86 matches
-
la destinație, Juno va orbita polii planetei de 33 de ori, timp în care va folosi cele 8 instrumente științifice aflate la bordul său pentru a obține date care să elucideze mai multe aspecte legate de originile, structura, atmosfera și magnetosfera celei mai mari planete din Sistemul Solar. De asemenea, Juno va încerca să descopere dacă Jupiter prezintă un nucleu solid.
O navetă NASA a surprins o imagine cu Pământul şi Luna de la 9,66 milioane de kilometri distanţă () [Corola-journal/Journalistic/69087_a_70412]
-
de creație și procreație, trebuie să există două feluri de stele: stele mari, fixe și arzătoare și stele mici, mobile. “Stelele arzătoare cu opt raze” trebuie să existe pentru că numai în cuptoarele lor energetice se produc energiile BEMF ( bioluminiscența, electronicitatea, magnetosfera și fotono-sfera, acestea două sfere interferând într-o permanentă spectroscopie stelară ) echivalente cu cele patru elemente fundamentale ale pământului, focul, aerul, vântul și apa, necesare echilibrului vieții terestre “în spațiul sublunar”. Iar stelele mici, precum Soarele, Luna, sau alte ființe
JURNAL DE ATELIER. DESPRE LEGEA UNIVERSULUI GALACTIC ŞI ALUNGAREA BESTIILOR TRIUMFĂTOARE DINTRE NOI, DUPĂ EŞECUL COMUNISMULUI ŞI CAPITALISMULUI ( 1 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 629 din 20 [Corola-blog/BlogPost/343833_a_345162]
-
face Coreea de Nord), țările respective fiind de multe ori abandonate sărăciei și conflictelor interne. Dar relația dintre puterea economică și rangul strategic internațional nu este întotdeauna la fel de intimă. Există țări de pildă Elveția, Luxemburg, Hong-Kong, Singapore și chiar Taiwan protejate de magnetosfera războiului rece, care s-au afirmat ca forțe pur economice, depozite monetare sau ateliere ale lumii, atît de puternice încît au ajuns să finanțeze Statele Unite și să convingă China să se deschidă spre capitalism. Elefantul imită puricele... A contrario, țările
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
numărul 12; 6. uniți cele 2 bucăți de carton pentru a realiza cadranul; 7. când Soarele strălucește, luați cadranul astfel construit și busola, pe care o folosiți pentru alinierea catetei cu linia N-S. Câmpul magnetic al Soarelui Modelul unei magnetosfere Câmpul magnetic al Soarelui este foarte puternic (după standardele terestre) și foarte complicat totodată. Magnetosfera sa (cunoscută și ca heliosferă) se întinde mult dincolo de Pluto, acest câmp are o acțiune deviatoare asupra particulelor electrice. Din acest motiv, în bătaia vântului
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Soarele strălucește, luați cadranul astfel construit și busola, pe care o folosiți pentru alinierea catetei cu linia N-S. Câmpul magnetic al Soarelui Modelul unei magnetosfere Câmpul magnetic al Soarelui este foarte puternic (după standardele terestre) și foarte complicat totodată. Magnetosfera sa (cunoscută și ca heliosferă) se întinde mult dincolo de Pluto, acest câmp are o acțiune deviatoare asupra particulelor electrice. Din acest motiv, în bătaia vântului solar planetele reușesc să-și afirme individualitatea magnetică, în jurul acestora se formează niște învelișuri magnetice
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
cunoscută și ca heliosferă) se întinde mult dincolo de Pluto, acest câmp are o acțiune deviatoare asupra particulelor electrice. Din acest motiv, în bătaia vântului solar planetele reușesc să-și afirme individualitatea magnetică, în jurul acestora se formează niște învelișuri magnetice, numite magnetosfere de unde plasma rarefiată a vântului lipsește. Numele de magnetosferă a fost pus în analogie cu atmosfera, dar ea nu seamănă pur și simplu cu o sferă, ci cu una prelungită, în partea opusă Soarelui, cu un con. Pe partea înspre
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
acest câmp are o acțiune deviatoare asupra particulelor electrice. Din acest motiv, în bătaia vântului solar planetele reușesc să-și afirme individualitatea magnetică, în jurul acestora se formează niște învelișuri magnetice, numite magnetosfere de unde plasma rarefiată a vântului lipsește. Numele de magnetosferă a fost pus în analogie cu atmosfera, dar ea nu seamănă pur și simplu cu o sferă, ci cu una prelungită, în partea opusă Soarelui, cu un con. Pe partea înspre Soare extensia e mult mai modestă decât pe partea
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
analogie cu atmosfera, dar ea nu seamănă pur și simplu cu o sferă, ci cu una prelungită, în partea opusă Soarelui, cu un con. Pe partea înspre Soare extensia e mult mai modestă decât pe partea opusă astrului zilei. Partea magnetosferei aflată direct în «bătaia vântului solară este bombată (vezi figura) și pare să «respire în ritmul variațiilor de intensitate a vântului solar. Ceea ce limitează magnetosfera înspre partea Soarelui e magnetopauza, creată de o undă de șoc la interacțiunea celor două
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
