5,805 matches
-
unde exegetul își poate etala capacitatea disociativă, operând succesive distincții între eul biografic și eul creator, între categoriile binomului vates/artifex, între viziune și imaginar sau între viziune și câmpul realului, între factorii ideali (imaginația, inspirația, visul) și factorii empirici (maladiile, stupefiantele, alcoolul) ca stimuli ai viziunii. Considerațiile exegetului nasc - așa cum e și firesc - anumite întrebări. Viziunea este numai un act generator de lumi, nu este și un act rațional organizator al lumilor generate? Altfel spus: factorii inductivi nu sunt dublați
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
dat: Când m-am aplecat asupra românescului, am făcut-o, cred, exasperat de zeflemeaua lui Caragiale. Nu poți să iei totul în zeflemea."7 În plus, Noica este extrem de devaforabil comicului ca specie literară, determinându-l ca expresie a unei maladii a spiritului, anume acatholia, carența generalului, maladia celor care ,n-au nici un Dumnezeu". Despre Caragiale, Noica spune (ca și despre Moličre sau Aristofan) că și-a ,cheltuit geniul și inteligența ș...ț spre a denunța prostia altora"8. În sfârșit
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
am făcut-o, cred, exasperat de zeflemeaua lui Caragiale. Nu poți să iei totul în zeflemea."7 În plus, Noica este extrem de devaforabil comicului ca specie literară, determinându-l ca expresie a unei maladii a spiritului, anume acatholia, carența generalului, maladia celor care ,n-au nici un Dumnezeu". Despre Caragiale, Noica spune (ca și despre Moličre sau Aristofan) că și-a ,cheltuit geniul și inteligența ș...ț spre a denunța prostia altora"8. În sfârșit, Sorin Vieru notează undeva că Noica îl
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
fapt și că un îndemn la complicitate. “Asta e, n-ai cu cine, dom’le, n-ai cu cine...” Ba eu cred că ai. Taximetriștii nu sunt singurii purtători ai virusului lamentației fără sfârșit. E adevărat, în conștiințele lor această maladie s-a cronicizat, de aceea e atat de ușor să pui un diagnistic și să arăți cu degetul. Dar procedând astfel, nu faci decât să perpetuezi, la rândul tău, răspândirea virusului. Mult mai util este să te observi pe tine
Valea Plângerii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82716_a_84041]
-
Din păcate ceea ce simt eu că s-a întâmplat este un exercițiu de imagine și design. Bun și necesar în contextul în care a avea o idee sau a face ceva ieșit din schemă e considerat a fi o ușoară maladie, dar totuși ai nevoie de mai multă esență. Nouă că și națiune ne lipsește viziunea, nu știm unde vrem să ajungem în 10, 20 de ani și credem că astfel de exerciții de stabilire de obiective este un act de
Fabulosoacra by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82990_a_84315]
-
legată de o adâncă dereglare, de o ieșire în afara normalitățăii curente. Cei mai expresivi exploratori ai profunzimilor, cei care au scris sub amenințarea autodistrugerii au fost Hölderlin și Nietzsche. Ei sunt eroii care inaugurează și sfârșsc acest secol, sub semnul maladiei/ dereglării care îi întemeiază astfel. Dacă zguduirile culturale marcate de Nietzsche și Hölderlin au avut un ecou enorm, dacă ele și-au pus pecetea, într-un fel sau altul, asupra secolului XX al culturii, poate că n-ar fi rău
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
convins că publicul, ca entitate, e mai inteligent decît își închipuie mulți și că poate savura șampania, ca oricare om de gust. Noțiunea de "film comercial", opusă noțiunii de "film de autor", mi se pare una dintre cele mai grave maladii de care suferim. Acest zid al Berlinului, ridicat artificial între cele două concepte, nu face decît să omoare o idee veche, valabilă și importantă, ideea de spectacol. Filmul este, în oricare dintre accepțiile lui, de la început pînă la sfîrșit, un
Nae Caranfil - Am filmat Filantropica în 42 de zile by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15358_a_16683]
-
directitate și firesc. Or, adevărul redus la jumătate, la sfert, la o șesime sau poate întreg, dar drapat sub faldurile iluziei, pus în decor abundent ori dezvoltat în parabole, devine odios și malign"(p.73). Criticul regretă cititul printre rânduri ("maladia receptării în comunism") și deplînge nereușitele "abia acum vizibile" ale acelei literaturi orientată spre efectul imediat căci, din păcate, "nu e în tradiția scriitorului român atentatul sinucigaș". Mai mult, atât Fănuș Neagu cât și Nicolae Breban, consideră Eugen Negrici (nota
