522 matches
-
puterea în 1876 în urma coalizării secrete de la Mazar Pașa, alianța cu Puterile Centrale din 1883 va fi secretă, etc. etc. Noi îl citim pe Caragiale în registru comic, dar o replică precum aceasta a lui Farfuridi poate fi înțeleasă și maiorescian: ”Cum ziceam adineauri amicului Brânzovenescu: trădare să fie, dacă o cer interesele partidului, dar s-o știm și noi... De aceea eu totdeauna am repetat cu străbunii noștri, cu Mihai Bravul și Ștefan cel Mare: iubesc trădarea, dar urăsc pe
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) by http://uzp.org.ro/premiile-uzpr-eminescu-ziaristul-i/ [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
ea punctează ideea enciclopedismul poetului pe care o vor susține ulterior Nicolae Iorga (,,expresia integrală a sufletului românesc”), Constantin Noica (,,omul deplin al culturii românești”) ș.a. Respectând rigorile unei lucrări academice, Elie Miron Cristea își structurează volumul (după modelul studiului maiorescian) pe două capitole mari - unul consacrat vieții, universului biografic; celălalt tratând opera, universul creației -, încheind cu Naționalismul lui Eminescu - titlu ce va fi preluat peste ani (1932) de eminescologul Dumitru Murărașu. La acestea se adaugă și o bibliografie succintă în
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1449726850.html [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
Maniu și Lucian Blaga. Aici intră „Revista fundațiilor regale” care apare lunar la București în două serii. Această publicație își propune să fie cu rădăcini în toate domeniile activității naționale. Primul redactor șef al revistei, Paul Zarfipol, îi dă direcția maioresciană. După 1934 conducerea revistei o preia Camil Petrescu și apoi Dumitru Caracostea. În această revistă au publicat: Gala Galaction, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Hortensia Papadat Bengescu, și alții. În perioada interbelică apar și publicații care promovează avangarda. Avangardismul european are
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_prima_zi.html [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
ordine alfabetică. Revenind la Maiorescu, și pentru Anatol Covali, în liniștea sa, ,,nu are calendar” și treapta dintâi pe care se înălță, ,,e un altar de jertfă.”. Pe bună dreptate scriitorul Radu Cârneci, vorbește în prefața cărții de o ,,înțelegere maioresciană”, surprinzând poetul ,,citind în dicționare și în stele”, și ,,grupând cuvinte” într-un ,,tom saturat de frumuseți esențiale, rostite în cuget deplin, măestrind cu har la haina vremii din totdeauna și de acum.” Sonetele, (în metru clasic, în cel iambic
BIJUTIER DE CUVINTE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1425750739.html [Corola-blog/BlogPost/350055_a_351384]
-
amplifică la maximum satira (ca dovadă supremă a lucidității vizionare a clasicului). Totodată, insistă pe o generalizare în timp, pe arcul : trecut în care se regăsește prezentul, prezent care oglindește și perpetuează trecutul. (...) Lumea « formelor fără fond » (conform cunoscutei teorii maioresciene) devine una deopotrivă a lipsei de fond și de formă. (...) Horațiu Mălăele îl scoate pe Caragiale din registul realismului clasic, situându-l în cel al grotescului, burlescului, al kitsch-ului, al lipsei de măsură în tot și în toate. (...) Mare
Caleidoscop teatral de primăvară by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105769_a_107061]
-
15 ianuarie 1850 în loc de 20 decembrie 1849. Avem tot 73 de poeme și post-scriptum-ul, plus cele două texte de la început. A 8-a ediție a poemelor e din 1901 și are tot 73 de poeme, dimpreună cu cele 3 texte maioresciene, dar doar 255 pagini. Pe pagina de titlu a cărții s-a scris: „a opta mie de exemplare”. A 9-a ediție e din 1903, are formatul celei anterioare. În nicio ediție de până acum și nici în aceasta, nu
Cu Eminescu deschidem toate porțile spiritului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105400_a_106692]
-
de 271 de pagini conținând și cele două texte de la început și post-scriptumul. Edițiile 12-15, au fost publicate după moartea lui Titu Maiorescu, în 1914, 1915, 1922 și 1924 și respectă fidel ultima ediție antumă. Ediția 16, ultima respectând culegerea maioresciană, este publicată în 1936 și are o grafică diferită, cu chenar, 265 pagini și o postfață de Vasile Demetrius. Petre Popescu Gogan, Ecouri eminesciene în artă plastică, 60 de euro Interesante și cu parfum de epocă sunt și Almanachul "România
