73 matches
-
Ion Vodă cel Cumplit și alții au dat legi mai aspre pentru armenii emigrați aici Încă de la Începutul mileniului doi, aceștia s-au refugiat În Ardeal, unde Însă au trebuit să adopte ritul romano-catolic iar o parte dintre ei sau maghiarizat. Prin intermediul lor, cei aflați În Gheorgheni și În Remetea, românii au cumpărat pământ, au făcut defrișări și au practicat plutăritul pe Mureș, asigurându-și surse suplimentare de venit și mărindu-și astfel domeniile. Scăpând de iobăgie, la jumătatea secolului al
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
am fost acuzați în cartea lui Mișu Antonescu Pe marginea prăpastiei. s.s. Zoze Grigorescu” * După programul dimineții am fost duși în biroul-grefă improvizat la fiecare etaj pentru ușurarea operațiilor de încarcerare. Mulți gardieni nu știau să citească, erau maghiari sau maghiarizați, unii rămași în acest serviciu din timpul stăpânirii austroungare; în serviciile de evidență, administrație și organizare erau acceptați deținuți de drept comun sau politici, de preferință cu studii contabile sau juridice; printre ei și camarazii Șoltuz, Cornel Vucu, mai târziu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de dizidenți, murdărindu-și sufletul și cu alte greșeli, lăsându-se speculați de agenții ocultei și securității pentru denigrarea Comandantului Horia Sima și a Mișcării Legionare. În noaptea de 23 spre 24 August era de serviciu pe Zarcă un gardian maghiarizat, poreclit Bâtlanul. Înalt, slab, adus pe spate, ședea ore întregi nemișcat în fața Zărcii și a biroului, sprijinindu-se numai puțin pe unul din picioare, cu privirea în jos, dar cu urechea ciulită, părând a pândi ca și bâtlanul mișcarea unui
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
comerciale din jurul pieții centrale a Clujului, acuzând familiile înstărite sau aristocratice care nu-și concediaseră concesionarii evrei 95. De altminteri, seria de zece articole, apărute începând cu 20 august 1924, fusese semnată de o vedetă a jurnalismului, un român totalmente maghiarizat, Aurel Grădinar (Gredinár Aurél). Ceva asemănător putem descoperi și în atitudinea autorității de stat la Ciucea (Csucsa) sau la Căpușu Mare (Magyarkapus) împotriva călătoriei evereilor în autobuze, invocându-se aglomerația din cursele la distanță ale "Societății de Căi Ferate și
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Victor Grofșoru, Paul Damian, Victor Grozea-avocați. copiii intelectualilor au nume latinizate sau grecești specifice epocii: Laura, Aurel, Virginia, Lucreția, Silvia, Elena, Alexandrina, Atena. țăranii: Zenobia, Paraschiva, Firoana, Vica, Ion, George 3. naționalitatea: maghiari: inspectorul Cernatony, silvicultorul Madarasy, subinspectorul Horvat, șvabul maghiarizat Bela Beck, avocatul Lendvay evrei: Rifca, văduva lui Avrum, Aizec, fiul lor, Zimăla, Hornstien-ajutor de notar în Jidovița, Neumanncârciumar în Jidovița, Ștrul-măcelar, Friedman notar în Gargalău țigani-lăutari: Goghi, Briceag, Găvan 4. forme ale denominației populare: porecle: Pămătuful - preotul Belciug, poreclă
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
jumătatea secolului la XIXlea de P. P. Carp,pentru muncă pe moșie, V. Burlacu, Învățător din Țibănești arată că aceștia sunt originari din Glăvănești (din șesul Jijiei). în acest sat au mai sosit și secui(de fapt ceangăi români slab maghiarizați) de la Săbăoani (jud. Neamț). O altă modificare sa produs după primul război mondial când populația din Lingurari s-a strămutat în satele vecine, (Glodenii Gândului și Gârbești), aceasta fiind realizată probabil integral în 1930. În Marele dicționar geogr. al Romaniei
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
de papi de la Roma. În urma unor cercetări de decenii, cel mai bun specialist în acest domeniu, Dumitru Mărtinaș, a ajuns la o concluzie argumentată și de necontestat, în lucrarea de sinteză intitulată Originea ceangăilor din Moldova: “Ceangăii sunt români ardeleni maghiarizați și catolicizați în secuime, emigrați în Moldova în secolul al XVIII-lea”. Nu e întâmplător, prin urmare, că la recensământul din 1992 doar 2.165 de locuitori s-au declarat ceangăi, în Moldova. Ei sunt cetățeni români și, așa cum au
