieri tu luaseși trenul spre Niort (n.t.). 25 În limba română, pentru a surprinde un proces în curs de desfășurare, se preferă în general timpul prezent (n.t.). 26 În fața unei apărări madrilene puternice care utiliza la maximum arma sa preferată, ofsaidul, Finidi, fostul atacant de la Ajax, găsește o breșă chiar din minutul 7, trimițînd o minge reușită în spatele jucătorilor de la Real pentru capul internaționalului spaniol Alfonso, care îl păcălește pe Illgner: 0-1
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
muncitoare” (1952-1961) apărea la Paris ca „revistă socială și politică a sindicaliștilor din exil”. La Madrid apărea revista „Carpații”, de orientare legionară, dar doritoare de „acțiune românească în exil” (1954-1962, 1972-1989), dar mai importantă și mai puțin ideologizată extremist era madrilena „Destin” (1951-1972), subintitulată „revistă de cultură românească”. Cu diferențe importante de coloratură politică, toate aceste publicații afișau la vedere identitatea națională, ca steag de luptă, valoarea supremă cu care se identificau.
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
de naționalitățile particulare ale regiunilor, ca și cum națioalitatea spaniolă ca atare funcționază doar din punctul de vedere al comodității administrative! În consecință, constituanții au convenit ca alături de naționalitățile bască și catalană să figureze și altele, andaluză, aragoneză, murciană și, de ce nu, madrilenă. Cît despre noțiunea de stat, constituția catalană o desemnează cu titulatura de "stat spaniol" redus la rangul de armătură parlamentară și birocratică, ai cărui funcționari sau deputați aparțin popoarelor ce nu poartă acest nume, al căror singur locuitor ar fi
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]