Cu Eminescu deschidem toate porțile spiritului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105400_a_106692]
-
Această colaborare nu a însemnat că Vasile Alecsandri era un junimist, el căutând prin literatură să fie al unei țări întregi, și nu al unei singure formațiuni, în acest caz al Junimii. Accentul cade însă pe articolele critice și estetice maioresciene cu studiul O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867, trecând la Critica ortografiei lui Cipariu, la atacul În contra direcțiunii de astăzi în cultura română (1868). Titu Maiorescu răspundea, astfel, unuia din punctele cuprinse în articolul - program: critica serioasă a
Cu Eminescu deschidem toate porțile spiritului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105400_a_106692]
-
ar necesita o discuție separată. Însă, în general, senzația mea este că aceste site-uri se află în situația pe care o avea presa românească prin '90. Acum suntem în faza heliadescă a lui “scrieți, băieți, numai scrieți”. Spiritul critic maiorescian încă nu s-a instaurat. Referință Bibliografică: Cenacluri virtuale... scriitori virtuali / Radu Părpăuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 374, Anul II, 09 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Radu Părpăuță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CENACLURI VIRTUALE... SCRIITORI VIRTUALI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cenacluri_virtuale_scriitori_virtuali.html [Corola-blog/BlogPost/348164_a_349493]
-
trimis la studii, i-a venit în ajutor în timpul bolii, i-a publicat poeziile, a avut grija de manuscrisele lui, dar s-a amestecat brutal si în viața lui atunci când a fost vorba de căsătoria poetului cu Veronica Micle. Linia maioresciana a culturii române a fost continuată mai târziu de Lovinescu, Călinescu, Manolescu, Eugen Simion care au văzut în el un deschizător de drumuri. « Maiorescu a scris puțin : scopul lui a fost de a anunța elementele-apa, focul, pământul- din care se
LECȚIA LUI MAIORESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1487226189.html [Corola-blog/BlogPost/382820_a_384149]
-
trimis la studii, i-a venit în ajutor în timpul bolii, i-a publicat poeziile, a avut grija de manuscrisele lui, dar s-a amestecat brutal si în viața lui atunci când a fost vorba de căsătoria poetului cu Veronica Micle. Linia maioresciana a culturii române a fost continuată mai târziu de Lovinescu, Călinescu, Manolescu, Eugen Simion care au văzut în el un deschizător de drumuri. « Maiorescu a scris puțin : scopul lui a fost de a anunța elementele-apa, focul, pământul- din care se
TITU MAIORESCU LA A-175-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1422966473.html [Corola-blog/BlogPost/379791_a_381120]
-
primordial. Oricare considerație asupra sistemului critic al autorului “Istoriei literaturii române contemporane ( 1941-2000) “, apărută la Ed.Mașina de scris, în anul 2005, implică premise din datul primordial. Rupând din universalitatea originară gândirea și normele clasicismului, declarațiile programatice ale romanticilor, tezele maioresciene sau manolesciene și judecând fiecare caz în parte numai prin sine însuși, viziunea asupra întregului în devenire ca și asupra laturilor sale și-ar pierde reazemul firesc. Există afinități spirituale la Alex Ștefănescu, vezi paginile despre Nichita Stănescu, sau “Prim-
IDEI LITERARE ŞI STIL ÎN OPERA CRITICĂ A LUI ALEX ŞTEFĂNESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1419094457.html [Corola-blog/BlogPost/377861_a_379190]
-
pretutindeni și de condiția românilor sud-dunăreni. Am publicat, în cuprinsul ei, numeroase studii istorice și documente inedite, eseuri de filozofie a culturii și despre artele plastice. Reproducerile și ilustrațiile sunt de o calitate cu totul superioară. Un spirit lucid, clarvăzător, maiorescian, ne-a ajutat să nu rătăcim drumul. Revista ,,Lamura” a fost și rămâne o lamură a spiritului românesc și, totodată, o revistă europeană de cultură. Să-i dorim revistei LAMURA tinerețe veșnică și drum lung pe orbita culturii românești și
