37 matches
-
și să-și noteze cu meticulozitate observațiile. În perioda studiilor universitare, s-a remarcat ca un student strălucit, preocupat de ultimele studii în domeniu. În ultimul an de facultate, roadele muncii sale aveau să fie răsplătite prin descoperirea calculului valorii „magnetonului teoretic“. O formulă care, dacă la momentul respectiv ar fi fost publicată și peste granițele țării, i-ar fi adus, cu certitudine, Premiul Nobel. Acesta a revenit, însă, fizicianului Niels Bohr, pentru aceeași descoperire. „El în ultimul an de facultate
Rădăcini uitate by http://balabanesti.net/2010/05/23/radacini-uitate/ [Corola-blog/BlogPost/339956_a_341285]
-
care, dacă la momentul respectiv ar fi fost publicată și peste granițele țării, i-ar fi adus, cu certitudine, Premiul Nobel. Acesta a revenit, însă, fizicianului Niels Bohr, pentru aceeași descoperire. „El în ultimul an de facultate a descoperit formula magnetonului, în 1912. A și expus descoperirea în cadrul Consiliului științific. Unul dintre profesori i-a spus atunci: „Cum îți permiți dumneata să ataci niște lucruri atât de mari?“. S-a și publicat articolul, în 1913, dar n-a trecut hotarul țării
Rădăcini uitate by http://balabanesti.net/2010/05/23/radacini-uitate/ [Corola-blog/BlogPost/339956_a_341285]
-
și el și, ulterior, a fost răsplătit cu Premiul Nobel“, ne-a explicat Rodica Procopiu. O mare nedreptate. Savantul Procopiu n-a reacționat, însă. „El era un admirator al marilor creatori. Și Niels Bohr era mare, nu numai prin formula magnetonului. Nu l-a supărat acest fapt și nici n-a revendicat vreodată întâietatea“, ne-a spus doamna Procopiu. Dintr-un orgoliu românesc de înțeles până la urmă, multă vreme s-a scris că profesorul Procopiu ar fi fost propus de două
Rădăcini uitate by http://balabanesti.net/2010/05/23/radacini-uitate/ [Corola-blog/BlogPost/339956_a_341285]
-
iveală contactele acestuia cu alte nume celebre ale fizicii din toată lumea. Cele mai multe scrisori provin de la Aimé Cotton, conducătorul lucrării sale de doctorat, de la Paris. Un lucru care arată un fair-play ieșit din comun îl constiuie schimbul de scrisori pe tema magnetonului cu însuși Niels Bohr, cel care a luat Premiul Nobel pentru descoperirea pe care și Ștefan Procopiu o făcuse. De asemenea, a existat un schimb intens de scrisori între Procopiu și Wolfgang Ostwald, fiul energeticianului Wilhelm Ostwald, fondatorul Institutului de
Rădăcini uitate by http://balabanesti.net/2010/05/23/radacini-uitate/ [Corola-blog/BlogPost/339956_a_341285]
-
absolvind apoi cursurile Facultății de Științe Fizico-Chimice din cadrul Universității ieșene „Al. I. Cuza“. În 1913 publică în Buletinul Științific al Academiei române de științe un articol în care, plecând de la Teoria Cuantelor dezvoltată la 1900 de Max Planck, calculează valoarea magnetonului teoretic, cunoscut astăzi în fizică sub denumirea de Magnetonul Bohr - Procopiu. Descoperirea, deși i-a adus Premiul Nobel lui Niels Bohr, l-a consacrat pe Procopiu în lumea fizicii. Timp de cinci ani, între 1919-1924, a făcut studii doctorale la
