19,631 matches
-
vin în acest an din România, Republica Moldova, Șerbia, Polonia, Belgia, Coreea. Artist asociat al festivalului, Gianina Cărbunariu prezintă în cadrul Temps d’Images cel mai recent spectacol al său - De vânzare, despre fenomenul acaparării de teren, în 11 noiembrie la Teatrul Maghiar de Stat. Dintre primele evenimente ale festivalului, vă recomandăm să nu ratați performance-ul culinar Foame (regizor: Paul Bargetto), în data de 7 noiembrie. Spectacolul este o lectură performativă după piesă de teatru În largul mării a lui Sławomir Mrożek. Biletele
TEMPS D’IMAGES 2014 – Ce ne hrănește? by http://www.zilesinopti.ro/articole/8180/temps-dimages-2014-ce-ne-hraneste [Corola-blog/BlogPost/100444_a_101736]
-
20 de autori români (cu câte 10.000 de semne alese de ei din propriile opere), 17 autori maghiari transilvăneni de azi, istoria de 140 de ani a teatrului idiș în România și un ierarh-cărturar pionier al tiparului românesc de acum trei secole sunt protagoniști ai celor patru noi apariții lansate de Institutul Cultural Român în cadrul Târgului Internațional Gaudeamus
Noi apariții editate de Institutul Cultural Român, lansate la Târgul Internațional GAUDEAMUS by http://uzp.org.ro/noi-aparitii-editate-de-institutul-cultural-roman-lansate-la-targul-international-gaudeamus/ [Corola-blog/BlogPost/93385_a_94677]
-
Sală Cupola) Dezbatere cu tema Umbră și urma că metafore ale identității Întâlnire organizată sub egida revistei Lettre Internaționale Invitați: Teodor Baconschi și Marină Dumitrescu Moderator: Adrian Mihalache Sâmbătă, 19 noiembrie 2016 oră 15.00 (Standul ICR) Singurătate gonflabilă (prozatori maghiari din Transilvania), antologie și traducere de Judit E. Ferencz Invitați: Judit E. Ferencz, George Volceanov Moderator: Simona Sora O antologie de proza contemporană maghiară în care sunt selectați scriitori din Transilvania care scriu în limba maghiară, realizată de Judit E.
Noi apariții editate de Institutul Cultural Român, lansate la Târgul Internațional GAUDEAMUS by http://uzp.org.ro/noi-aparitii-editate-de-institutul-cultural-roman-lansate-la-targul-international-gaudeamus/ [Corola-blog/BlogPost/93385_a_94677]
-
Dumitrescu Moderator: Adrian Mihalache Sâmbătă, 19 noiembrie 2016 oră 15.00 (Standul ICR) Singurătate gonflabilă (prozatori maghiari din Transilvania), antologie și traducere de Judit E. Ferencz Invitați: Judit E. Ferencz, George Volceanov Moderator: Simona Sora O antologie de proza contemporană maghiară în care sunt selectați scriitori din Transilvania care scriu în limba maghiară, realizată de Judit E. Ferencz, jurnalista la TVR. Volumul cuprinde povestiri semnate de autori din mai multe generații: Péter Demény, Szilárd Demeter, Zsuzsanna Ferencz, Attila György, Zsolt Láng
Noi apariții editate de Institutul Cultural Român, lansate la Târgul Internațional GAUDEAMUS by http://uzp.org.ro/noi-aparitii-editate-de-institutul-cultural-roman-lansate-la-targul-international-gaudeamus/ [Corola-blog/BlogPost/93385_a_94677]
-
ICR) Singurătate gonflabilă (prozatori maghiari din Transilvania), antologie și traducere de Judit E. Ferencz Invitați: Judit E. Ferencz, George Volceanov Moderator: Simona Sora O antologie de proza contemporană maghiară în care sunt selectați scriitori din Transilvania care scriu în limba maghiară, realizată de Judit E. Ferencz, jurnalista la TVR. Volumul cuprinde povestiri semnate de autori din mai multe generații: Péter Demény, Szilárd Demeter, Zsuzsanna Ferencz, Attila György, Zsolt Láng, Evelin Márton, Vilmos Molnár, Attila Mózes, Zsolt Koppány Nagy, Sándor Zsigmond Papp
Noi apariții editate de Institutul Cultural Român, lansate la Târgul Internațional GAUDEAMUS by http://uzp.org.ro/noi-aparitii-editate-de-institutul-cultural-roman-lansate-la-targul-international-gaudeamus/ [Corola-blog/BlogPost/93385_a_94677]
-
Evelin Márton, Vilmos Molnár, Attila Mózes, Zsolt Koppány Nagy, Sándor Zsigmond Papp, László Potozky, Zsuzsa Selyem, Róbert Csaba Szabó, István Szilágyi, Andrea Tompa, Gábor Vida, Ferenc Zsidó. „Mi se pare extraordinară inițiativa de a reuni, între copertele unei antologii, autori maghiari ardeleni exponențiali, însemnați, ce aparțin mai multor generații și mai multor orientări și tendințe literare - un mozaic de autori cu poetici diferite, al căror numitor comun este talentul dublat de dragostea pentru literatură. Este un pas extrem de important în direcția