15 ani de la apariţia noii serii a revistei ,,LAMURA” by http://uzp.org.ro/15-ani-de-la-aparitia-noii-serii-a-revistei-lamura/ [Corola-blog/BlogPost/92670_a_93962]
-
ale ediției critice a antumelor lui Eminescu pe care ați publicat-o: atribuirea alcătuirii ediției princeps poetului însuși, și stabilirea unei forme a textului cît mai aproape de ceea ce ar fi putut fi voința sa. Astfel, repuneți în discuție întreaga tradiție maioresciană. Care sînt principalele argumente în favoarea convingerii că Eminescu, iar nu Maiorescu, este cel care a făcut selecția poemelor și a stabilit ordinea lor? Nicolae Georgescu: Trebuie să vă spun, mai întîi, că argumentele mele s-au construit prin reacție la
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu by http://uzp.org.ro/cu-nicolae-georgescu-despre-reeditarea-antumelor-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
cel mai intens dintre toți editorii și comentatorii lui Eminescu. Din el au crescut și G. Călinescu, și Perpessicius, C. Botez, I.E. Torouțiu, G. Scorpan, I. Crețu etc. Sub tăietura virgulei sale se întrevede o revoluție, o spargere a tradiției maioresciene. După cum se știe, el n-a avut răgazul să-și definitiveze ediția (iar ediția, odată apărută, nu este recunoscută de către el). Apoi, întrebările pe care le pune el Ediției princeps sînt fundamentale. Propune alt aranjament al poeziilor, demonstrînd că este
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu by http://uzp.org.ro/cu-nicolae-georgescu-despre-reeditarea-antumelor-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
deci el încearcă să-i împace pe antecesori. Asta reiese, însă, din confruntări, nici el nu menționează că o anume virgulă sau formă (lecțiune) se datorează lui Ibrăileanu, sau Maiorescu, sau Scurtu, sau C. Botez etc. Sensul general al punctuației maioresciene este unul pozitivist, logicist - care transformă mistica lui Eminescu în simplă psihologie. Fiorul religios al poeziei eminesciene este netezit, prin punctuație, adus la o logică a înțelegerii comune ce se supune imperativului pedagogic. Toți editorii lui doresc accesibilitate, se adresează
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu by http://uzp.org.ro/cu-nicolae-georgescu-despre-reeditarea-antumelor-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
alții, Dabija a incendiat sufletele românești din acea parte de țară, dăruindu-le un reper, un scop nobil, un ideal, așadar acea energie luminată trebuitoare marilor realizări istorice. De aceea, deși poet în toată puterea cuvântului, (cum suna odinioară sintagma maioresciană!) el nu poate fi evaluat doar cu măsura strict literară, aplicată celor din interiorul țării, care de mulți ani n-au mai avut cauze naționale majore de apărat și de aceea au ajuns să privească de sus cu suficiență și
LA MULŢI ANI, MAESTRE NICOLAE DABIJA de LILI BOBU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 by http://confluente.ro/Lili_bobu_1405592037.html [Corola-blog/BlogPost/349015_a_350344]
-
limba noastră, înainte de modernism, ca limbă latină arhetipală a tuturor intelectualilor valoroși de la Atlantic la Ural, folosită-n comunicarea reciprocă a rezultatelor a ce anume cerceta fieștecare! Însă, ceea ce e mai rău e necazul că atât nechezolii de școală germană maioresciană și-au pierdut legăturile cu ai lor colegi din Weimaruri și Dresde, cât și nechezolii de nostalgii sincronice lovinesciene cu tovarășii lor de frondă, de cinismul și de lene din lupanarele și cafenelele Parisului, cea mai recentă consecință fiind știrea
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346056658.html [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
din Oltenia nesecatului izvor de talente și energie spirituală, i-a modelat sensibilitatea, condamnându-l la luciditate. Ovidiu Ghidirmic și-a asumat Aforismele lui Schopenhauer drept călăuză de viață, KALOKAGATHIA ca deviză, a practicat critica de tip judecătoresc după modelul maiorescian și hermeneutica universitară călinesciană. El a continuat Lecția de urbanitate intelectuală și fair-play a Magistrului Al. Piru, în memoria căruia a înființat Școala Doctorală omonimă de la Facultatea de Litere a Universității din Craiova și a girat zeci de titluri de
