5,446 matches
-
din Banalitatea răului... despre măsurile luate împotriva "sectei" Meditația transcendentala (cu efecte dezastruoase asupra unui număr mare de intelectuali că Andrei și Catrinel Pleșu sau Aurora Liiceanu) în care un rol important l-a avut Ristea Priboi, pe vremea aceea maior DIE, acum membru în Parlamentul României. Dintre documentele publicate de Marius Oprea în Banalitatea răului, o parte sînt de interesul specialiștilor, mai ales cele privitoare la organizarea și funcționarea Securității, altele sînt, din nefericire, spre uzul vulgarizator al resentimentarilor - liste
Fetele ascunse ale documentelor de partid by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14765_a_16090]
-
spațiul să înregistrăm măcar tipologic virtuțile utilitare și malformațiile congenitale ale unei opere atît de compozite, nici măcar pe cele din categoria inexplicabilului, cum sînt absența cronicilor lui Mihail Văcărescu din 1896-1897 sau a celui mai de seamă film mut românesc, Maiorul Mura (1928), datorat mai ales lui Jean Georgescu, cu Elvira Godeanu (care nu figurează nici la Indicele de nume) în rolul principal. Asta în timp ce... Cristina Corciovescu, Bujor T. Rîpeanu, Cinema.... un secol și ceva. O istorie cronologică a cinematografului mondial
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
ori euthanasiat ori întreținut pe socoteala proprietarului într-o grefă de unde să nu mai poată fi scos, pe viață. l Ziarul INDEPENDENT a dat de urmele polițistului pe care îl cheamă Garcea în viața de toate zilele. E vorba de maiorul Ovidiu Garcea care se ocupă de cazurile de furturi de mașini care intră în parohia poliției Capitalei. În reportajul din Independent, maiorul Garcea e prezentat drept un polițist fără pată, care are un serios handicap din cauza omonimului său de la ProTv
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15528_a_16853]
-
a dat de urmele polițistului pe care îl cheamă Garcea în viața de toate zilele. E vorba de maiorul Ovidiu Garcea care se ocupă de cazurile de furturi de mașini care intră în parohia poliției Capitalei. În reportajul din Independent, maiorul Garcea e prezentat drept un polițist fără pată, care are un serios handicap din cauza omonimului său de la ProTv. Cînd se recomandă infractorilor pe care îi anchetează, trebuie să-i aștepte să-și termine hohotele de rîs, pentru a putea sta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15528_a_16853]
-
are un serios handicap din cauza omonimului său de la ProTv. Cînd se recomandă infractorilor pe care îi anchetează, trebuie să-i aștepte să-și termine hohotele de rîs, pentru a putea sta de vorbă, serios, cu ei. Și, mai spune Garcea maiorul, cînd a avut un picior în ghips, Garcea de la ProTv a apărut și el cu piciorul în ghips, iar atunci cînd el a fost avansat, a fost avansat și Garcea de pe micul ecran. Ceea ce, crede Cronicarul, probează că mintea actorului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15528_a_16853]
-
cenaclu, am chemat vreo zece, după aceea, douăzeci de persoane. Am făcut o revistă care apărea în zece, după aceea, în douăzeci de exemplare etc. etc. Elitist am devenit în timp, nu vreau să spun că după întîlnirea cu doamna maior Coliban, care mi-a demonstrat, extrem de gentil, de altfel, că nu e cazul să avem forme organizate clandestin acasă. Pe urmă, doamna Bușulenga m-a pus la "Revista de istorie și teorie literară" ca să mă vindece de aceste chestii deocheate
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
revoluția la prins la gradul de locotenent major (deși comuniștii fuseseră singurii beneficiari ai excesului său de zel), în anul 1990 (guvern Petre Roman) a fost înaintat la gradul de căpitan, iar în 1995 (guvern Nicolae Văcăroiu) la cel de maior (vezi p. 129). Să ne mai mirăm atunci că, în viziunea unor intelectuali români, exponenți pentru antisemitismul liderilor de opinie de azi, nu sînt Ilie Neacșu (fondatorul și groparul sinistrei publicații cinic numite „Europa") și veșnic grotescul Corneliu Vadim Tudor
Ochelarii de cal ai istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14372_a_15697]
-
continuat cu succes afacerile abageriei părintești. A avut nouă copii. Al nouălea, Niculae (1908-1982) este tatăl poetului, căsătorit în 1931 cu Tatiana Cereauchin, dintr-o familie de ruși din Voronej, al cărei tată, Nikita, ca și poetul, a fost general maior și avea proprietăți undeva pe Don, lîngă Novocerkask. Emigrat în România, nobilul general a contribuit decisiv prin fiica sa la apariția pe lume a celui mai original poet român de după războiul al doilea. APOSTROF (nr. 11) vine cu un lung
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14533_a_15858]
-