Noi apariții editate de Institutul Cultural Român, lansate la Târgul Internațional GAUDEAMUS by http://uzp.org.ro/noi-aparitii-editate-de-institutul-cultural-roman-lansate-la-targul-international-gaudeamus/ [Corola-blog/BlogPost/93385_a_94677]
-
aceste lăcașuri de cult a tuturor credincioșilor, inclusiv a celor care vor să practice cultul ortodox, indiferent cum au ajuns la această alegere.“ Problema restituirii bunurilor bisericești confiscate de statul comunist nu se limitează numai la greco-catolici. Și bisericile protestante maghiare și germane au revendicări temeinice, ca și Biserica Ortodoxă Română. Amînarea de către autorități a unei soluționări echitabile și realiste poate conduce către „cristalizarea” unei „probleme confesionale” în Romînia. O asemenea „problemă confesională” ar mări vulnerabilitatea internă a statului și a
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
duși la biserică. Lucrez cu fel de fel de inși din toată țara, români, dar și maghiari și slovaci (care sunt foarte buni muncitori forestieri). Am coborât de două ori în oraș, până acum, unde mi-am făcut un prieten maghiar, la Depozitul final, la care de altfel vă rog să îmi trimiteți răspunsul la scrisoarea aceasta. Orașul Orșova este un oraș nou construit și fără prea mult farmec, excluzând bineînțeles Dunărea ce-l scaldă pe toată lungimea lui. Ca toate
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
1895 (n.r. nu 1985, cum a apărut eronat în cronica din VL), în traducerea germană a lui Adolf LAST, fiind prima piesă românească într-o limbă străină, pentru a se juca apoi la Berlin, Paris, Magdeburg sau Budapesta, în limba maghiară și germană. Lansarea din 1890 de la Iași a fost primită cu răceală, încât nici n-a mai fost jucată până după primul Război Mondial. De aici marele curaj de azi al directorului artistic de la Naționalul ieșean, talentatul Adi CARAULEANU, de
NĂPASTA-UN ALTFEL DE TEATRU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Napasta_un_altfel_de_teatru_pompiliu_comsa_1357298825.html [Corola-blog/BlogPost/345196_a_346525]
-
meleaguri: Aici își găsea adăpost și liniște relativă tot românul fugit din calea năvălitorilor, aici se refugiau micuțele dar curajoasele armate românești pentru organizarea îndrăznețelor atacuri asupra ordiilor asiatice și tot aici și-au găsit un binemeritat sfârșit trufașele armate maghiare, turcești sau poloneze, care au cutezat să se aventureze în necunoscut pentru nimicirea celor ce se încăpățânau să-și apere „sărăcia, și nevoile, și neamul”. Căci pe-atunci codrul era frate bun cu românul. Iată de ce nu-i întâmplător faptul
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
unei faze depășite a picturii bizantine? Răspunsul e unul singur demonstrează autorul: nu datorită atașamentului față de o artă revolută în disprețul artei contemporane paleologe ci datorită izolării; o enclavă românească tot mai modestă în resurse materiale, izolată geografic din cauza dominației maghiare de după 1204, necunoscătoare a artei paleologe contemporane din afara enclavei, care și-a continuat astfel tradiția școlii locale românești - comnenul secolelor XI-XII. „Școala comnenă hunedoreană a fost atât de puternic înfiptă în sol românesc și atât de fertil încât se înțelege
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
moderni decât să fie prea bucuroși dacă s-ar găsi fie și cât de modeste urme de existență fizică a românilor... necum o existență spirituală creatoare de înalte valori de cultură” (p.119) (subl.SI). Recunoscând că nu cunoaște limba maghiară pentru că nu s-a ocupat în mod special de istoria Transilvaniei, deplânge că „mulțimea” lucrărilor în maghiară „este mai mult citată decât citită” la noi din necunoașterea limbii maghiare! Lipsa de interes pentru susținerea cauzei românești în Transilvania din partea specialiștilor
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