PREMIUL G.CĂLINESCU ACORDAT DOMNULUI PROF.UNIV.DR.OVIDIU GHIDIRMIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408856900.html [Corola-blog/BlogPost/376422_a_377751]
-
contraargumente; și să contribuie la adaptarea paradigmei în contextul românesc; această adaptare nu are voie însă să-i schimbe esența, ci doar să armonizeze instituțiile educaționale internaționale contextului psihocultural românesc, astfel încât acestea să nu devină forme fără fond, în logica maioresciană. Aici este nevoie de o integrare înțeleaptă, în care paradigma să fie adaptată contextului psihocultural, dar și contextul psihocultural să se adapteze paradigmei moderne. Pierderea echilibrului în acest demers duce fie la forme fără fond, fie la un fond exprimat
ANALIZĂ: Ce e greșit în modul în care a pornit proiectul România Educată, inițiat de președintele Klaus Iohannis by http://uzp.org.ro/analiza-ce-e-gresit-in-modul-in-care-a-pornit-proiectul-romania-educata-initiat-de-presedintele-klaus-iohannis/ [Corola-blog/BlogPost/92599_a_93891]
-
Titu Maiorescu, situată sub egida unei profesiuni de credință: MODERNI ȘI PERFORMANȚI, marchează aniversarea a 25 de ani de la înființarea printr-o serie de acțiuni academice și culturale, desfășurate în perioada 21-23 aprilie: conferințe, workshopuri, o expoziție națională de opere maioresciene și de lucrări despre viața și opera lui Titu Maiorescu, expoziții de cărți și cursuri ale cadrelor didactice ale Universității, standuri și prezentări de cărți sub egida unor edituri de primă mărime la nivel academic, momente culturale și artistice, concerte
Universitatea Titu Maiorescu aniversează 25 de ani de la înființare by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102102_a_103394]
-
de persoane, prezenți la Adunarea Solemnă Momentul central al seriei de manifestări dedicate aniversării unui sfert de veac de existență a Universității Titu Maiorescu în slujba educației universitare și a cercetării științifice îl va constitui Adunarea Solemnă a comunității academice maioresciene, care va avea loc joi, 23 Aprilie 2015, începând cu ora 10.00, în Aula Magna. Evenimentul va fi onorat de prezența unor invitați de marcă din țară și din străinătate: membri ai Academiei Române, ai Academiei Oamenilor de Știință din
Universitatea Titu Maiorescu aniversează 25 de ani de la înființare by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102102_a_103394]
-
sfert de secol de evoluție și trasează liniile de dezvoltare pentru perioada următoare: Declarația Universității Titu Maiorescu la 25 de ani de existență, cu titlul O Universitate performantă pentru Societatea Cunoașterii, și Apelul către Alumni al Universității, Fiți și rămâneți maiorescieni! Noi provocări pentru Universitatea Titu Maiorescu În contextul aniversării, rectorul Universității Titu Maiorescu, prof. univ. dr. Smaranda Angheni, a afirmat: "Am edificat împreună o universitate care își merită, pe deplin, acest nume. Nivelul educației, al cercetării științifice, colaborările noastre internaționale
Universitatea Titu Maiorescu aniversează 25 de ani de la înființare by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102102_a_103394]
-
care le face, în afară de mici și, cu cereri de iertare, făcute îndreptări, monografiei despre Maiorescu a lui Lovinescu. Omul este un cercetător literar de meserie. Trebuia să pună la un loc datele de ici, de colo, din viața și opera maioresciană, cu un adaus față de trecut. Spiritul însă în care e scrisă cartea este slab. Critica impresionistă, pentru care toate cărțile și toți oamenii sunt numai stări de suflet ale mânuitorului ei, ține scaun de judecată criticii normative sau teoretice. Poate
Emanoil Bucuța și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4506_a_5831]
-
lui, despre Sfaturi. Le-a prins destul de bine și e un omagiu vrednic. În acelaș[i] timp vin și Antologia filosofică 6 a celor trei filosofi de vreme nouă, doi moldoveni și unul o corcitură franco-ardeleană, precum și Antologia 7 circum - maioresciană a aceluiașșiț Lovinescu. Vrea să se lege de Maiorescu și pace! Să auzim de bine, Emanoil Bucuța * București, 15 iulie 1944 Bade Gheorghe, Mi se pare că nu ne-am mai scris de mult? Dar cel care-ai scris cel
Emanoil Bucuța și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4506_a_5831]