Rădăcini uitate by http://balabanesti.net/2010/05/23/radacini-uitate/ [Corola-blog/BlogPost/339956_a_341285]
-
ieșene „Al. I. Cuza“. În 1913 publică în Buletinul Științific al Academiei române de științe un articol în care, plecând de la Teoria Cuantelor dezvoltată la 1900 de Max Planck, calculează valoarea magnetonului teoretic, cunoscut astăzi în fizică sub denumirea de Magnetonul Bohr - Procopiu. Descoperirea, deși i-a adus Premiul Nobel lui Niels Bohr, l-a consacrat pe Procopiu în lumea fizicii. Timp de cinci ani, între 1919-1924, a făcut studii doctorale la Sorbona, sub îndrumarea celebrului fizician Aimé Cotton. În 1921
Rădăcini uitate by http://balabanesti.net/2010/05/23/radacini-uitate/ [Corola-blog/BlogPost/339956_a_341285]
-
a trebuit, fatalmente, să alegi exilul sau calea pribegiei prin Occident, de ce ai ales Danemarca, micuța patrie a filosofului Sören Kierkegaard precum și a fizicianului Niels Bohr (care a fost și fotbalist în echipa națională daneză) cel care a calculat și magnetonul (momentul mecanic al electronului) alături de marele nostru fizician ieșean (român, deci) Ștefan Procopiu? Așadar: de ce Danemarca și acum ai ajuns, iată, la porțile Mediteranei, în Gibraltar? Dimitrie GRAMA: Sufletește și mintal am ales calea pribegiei pe la vârsta de 14-15 ani
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1421835125.html [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
pe acela ce are avantaj față de al tău. La început au fost doar 15 tipuri, "Dark" și "Steel" fiind introduse din cea de-a doua generație, iar "Fairy" fiind introdus în a șasea generație. "Magnemite" și cu forma să evoluata, "Magneton", sunt singurii Pokémoni din prima generație ce au primit unul dintre tipurile noi. În jocurile de pe "Game Boy" erau doar de tip "Electric", pe când în cele de pe "Game Boy Color" sunt "Electric" și "Steel". În cea de-a șasea generație
Pokémon () [Corola-website/Science/303661_a_304990]
-
Efectul Zeeman). Separarea în energie dintre cele două stări/nivele de spin electronic este dată de ecuația fundamentală a teoriei RES: formula 1"E = gμB", unde "g" este numit „factorul giromagnetic” g-factor al electronului (vezi și factorul Landé), iar μ este magnetonul Procopiu-Bohr. Această ecuație spune că separarea sau despicarea („splitting”) dintre cele două nivele de energie este strict proportională cu intensitatea câmpului magnetic aplicat, așa cum este ilustrat fenomenul în următoarea figură: Corespunzînd deci acestui fenomen este Spectroscopia de RES care constă
Rezonanță electronică de spin () [Corola-website/Science/315189_a_316518]
-
multor societăți științifice române și străine. A fost membru titular al Academiei de Științe din România începând cu 20 decembrie 1936. Pentru activitatea sa a fost distins cu Ordinul Muncii, Ordinul Meritul Științific și Ordinul Steaua României Este descoperitor al magnetonului Bohr-Procopiu (1919) (alături de Bohr). Este descoperitor al Efectului Procopiu. Savantul de valoare mondială a încetat din viață în Iași la 22 august 1972, lăsând publicate 177 de lucrări științifice.