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Melchisedec, Iorgu Iordan ș.a.; 2) de la numele reformatorului religios ceh Jan Hus (Marco Bandini, B. P. Hasdeu, Ioan Bogdan); 3) de la cuvântul unguresc hus (carne); 4) de la ungurescul hoszu (lung), mai precis de la numele Lungul, vreun român ardelean ori maramureșean maghiarizat; 5) de la cuvintele housa (hoyca) = insidiae (curse, capcane, așezare); housiți = latro-cinari (hoți la drumul mare, ostași plătiți); housavaski = latro (hoț); 6) de la goticul husa, actualul german haus = casă (August Scriban explica toponimicul Sarmisage-thusa ca provenind dintr-o combinație cu husa
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
statuia celor 13 criminali la Arad. Contrarevoluția ungurească și secuiască n-a putut realiza Ungaria Mare cu, atunci, 14 milioane locuitori, dintre care numai 5.250.000 erau unguri, ceilalți 8.750.000 ă români și slavi și alții, trebuiau maghiarizați, dar nu au renunțat nici după, nici acum, la Ungaria Sfântului Ștefan. Români, români, aduceți-vă aminte de vorbele lui Iancu: „Nu cu argumente filosofice și umanitare vei convinge pe acești tirani, ci cu lancea lui Horea”. Și atunci și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
oricât de neserioasă ni se pare nouă, românilor. Nu mai vorbim de românii Ion de Hunedoara și urmașul său Matei Corvin care au făcut istorie pentru Ungaria putem trece la perioade mai recente unde vom găsi numeroși români cu nume maghiarizate care împodobesc Pantheonul unguresc ca de exemplu cei doi frați din localitatea ardeleană Buia deveniți marii matematicieni Farkas și Janos Bolyai. Așa era atunci, cu nume românesc n-ajungeai nicăieri, oricât de bun erai. Să vedem și ce s-a
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
e până azi țărănesc în județ. Un Mailat, catolizat și maghiar, e prezident al Senatului din Pesta; neamul e țărănesc până astăzi în Țara Oltului. Candea (Căndeștii ), familie răspândită la amândouă poalele Carpaților, în Țara Românească și-n Ardeal, devine maghiarizat Kendefy ș. a. m. d. În acel timp de luptă fără conștiință în care naționalitatea era adeseori confundată cu religia asemenea transfugiu dintr-un popor într-altul era mai lesne de executat. Dar de la reformațiune încoace, la noi îndeosebi de la Matei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
usturător, cu toate urletele ce treceau dincolo de garduri, cu toate palmele Împărțite din când În când, În scurt timp Diri nu mai reușea să ne păcălească. Deținutele de drept comun o botezaseră Dirineni. Noi n-am Înțeles de ce această poreclă maghiarizată și i-am spus, simplu, Diri. Într-un târziu, aproape toată temnița a Înțeles că toate demonstrațiile lui Diri nu porneau din nevoia vulgară de a se Îmbăta cu puterea pe care o avea asupra destinelor noastre și nici din
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
protopop al Lugojului, ajuns de două ori deputat în Dieta budapestană, iar ulterior președinte al Partidului Național Român din Caraș-Severin, expediată din Paris, la 10 noiembrie 1919, autorul menționa: "... Am constatat că ultimele noastre generațiuni intelectuale din Transilvania sunt binișor maghiarizate". După cum se poate vedea, de fiecare dată, Traian Vuia se referă la pleiada intelectuală și politică românească, și nu la ansamblul comunității românești. Doar atât că, o dată critica lui vizează palierul moral, altă dată carențele înregistrate la nivelul solidarității etnice
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Unitar Român. Transilvania, nume dat de Iulius Caius Cezar în anul 50 î.H., Patria Dacilor și inima României, a fost cuvânt interzis de ocupantul maghiar până în noiembrie 1918, deoarece numele Transilvania nu poate fi tradus în limba maghiară și maghiarizat, instrument folosit de unguri și în schimonosirea numelui românului și a tot ce-i românesc. Ardealul, nume dat de celți în secolul V î.H., a fost nume preferat de ocupantul ungur, deoarece el poate fi tradus și maghiarizat, Erdely
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
și maghiarizat, instrument folosit de unguri și în schimonosirea numelui românului și a tot ce-i românesc. Ardealul, nume dat de celți în secolul V î.H., a fost nume preferat de ocupantul ungur, deoarece el poate fi tradus și maghiarizat, Erdely. Azi, Transilvania fierbe. Ni se cere luciditate și veghe pentru a nu deveni iarăși victime, ca în anul 1940. Un popor care percepe primejdia nu va pieri în veci. Să luptăm împotriva decadenței naționale și mentalității antiromânești. S.O.