partea înspre Soare extensia e mult mai modestă decât pe partea opusă astrului zilei. Partea magnetosferei aflată direct în «bătaia vântului solară este bombată (vezi figura) și pare să «respire în ritmul variațiilor de intensitate a vântului solar. Ceea ce limitează magnetosfera înspre partea Soarelui e magnetopauza, creată de o undă de șoc la interacțiunea celor două fenomene, unul solar, celălalt de origine planetară. Pe această frontieră a magnetosferei, presiunea vântului solar este echilibrată de elasticitatea magnetosferei. Concluzie: Planeta, împreună cu câmpul ei
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
pare să «respire în ritmul variațiilor de intensitate a vântului solar. Ceea ce limitează magnetosfera înspre partea Soarelui e magnetopauza, creată de o undă de șoc la interacțiunea celor două fenomene, unul solar, celălalt de origine planetară. Pe această frontieră a magnetosferei, presiunea vântului solar este echilibrată de elasticitatea magnetosferei. Concluzie: Planeta, împreună cu câmpul ei magnetic seamănă cu o structură supusă unui tunel aerodinamic sau cu un avion aflat în zbor cu viteze supersonice într-un mediu rarefiat. Este știut că în
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
a vântului solar. Ceea ce limitează magnetosfera înspre partea Soarelui e magnetopauza, creată de o undă de șoc la interacțiunea celor două fenomene, unul solar, celălalt de origine planetară. Pe această frontieră a magnetosferei, presiunea vântului solar este echilibrată de elasticitatea magnetosferei. Concluzie: Planeta, împreună cu câmpul ei magnetic seamănă cu o structură supusă unui tunel aerodinamic sau cu un avion aflat în zbor cu viteze supersonice într-un mediu rarefiat. Este știut că în asemenea condiții se creează o undă de șoc
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
câmpul magnetic al planetei poate fi modelat prin câmpul unui uriaș magnet sub formă de bară, numit dipol , este o regiune populată cu particule încărcate, protoni și electroni. Sursa lor e vântul solar. Aceste particule reușesc să intre în limitele magnetosferei, dar nu prin regiunea frontală, ci prin «cornetele polareă, un fel de « urechi ă ale magnetosferei în care axa polilor magnetici străpunge magnetosfera. Particulele acestea alcătuiesc niște curenți circumplanetari inelari, niște curenți din protoni și electroni ce poartă numele de
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
numit dipol , este o regiune populată cu particule încărcate, protoni și electroni. Sursa lor e vântul solar. Aceste particule reușesc să intre în limitele magnetosferei, dar nu prin regiunea frontală, ci prin «cornetele polareă, un fel de « urechi ă ale magnetosferei în care axa polilor magnetici străpunge magnetosfera. Particulele acestea alcătuiesc niște curenți circumplanetari inelari, niște curenți din protoni și electroni ce poartă numele de centuri Van Allen. Nu toate planetele au magnetosfere, dintre planetele telurice numai Mercur și Terra au
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
particule încărcate, protoni și electroni. Sursa lor e vântul solar. Aceste particule reușesc să intre în limitele magnetosferei, dar nu prin regiunea frontală, ci prin «cornetele polareă, un fel de « urechi ă ale magnetosferei în care axa polilor magnetici străpunge magnetosfera. Particulele acestea alcătuiesc niște curenți circumplanetari inelari, niște curenți din protoni și electroni ce poartă numele de centuri Van Allen. Nu toate planetele au magnetosfere, dintre planetele telurice numai Mercur și Terra au câmpuri magnetice, Venus (cu toate că are dimensiunile Pământului
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
cornetele polareă, un fel de « urechi ă ale magnetosferei în care axa polilor magnetici străpunge magnetosfera. Particulele acestea alcătuiesc niște curenți circumplanetari inelari, niște curenți din protoni și electroni ce poartă numele de centuri Van Allen. Nu toate planetele au magnetosfere, dintre planetele telurice numai Mercur și Terra au câmpuri magnetice, Venus (cu toate că are dimensiunile Pământului) și Marte - cu viteză de rotație egală cu a planetei noastre, sunt lipsite de câmpuri magnetice proprii. Cât despre celelalte planete, numai despre Jupiter și
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
1934 la Klușino, azi Gagarin lângă Smolensk, Uniunea Sovietică, decedat la 27 martie 1968 la Novosolovo, Uniunea Sovietică într-un accident de avion); a fost un cosmonaut rus, fiind primul om care a zburat în spațiu într-un satelit artificial. * Magnetosfera Terrei În natură există o varietate de oxid salin de fier (Fe3O4), numit magnetită care atrage bucăți de metal din familia fierului: Fe, Cr, Ni, Co. Magnetita se găsește în munții Norvegiei, Suediei, pe insula Elba, precum și în alte zone
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