de cultură” (p.119) (subl.SI). Recunoscând că nu cunoaște limba maghiară pentru că nu s-a ocupat în mod special de istoria Transilvaniei, deplânge că „mulțimea” lucrărilor în maghiară „este mai mult citată decât citită” la noi din necunoașterea limbii maghiare! Lipsa de interes pentru susținerea cauzei românești în Transilvania din partea specialiștilor români este cu amărăciune exprimată și de marele patriot David Prodan, academician, care în Cuvântul înainte din 1991 la cartea Transilvania și iar Transilvania publicată în 2002 mărturisește: „Am
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
scris însumi în tinerețe o replică istorică la teoriile revizioniste, în 1944, sub titlul Teoria imigrației, tradusă și în limba franceză, care a rămas fără replică, a fost înmormântată cu bună știință. Nici n-a fost înregistrată nicăieri de istoriografia maghiară. N-am prea făcut caz nici noi de ea. O reeditez acum în funcție de noua recidivă și la un nou nivel. Nu cu iluzia că acum ar fi mai convingătoare, ci pentru propria-mi conștiință de istoric, implicat în temă... pentru
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
care se îndreptau, căutau soluții tehnice, organizatorice și sociale, aplicând în acest sens, uneori, măsuri dure, menite să redreseze activitatea minelor. După cum se știe, în perioada interbelică minele de cărbuni din Valea Jiului erau reprezentate de capitalul bancar, îndeosebi cel austriac, maghiar, francez și german, care profitau în urma valorificării bogatelor zăcăminte de cărbune din această zonă a Transilvaniei. După înfăptuirea marelui act al Unirii de la 1 decembrie 1918, statul român, specialiști în economie, juriști și politicieni, îndeosebi membri ai Partidului Național Liberal
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
Salgotarjan, pentru a se salva de la faliment, oferă din proprie inițiativă spre vânzare Consiliului Dirigent Cluj minele sale, împreună cu dreptul de exploatare evaluat la 100 milioane de lei, din care 90 milioane de lei reprezenta aportul în natură al grupului maghiar. În așteptarea hotărârii Conferinței de la Paris, autoritățile române, prin Decretul Lege nr. 2162 din 6 iunie 1919 interzic acordarea oricăror titluri de descoperitor, autorizații de concesionare și de exploatare a cărbunelui, prevăzută la art. 2 din „Legea Minelor”, iar Decretul
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
român nu dispune în prezent de banii necesari, amână negocierile la o dată potrivită. La 20 aprilie 1920 negocierile sunt reluate, partea română, formată dintr-un consorțiu de bănci în frunte cu Banca Românească, ajunge la un prim acord cu „Grupul maghiar”, prin care s-a convenit asupra formării unei Societăți Anonime pe Acțiuni, cu un capital de 100 milioane de lei, din care 10 milioane de lei să fie avansați în numerar, în cote egale de către fiecare parte, iar restul de
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
fie avansați în numerar, în cote egale de către fiecare parte, iar restul de 90 milioane era considerat aportul în natură al grupului Salgotarjan. La 4 iunie 1920 se semnează la Trianon Acordul de pace. Urmare a acestui eveniment, banca Comercială Maghiară la 16 iunie 1920 și Consiliul de Administrație al societății Salgotarjan la 17 iunie 1920 l-au delegat pe Dr. Ferencz Chorin jr. pentru a participa la negocierile de la București cu privire la constituirea primei Societăți Anonime pentru exploatarea minelor de cărbune
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
Banca Românească și Credit Extern, îndeplinindu-și mandatul acordat, au fost eliberate de misiunea ce lea fost încredințată. Ca urmare, grupul român format din 19 instituții bancare a recunoscut Banca Românească ca bancă directoare, iar grupul Salgo Commerce recunoaște Banca maghiară din Pesta ca bancă fondatoare a Societății Anonime Române - Petroșani. Cele 19 societăți bancare care formau grupul român au fost reprezentate prin următoarele bănci: - Banca Albina din Sibiu; - Banca Agricolă din București; - Banca Comercială Română din București; - Banca Comerțului din
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