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
depuse toate eforturile pentru a aduna mai mulți membri în comunitatea maghiară. După cum am văzut, originea națională nu era o piedică în calea obținerii cetățeniei maghiare dacă individul respectiv renunța la trecutul lui și adopta limba, inclusiv folosirea unei forme maghiarizate a numelui său. În aceste împrejurări el se putea bucura de toate privilegiile unui cetățean cu drepturi civile depline. Școlile aveau să devină principalul mijloc al maghiarizării. Legea Naționalităților din 1868, introdusă după Ausgleich, era moderată și liberală din punct
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
maghiare în toate școlile primare. Profesorilor li se cerea să vorbească fluent această limbă. S-au făcut totodată presiuni pentru traducerea însemnelor publice și a numelor de localități în limba oficială a statului. Familiile erau încurajate să adopte o formă maghiarizată a numelor lor. Încercările de maghiarizare prin intermediul educației au continuat odată cu adoptarea în 1907 a Legii Apponyi, care întărea obligația de folosire a limbii maghiare atît de către elevi cît și de profesori. Primilor le era acordat un termen de patru
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
foști deservenți, unii apelează la serviciile preoților respectivi cu diferitele ocazii, în special înmormântări, dar există în ultima perioadă persoane care își botează copiii sau se căsătoresc la această biserică, iar preotul respectiv îi notează în registrele lor cu nume maghiarizate. Totodată, sunt mulți credincioși care își duc copiii sau nepoții la cursurile de catehizare pe care le ține preotul romano-catolic.” * „Raport cu propuneri pentru a se trece la recrutarea ca agent a preotului S.D. [...], care să fie folosit în acțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
de sarcinile servile. [...] A legat întreaga biserică ardelenească de Târgoviște, legătură care a rămas și după el" (Floru, 1923, p. 120). Prin instituirea Mitropoliei Ortodoxe în Transilvania, la Alba Iulia, Mihai Viteazul a început procesul de colonizare românească a Ardealulul maghiarizat. Aceasta este interpretarea lui I. Floru (1923), care, în manualul său, semnalează: "odată cu Mihai Viteazul, un început de romanizare a Ardealului înstrăinat" (p. 120). "Instinctul național" care pulsa în Mihai s-a concretizat astfel nu în unificarea politică (vremelnică și
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Iorga nu a obiectat niciodată împotriva acestor măsuri. Mai neliniștitoare sînt anumite scrieri ale lui despre secui, cărora el le acorda "drepturi istorice". Iorga a analizat originile, numele și instituțiile secuilor și a ajuns la concluzia că aceștia sînt români maghiarizați; trebuia deci să fie deschisă calea readucerii lor la originile lor românești 80. Sașii, o comunitate germană străveche destul de ostilă stăpînirii maghiare (Adunarea lor de la Mediaș a votat în ianuarie 1919 în favoarea României Mari), aveau și ei, după opinia lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Unitar Român. Transilvania, nume dat de Iulius Caius Cezar în anul 50 î.H., Patria Dacilor și inima României, a fost cuvânt interzis de ocupantul maghiar până în noiembrie 1918, deoarece numele Transilvania nu poate fi tradus în limba maghiară și maghiarizat, instrument folosit de unguri și în schimonosirea numelui românului și a tot ce-i românesc. Ardealul, nume dat de celți în secolul V î.H., a fost nume preferat de ocupantul ungur, deoarece el poate fi tradus și maghiarizat, Erdely
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și maghiarizat, instrument folosit de unguri și în schimonosirea numelui românului și a tot ce-i românesc. Ardealul, nume dat de celți în secolul V î.H., a fost nume preferat de ocupantul ungur, deoarece el poate fi tradus și maghiarizat, Erdely. Azi, Transilvania fierbe. Ni se cere luciditate și veghe pentru a nu deveni iarăși victime, ca în anul 1940. Un popor care percepe primejdia nu va pieri în veci. Să luptăm împotriva decadenței naționale și mentalității antiromânești. S.O.
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de sarcinile servile. [...] A legat întreaga biserică ardelenească de Târgoviște, legătură care a rămas și după el" (Floru, 1923, p. 120). Prin instituirea Mitropoliei Ortodoxe în Transilvania, la Alba Iulia, Mihai Viteazul a început procesul de colonizare românească a Ardealulul maghiarizat. Aceasta este interpretarea lui I. Floru (1923), care, în manualul său, semnalează: "odată cu Mihai Viteazul, un început de romanizare a Ardealului înstrăinat" (p. 120). "Instinctul național" care pulsa în Mihai s-a concretizat astfel nu în unificarea politică (vremelnică și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]