Ștefan Procopiu () [Corola-website/Science/303393_a_304722]
-
un pahar de silicat, prin topirea paharului în prezența unui oxid sau halogen de berkeliu. Între temperatura de 70 K și cea a camerei, berkeliul devine un material paramagnetic (datorită legii Curie-Weiss) cu un moment magnetic efectiv de 9.69 magnetoni Procopiu-Bohri (µ) și un punct Curie de 101 K. La o temperatură mai scăzută de 34 K, berkeliul suferă o tranziție spre o stare de antiferomagnetism. Entalpia de dizolvare în acidul clorhidric la condiții normale de temperatură și presiune este
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
1922) au urmărit să măsoare momentele magnetice ale atomilor individuali studiind comportarea unui fascicol de atomi într-un câmp magnetic neomogen și încercând să verifice formulă teoretică : μ=-"m"μ (unde μ este proiecția momentului magnetic orbital, iar μ este magnetonul Bohr-Procopiu). În experimentul lor, un fascicol de atomi de Argint obținuți cu ajutorul unui cuptor se deplasează după direcția axei "x", întâlnind în drum un câmp magnetic orientat după axa "z", adică perpendicular pe direcția de mișcare a atomilor. Acest câmp
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
electromagnetic uniform și constant, de mică intensitate, ale cărui linii de câmp sunt paralele cu axa bobinei, când prin firul coaxial bine întins, trece un curent alternativ. În afara așa numitului „efect Procopiu”, el are marele merit de a fi descoperit magnetonul atomic (decembrie 1912), calculând momentul magnetic al electronului - magneton descoperit ulterior și independent, în 1915, de Niels Bohr (pe drept cuvânt, literatura mondială ar trebui să adopte denumirea de magneton Procopiu Bohr și nu Bohr Procopiu). Ștefan Procopiu a întocmit
În pas cu Știința by Andrei Pavel () [Corola-journal/Science/1312_a_2895]
-
linii de câmp sunt paralele cu axa bobinei, când prin firul coaxial bine întins, trece un curent alternativ. În afara așa numitului „efect Procopiu”, el are marele merit de a fi descoperit magnetonul atomic (decembrie 1912), calculând momentul magnetic al electronului - magneton descoperit ulterior și independent, în 1915, de Niels Bohr (pe drept cuvânt, literatura mondială ar trebui să adopte denumirea de magneton Procopiu Bohr și nu Bohr Procopiu). Ștefan Procopiu a întocmit și importante hărți magnetice ale țării, pe perioada 1895-1954
În pas cu Știința by Andrei Pavel () [Corola-journal/Science/1312_a_2895]
-
efect Procopiu”, el are marele merit de a fi descoperit magnetonul atomic (decembrie 1912), calculând momentul magnetic al electronului - magneton descoperit ulterior și independent, în 1915, de Niels Bohr (pe drept cuvânt, literatura mondială ar trebui să adopte denumirea de magneton Procopiu Bohr și nu Bohr Procopiu). Ștefan Procopiu a întocmit și importante hărți magnetice ale țării, pe perioada 1895-1954. A stabilit că, începând din 1932, momentul magnetic al globului terestru a început să crească, după ce timp de 100 de ani
În pas cu Știința by Andrei Pavel () [Corola-journal/Science/1312_a_2895]
-
celor două catedre activau cadre didactice cu experiență, dar și tineri, unii continuându-și pregătirea prin doctorat. Profesorul Ștefan Procopiu, cercetător experimentat, format la Paris, sub conducerea lui G. Lippman și A. Cotton, este autorul unui șir întreg de descoperiri (magnetonul teoretic, efectul Procopiu și altele), începând chiar din timpul studenției (1912). El a fost întemeitorul, la Iași, a unei adevărate școli de fizică în domeniul magnetismului, școala în care s-au format viitoare cadre didactice ale Facultății de Fizică din
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
Cercetarea științifică Sub raportul cercetării științifice, cadrele didactice ale Facultății de Fizică s-au făcut remarcate, încă de la începutul studiului sistematic al disciplinei Fizică în Universitate, prin contribuții importante la dezvoltarea patrimoniului științific al umanității. Astfel, profesorul Ștefan Procopiu, descoperitorul „magnetonului Bohr-Procopiu” (prioritate recunoscută și menționată în diferite cărți și tratate de specialitate consacrate), a fost inițiatorul studiului proprietăților magnetice ale straturilor subțiri feromagnetice, structuri larg folosite astăzi în tehnologia informației. Antrenând în activitatea de cercetare numeroși colaboratori, doctoranzi și studenți
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