Ștefănescu, inginer, inspector general, director Geolog al Băncii Române; Lazăr Reiman, Vicepreședinte al Consiliului e Administrație al societății Salgotarjan; Eduard Reiner, avocat; Ion G. Stoian, fost deputat; Pavel Szasz, avocat Philippe Weisz, Președinte al Consiliului de Administrație al Băncii Comerciale Maghiare. Director general al noii societăți a fost ales Nicolae Teodorescu. Consiliul de Administrație delega o parte din atribuțiile sale unui Comitet de Direcție, în compunerea căruia intrau administratorii generali și directorul general. Conducerea executivă era exercitată de o Direcție Generală
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
Sovietică a devenit „moldovenească” din, chipurile, alți părinți decît limba românească. Sau, iarăși de amploarea unei drame pe care o trăim toți românii - și ea consecință a diversiunii „rrom/român” -, este legitimarea raptului creațiilor culturii populare române de către vecinii ucrainieni, maghiari sau bulgari, atunci cînd ei prezintă cîntece românești (uneori chiar cu versuri românești) drept ucrainiene, maghiare sau bulgare. Despre comunismul care a debutat cu anii cînd ne erau arse dicționarele referitoare la cultura română (v.soarta volumului al V-lea
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
drame pe care o trăim toți românii - și ea consecință a diversiunii „rrom/român” -, este legitimarea raptului creațiilor culturii populare române de către vecinii ucrainieni, maghiari sau bulgari, atunci cînd ei prezintă cîntece românești (uneori chiar cu versuri românești) drept ucrainiene, maghiare sau bulgare. Despre comunismul care a debutat cu anii cînd ne erau arse dicționarele referitoare la cultura română (v.soarta volumului al V-lea din Enciclopedia României, topit de ruși la ocuparea țării), ne era furată istoria, limba și cultura
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
drept țigănești sau ungurești”. (5) O făcătură de cea mai jalnică speță, în care cuvinte românești erau echivalate cu aceleași cuvinte românești scrise cu o grafie puțin diferită (lucrare dezonorantă pentru imaginea editurii la care își publică în general minoritatea maghiară cărțile), s-a publicat după numai un an de la Revoluția din decembrie 1989 sub titlul de Dicționar rrom-român (Editura Kriterion, București, 1991). Isabela VASILIU-SCRABA „Acolada" p.19 aprilie, 2012 Referință Bibliografică: Isabela VASILIU-SCRABA - O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRȘIT (/ȘI ÎNCEPUT
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
cu un scenariu radiofonic, Do You Like Banana, Comrades?, care a fost montat apoi la Radioul britanic. Mobilizat de ecourile mediatice, continuă să scrie. Flori de mină, piesa asupra căreia ne-am oprit, este publicată pentru prima oară în limba maghiară în revista literară „Látó”, se bucură de succes public încă de la premiera care a avut loc la Studioul Yorick - Teatrul Național Târgu Mureș, 2011 (cu subtitrare în limba română). Trupa de la Mureș va fi invitată să joace și la Teatrul
Székely Csaba: Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012. Cronică, de Daniela Gîfu by http://revistaderecenzii.ro/szekely-csaba-flori-de-mina-ed-uartpress-tg-mures-2012-cronica-de-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/339302_a_340631]
-
importante, depresii înecate în alcool sau sfârșite prin sinucideri, migrări în orașe cu o potențialitate economică mai bună, agresiuni verbale și fizice etc. Degradarea comunitară a însemnat o însumare a degradărilor individuale. Fenomenul suicidului devine virulent mai ales la etnia maghiară. Așa cum spunea criticul de teatru Oana Stoica, “celebra tristețe maghiară se concretizează în gesturi fatale, dar nu melodramatice. Există un firesc al alegerii morții, acceptarea ca o soluție „normală“ pentru nefericire. Asta nu înseamnă resemnare, ci sumbra interiorizare a unei
Székely Csaba: Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012. Cronică, de Daniela Gîfu by http://revistaderecenzii.ro/szekely-csaba-flori-de-mina-ed-uartpress-tg-mures-2012-cronica-de-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/339302_a_340631]