deasupra scoarței terestre. Particulele vântului solar capturate de către câmpul magnetic terestru au tendința de a se acumula în centurile Van Allen și provoacă aurorele polare atunci când pătrund în atmosfera terestră în apropierea polilor. Centurile Van Allen sunt zone toroidale ale magnetosferei terestre ce înconjură ecuatorul magnetic și conțin o mare concentrare de particule energetice. Când aceste particule interacționează cu gazele din ionosferă se produce acest impresionant spectacol de lumini, bine cunoscut sub numele de auroră. Pământul se comportă ca un magnet
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
Polul Nord în cea australă, care atrage și orientează orice ac sau bară magnetică liber suspendată totdeauna cu polul de semn contrar către unul din polii magnetici ai planetei. Interacțiunea Pământ-Soare crează o nouă imagine pentru zona dincolo de ionosferă, adică pentru magnetosferă (Fig. 3.8.) care devine puternic deformată având forma unei cvasielipse foarte alungită. Cavitatea geomagnetică prezintă la exterior teaca magnetosferei, iar în interior zonele aureolare care coboară până în ionosfera inferioară și zonele capcană în care sunt capturate particulele solare, fiind
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
contrar către unul din polii magnetici ai planetei. Interacțiunea Pământ-Soare crează o nouă imagine pentru zona dincolo de ionosferă, adică pentru magnetosferă (Fig. 3.8.) care devine puternic deformată având forma unei cvasielipse foarte alungită. Cavitatea geomagnetică prezintă la exterior teaca magnetosferei, iar în interior zonele aureolare care coboară până în ionosfera inferioară și zonele capcană în care sunt capturate particulele solare, fiind formate din centuri de radiații centurile Van Allen. Numită inițial strat Appleton, numele actual de ionosferă a fost dat de către
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
200Km elementul principal este azotul molecular alături de care sunt în cantități mici : O2, O, N, He, H etc. De la 200Km la 1000Km devine predominant oxigenul atomic, în cantități mici : O2, N2, He, H etc. Aceste particule electrice ce ajung în magnetosferă de la Soare au o energie de 1 până la 15 keV iar coliziunea lor cu atomii de gaz din atmosferă determină energizarea acestora din urmă. Prin fiecare coliziune o parte din energia particulei este transmisă atomului atins, într-un proces de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
în jurul axei sale. Ca și Luna, Mercur, prezintă pentru Pământ faze. Diametrul și masa acestei planete nu au putut fi determinate cu precizie și ca urmare nici densitatea ei. Este de remarcat o activitate intensă a câmpului magnetic și a magnetosferei. Mercur se află la 58 de milioane de kilometri de Soare și face înconjurul acestuia în 88 de zile. Cum această planetă este situată aprope de Soare și se învârtește lent în jurul axei sale ziua este foarte cald (până la 400
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
Jupiter este de asemenea foarte turbulentă. Aceasta indică faptul ca vânturile sunt conduse, în mare parte, de căldura internă a planetei și nu de cea provenită de la Soare. Jupiter are un câmp magnetic uriaș, mult mai puternic ca al Pământului. Magnetosfera lui se extinde pe mai mult de 650 milioane de km (după orbita lui Saturn!). (De notat este că magnetosfera lui Jupiter e departe de a fi sferică -se extinde spre soare "doar" câțiva kilometri). Lunile lui Jupiter sunt cuprinse
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
planetei și nu de cea provenită de la Soare. Jupiter are un câmp magnetic uriaș, mult mai puternic ca al Pământului. Magnetosfera lui se extinde pe mai mult de 650 milioane de km (după orbita lui Saturn!). (De notat este că magnetosfera lui Jupiter e departe de a fi sferică -se extinde spre soare "doar" câțiva kilometri). Lunile lui Jupiter sunt cuprinse în magnetosfera lui, ceea ce explică parțial activitatea de pe Io. Din păcate pentru viitoarele călătorii spațiale și o problemă mare pentru
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
se extinde pe mai mult de 650 milioane de km (după orbita lui Saturn!). (De notat este că magnetosfera lui Jupiter e departe de a fi sferică -se extinde spre soare "doar" câțiva kilometri). Lunile lui Jupiter sunt cuprinse în magnetosfera lui, ceea ce explică parțial activitatea de pe Io. Din păcate pentru viitoarele călătorii spațiale și o problemă mare pentru proiectanții sondelor Voyager și Galileo, mediul de lângă Jupiter prezintă mari cantități de particule energetice prinse de câmpul magnetic a lui Jupiter. Această
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
sau este înregistrată pe o placă fotografică. Se folosește pentru stabilirea coordonatelor astronomice sau pentru observarea detaliilor de pe suprafața planetelor. Este sinonim cu telescopul refractor. MATERIE INTERPLANETARĂ Gazul, plasma și praful aflate în Sistemul Solar, în câmpul gravitațional al Soarelui. MAGNETOSFERĂ Regiunea din jurul unui corp în care poate fi simțită influența câmpului magnetic al obiectului respectiv. Pământul, Soarele și multe alte corpuri cerești sunt înconjurate de câmpuri magnetice de intensitați diferite. MAGNETOSFERĂ TERESTRĂ Regiunea cu câmp magnetic din jurul Pământului care se
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]