Haideți să mai zăbovim la anii tinereții. - Așadar, "marche arriere"! - Haideți să mai rămânem în sfera familiei dumneavoastră. Cum era ea? - Am un bunic matern - cel din fotografia de pe perete. A participat în 1877-1878 la cucerirea redutei Grivița - colonelul - atunci maiorul - Eftimie Ulescu. Se căsătorise cu Smaranda Semeșescu, bunica mea, înainte cu puțin timp de mobilizare; iar de pe front însurățeii au purtat aproape zi de zi un dialog epistolar foarte interesant. Andrei, fiul meu, exact în l977 (coincidență!) a tipărit - firește
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
de la Iași se află, de la o vreme, în bătaia Codului Penal. Regretabilă involuție a unui om cultivat și talentat! Corupt în NATO, bun pentru România Consilier al secretarului general al NATO, olandez serios și militar de carieră cu grad de maior. Acesta e omul cu care Alianța Nord Atlantică a dat de pămînt descoperindu-i implicarea într-o afacere de spălare de bani din Columbia spre România. Spălătorul purta intense discuții cu oficialitățile române pentru a investi aici trei miliarde de
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
achiziții, poate de sprijin militar ne-am închipuit, văzînd știrea în mai multe ziare acum. ROMÂNIA LIBERĂ, EVENIMENTUL ZILEI, ADEVĂRUL se ocupă pe prima pagină de afacerile pe care Matser voia să le înceapă în România. Printre cei cu care maiorul olandez avea relații se numără și miliardarul român Ovidiu Tender. Prezentînd relațiile dintre cei doi România liberă lansează o bombă. O cităm fără să ne-o asumăm "Tender l-a recrutat pe Matser", explicația celor de la România liberă fiind că
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
artistică și mentalitatea femeilor educate la început de secol XX. Sau dăm peste amintirile lui Cincinat Pavelescu și cele pline de haz ale lui N. Porsenna, descoperim un interesant jurnal de front al lui Aurel Marin, autor interbelic uitat și maior în al doilea război mondial (erou al războiului din Crimeea). Scrisori din perioada 1919-1922 trimise de Dragoș Protopopescu, doctorand la Londra, profesorului său, Mihail Dragomirescu, vorbesc despre greutățile financiare dintotdeauna ale studiilor în străinătate. Revista ne aduce și proiectul dicționarului
Oameni pe care am fi putut să-i cunoaștem by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15082_a_16407]
-
Piața Romană, cu fostul comandant de la școala de cavalerie din Oradea e unul din puținele momente în adevăratul sens al cuvîntului tragice: degradat, scos din armată, redus la o umbră tristă a celui ce fusese, terorizat, bolnav, cu reacții animalice, maiorul e un om care nu se mai simte pe sine însuși (în Autodenunțuri și precizări există un episod paralel, deși nu în această cheie, cu fostul șef al cenzurii, în derivă ideologică după Revoluție). A doua zi după această întîlnire
„Adevărul integral” al ficțiunii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13433_a_14758]
-
Pavel Șușară La 1 februarie 1868, se naște, în localitatea Ștefănești, în peisajul cel mai specific al Moldovei de Sus, primul copil al maiorului Dumitru Luchian din Botoșani și al Elenei Chiriacescu din localitatea Perieți, județul Ialomița. Botezat Ștefan, acesta este urmat la numai un an de încă un frate, anume Anibal, și consolidează nemijlocit, în ordine biologică și civilă, Unirea Principatelor în fruntea
Stefan Luchian (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13881_a_15206]
-
Constantin Țoiu Iar tactica lor, a chefalilor, mai spunea maiorul, era, cum ziceam, curajul, era îndrăzneala, adică să înfrunte lumea direct, la suprafață, fără ascunzișuri, să se dea ei cumva la fund, unde apa-i mai turbure? nici pomeneală. Degeaba-și aruncau ăi de la mahune năvoadele lor la fund îngreunate
Chefalii (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10372_a_11697]
-
sală de spectacol și întrebi dacă piesa a început de mult, și ce act. Digul se umpluse de lume. Totul se încâlcise. Firele se încurcau între ele, nimeni nu mai știa a cui era prada, și toți înjurau urât. Lângă maiorul de infanterie, în spatele lui, între servieta străvezie de plastic plină de guvizi înțepeniți și găletușa roșie fără mâner, goală, un chefal mic, un băiețel, probabil, zăcea într-o spărtură practicată în betonul digului cu apa, mică de vreo trei degete
Chefalii (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10372_a_11697]
-
pregătea să apună. în zburdălnicia lui, peștele albăstrui ca un proiectil de calibru inferior, proiectat poate de vreun talaz mai puternic, ajunsese drept pe uscatul digului, se zbătuse el acolo, cât se zbătuse, și, în spărtură, își dăduse duhul, spusese maiorul, privindu-l cu regret. Arăta într-adevăr ca un obuz de artilerie ușoară, cu ochiul lui deschis ca o capsă percutată privind spre marea agitată în amurg. Un puști, alergând cu o undiță în mână și care părea că nu