Paris, unde vine în contact direct, atât cu problematica științifică de vârf, cât și cu mari personalități din domeniu. Își aduce contribuții deosebit de valoroase în domeniul electromagnetismului, opticii, geomagnetismului și termodinamicii. În același timp cu fizicianul danez NIELS BOHR, determină magnetonul (unitatea de moment magnetic al atomului), calculând cel dintâi (1913) valoarea acestuia. Dar cum și în așa zisele științe exacte intervin erori, este privat de Premiul Nobel, pe care-l primește doar Bohr. În 1921 descoperă depolarizarea longitudinală a luminii
PE SUIŞUL UNUI VEAC by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1018]
-
curenții electrici elementari formați prin mișcarea electronilor pe orbite în atomi (ioni sau molecule) sunt caracterizați prin momente magnetice elementare, prin a căror compunere rezultă momentul magnetic al speciei chimice respective. Momentul magnetic al unei substanțe se exprimă în MB (magnetoni Bohr), se determină experimental în funcție de temperatură (metoda Gouy, metoda Faraday) și se calculează cu ajutorul relației: )()2( )(48,2 teoreticMBnn practicMBTpara μ = momentul magnetic efectiv al substanței; T = temperatura absolută la care s-a făcut determinarea experimentală n = numărul de e
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
de asemenea, cuantificat: r Momentul cinetic orbital al electronului este proporțional cu cel magnetic µr prin relația L Aici e este sarcina electronului. înseamnă că, alături de relația, este valabilă și expresia: este unitatea cuantică de moment magnetic și se numește "magnetonul BohrProcopiu". Raportul dintre momentul magnetic orbital și cel cinetic orbital se numește"factor (sau raport) giromagnetic" Existența unor fenomene fizice care nu puteau fi explicate considerând doar mișcarea orbitală a electronului au condus la formularea ideii că electronul, pe lângă mișcarea
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
sunt și ele cuantificate, prin proiecțiile acestora pe o direcție privilegiata prin relația unde mi= -i, -i+1, -i+2,.. .i-2, i-1, i, Momentelor cinetice ale nucleelor (care sunt sisteme cu sarcină electrică nenulă) le corespund momente magnetice. Magnetonul nuclear este definit printr-o relație asemănătoare cu cea a magnetonului Bohr: unde mp este masa protonului. Factorul giromagnetic nuclear este dat de raprtul dintre momentul magnetic și cel cinetic în cazul protonului, pentru care i=1/2, proiecția momentului
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
prin relația unde mi= -i, -i+1, -i+2,.. .i-2, i-1, i, Momentelor cinetice ale nucleelor (care sunt sisteme cu sarcină electrică nenulă) le corespund momente magnetice. Magnetonul nuclear este definit printr-o relație asemănătoare cu cea a magnetonului Bohr: unde mp este masa protonului. Factorul giromagnetic nuclear este dat de raprtul dintre momentul magnetic și cel cinetic în cazul protonului, pentru care i=1/2, proiecția momentului magnetic de spin pe direcția privilegiată Oz este Pentru neutron, deși
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
înaintea lui Bohr, de către savantul român Ștefan Procopiu. Datorită sistemului politico social existent în țara noastră în acele timpuri, știința românească a fost fructrată de recunoașterea primordialității unei descoperiri științifice de că tre un român. Corect ar fi ca acest magneton elementar să se numească magnetoh Procopiu-Bohr. Valoarea unui astfel de magneton elementar este dată de relația: în care: m = masa c = viteza e = sarcina electrică h = constanata lui Planck. 1.1.1.5. Structura atomului de hidrogen după Bohr Cel
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
social existent în țara noastră în acele timpuri, știința românească a fost fructrată de recunoașterea primordialității unei descoperiri științifice de că tre un român. Corect ar fi ca acest magneton elementar să se numească magnetoh Procopiu-Bohr. Valoarea unui astfel de magneton elementar este dată de relația: în care: m = masa c = viteza e = sarcina electrică h = constanata lui Planck. 1.1.1.5. Structura atomului de hidrogen după Bohr Cel mai simplu model al structurii atomului de hidrogen a fost dat
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
în moalele capului cînd aud: Și eu am făcut o farfurie zburătoare. Mata ești domnul Onofrei? Da, eu sînt. Savantul? Da, savantul. Am făcut-o din inox, căptușită cu permaloi. Cu ce? Cu permaloi, un metal amagnetic. Înăuntru se concentrează magnetonii. Ce anume? Magnetonii care creează gravitația internă de sens opus și o anulează pe cea a Pămîntului. Cînd o anulează, farfuria stă în aer și se poate deplasa cu foarte puțină energie. Mai beau un pahar și încă unul. Deci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]