Chefalii (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10372_a_11697]
-
într-adevăr ca un obuz de artilerie ușoară, cu ochiul lui deschis ca o capsă percutată privind spre marea agitată în amurg. Un puști, alergând cu o undiță în mână și care părea că nu prinsese nimic, se opri în spatele maiorului, întrebându-l ațâțat: - Nene, dumneata ai prins chefalul?... Maiorul se întoarce cu undița în care se zbătea un guvide, ultimul prins în ziua aceea, și fără a mă privi, ca și cum nici n-ași fi fost de față, zise: - Tu șterge
Chefalii (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10372_a_11697]
-
ochiul lui deschis ca o capsă percutată privind spre marea agitată în amurg. Un puști, alergând cu o undiță în mână și care părea că nu prinsese nimic, se opri în spatele maiorului, întrebându-l ațâțat: - Nene, dumneata ai prins chefalul?... Maiorul se întoarce cu undița în care se zbătea un guvide, ultimul prins în ziua aceea, și fără a mă privi, ca și cum nici n-ași fi fost de față, zise: - Tu șterge-o, și te du acasă, că te ceartă mă-
Chefalii (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10372_a_11697]
-
Constantin Țoiu Pe la prânz, sosieră în port chefalii. Veniseră mulți, aferați și iuți. înainte de vremea lor, cu aerul unei inspecții inopinate. Era pe la începutul lui mai și marea era friguroasă, urâtă. "Domnule, spunea maiorul de infanterie, care pescuia guvizi între cuburile uriașe de beton ale digului, chefalii ăștia sunt nemaipomeniți, umblă după oameni vara când înoți, te trezești cu ei lângă tine, nu știu ce-or fi având cu noi, eu crez că cine
Chefalii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10393_a_11718]
-
uriașe de beton ale digului, chefalii ăștia sunt nemaipomeniți, umblă după oameni vara când înoți, te trezești cu ei lângă tine, nu știu ce-or fi având cu noi, eu crez că cine i-a făcut, a greșit, se-ntâmplă..." Maiorul era un om vorbăreț, cum sunt bărbații umblați, pe la cincizeci de ani. Dacă și-ar fi scos chipiul înfundat până la urechi în cap, niște urechi mari, pleoștite, și n-ar fi fost chel, ar fi avut frizura unui bărbat cuminte
Chefalii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10393_a_11718]
-
țepeni. Și cel mai caraghios lucru la mare este un ofițer de infanterie încheiat nasture cu nasture pân-la gât, cu cozorocul tras pe frunte și dând la guvizi... intraseră în portul Constanța fix la unsprezece și patruzeci și cinci, susținea maiorul, care pretindea că se și uitase la ceas. Că,... o dată văzuse bazinul calm dintre țărm și dig, fierbând, clocotind de năvala lor. Domnule, - făcea - bătând cu degetul în ecranul mare al cronometrului strâns pe încheietura brațului stâng de o curea
Chefalii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10393_a_11718]
-
morți-morți, ci doar ar fi făcut-o până atunci pe morții. între timp, în apropiere, pescarii de la punctul piscicol își întinseseră năvoadele verzi, știa cât de putrede și de cârpite sunt, trecuse pe la ei odată. , Chefalii ăștia, domnule, mai explica maiorul, au tactica lor și sunt de un curaj nebun-nebun. Mărșăluiesc, mărșăluiesc cu săptămânile, cu lunile, ca niște proiectile trase și care, când e să cază, fiindcă orice cade la un moment dat, sunt trase de alți trăgători care vin din
Chefalii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10393_a_11718]
-
înțesat de mărăcini, cu care purtam zilnic o aspră luptă la baionetă, ieșind mai totdeauna învinși. Iar carabina ZB avea un recul puternic, greu de stăpînit pentru niște bieți începători. Strînge-o în brațe ca pe-o amantă!", ne striga semeț maiorul Alexandrescu, care nici pe arșița lui iulie nu-și lepăda mănușile de piele. întrucît pînă atunci n-avusesem încă nicio amantă, indicația mi se părea sugestivă, dar vagă. Mă întorceam întotdeauna de la trageri cu umărul drept dureros și învinețit. Așadar
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8123_a_9448]
-
la Viena, iar după conflagrație, în Germania, mai căpătase o specializare, în electronică. Reprezentant al firmei Bayer în Ardeal, la Auschwitz el a urmat defetistului (îndoitului de victoria nazistă) Krömer, între 12.2.1944-18.1.1945, urcând până la gradul de maior. Triază deținuți pentru gazare, le ia bijuteriile și dinții din aur și, cinic persuasiv, trimite la moarte cu surâsul pe față. Ca și Diavolul (care crede înfiorat, dar rămâne nesupus), nu ajunge nici el întruchiparea răului absolut. Dar nu devine
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]