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
Editura Tinerama să dea faliment. Autoarea, îmbolnăvindu-se grav, nu am mai știut nimic de soarta manuscrisului, până în septembrie 2002, când am dat de o copie a traducerii făcută de Dora Scarlat, care a decedat în octombrie 2001 în urma cruntei maladii. Copie dactilografiată de aprox. 500 de pagini, plus o introducere semnată de mine și prezentată Editurii Tinerama în 1992, simultan cu traducerea efectuată. În anul 1999, peste cinci ani deci, a apărut la Editura Univers traducerea cărții lui Curzio Malaparte
Un joc al întâmplării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14436_a_15761]
-
Adriana Bittel Am stat două săptămîni în Eden. E numele unei clinici particulare pentru oameni foarte bolnavi, care își pun speranța în remedii naturale pentru a stopa sau încetini evoluția maladiei. Mica lume edenică e păstorită de un doctor credincios, convins că la originea dereglării organismului stă modul de viață modern (alimentație, stres, sedentarism, poluare etc.), tot mai îndepărtat de proiectul creatorului divin. Drept care își supune pacienții unei detoxifieri severe, cu
În Eden, cu un bagaj de cărți by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14066_a_15391]
-
Constanța Buzea Poate sunt de nedescris în adolescență. Vă spun aceasta confirmând cu probele proprii, câte voi fi produs la vremea mea. De nedescris atunci starea ca de maladie fără nume, cu neputință de numit paloarea sub care copilul intră în zi auroral și vede lumea într-o lumină în care se simte singur și străin. Abia mai târziu transparența aceea vastă va coagula prin atingere lăsându-i binefacerile
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14095_a_15420]
-
printr-o truculență bine ascunsă de umor, atât încât s-o facă acceptată. Această Egerie a femeilor - și nu a vreunei importante figuri istorice - s-a acoperit de ridicol prin mai tot ce a scris. Se percepe astfel astăzi, când maladia feminismului a intrat într-o altă fază, poate ultima. Ai impresia că citești o pagină din literatura Hortensiei Papadat-Bengescu. Cu tot cu pseudonimele și prețiozitățile ei, scriitoarea intrase în "gura târgului" și a confraților. "Suflet milos, intelectualul...", exclamă "înțelegător" și amuzat eseistul
Un fidel al Mnemosynei by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14104_a_15429]
-
să ne păstrăm... spiritul critic. În mod paradoxal, deși descrie nenorociri, Sclavii fericiți este o carte cu un final mai degrabă tonic. Autorul consideră că actuala șansă a românilor este dată tocmai de "irealizarea" lor. Românii se pot vindeca de maladiile economice prin asimilarea "realizatului" occidental în domeniul tehnologiei și pot să ofere Occidentului modelul "irealizării" culturale și spirituale menit să-l ajute să redescopere "firescul sănătos al vieții". Spirit conservator, înrudit pînă la un punct cu Horia-Roman Patapievici și Dan
Pledoarie pentru irealizat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14194_a_15519]
-
mai modestă. Acum, cu patruzeci și șase la sută, PSD-ul oferă imaginea unui partid care în doar câteva săptămâni a pierdut o groază de procente! doua farsă de proporții i-a jucat-o lui Năstase mania (ca să nu zic maladia) de-a confisca zi și noapte ecranele televizoarelor. Întâmplarea din timpul celor două non-evenimente petrecute la aceeași oră (meciul de fotbal România — Rusia și aducerea în țară a rămășițelor lui Carol al II-lea) ține de domeniul nebuniei: pentru că filozofia
Globul de Aur, Balonul de Aur, Tigva de Aur by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14216_a_15541]
-
și aceasta inegalabilă. Ce înseamnă acest "ochi"? Este un dar al naturii, care trebuie însă cultivat, dezvoltat uneori, pentru a nu-l pierde. Mă ajută în diagnostic, ca pe medic. "Ochiul" meu deosebește gripa de reumatism, stabilește cu certitudine o maladie, vede de ce anume suferă "pacientul". Dar legat de felul cum mi-am cultivat "ochiul", trebuie să spun că acesta își are limitele sale. Se spune că "ochiul" meu valorează ceva în domeniul picturii franceze a secolelor XVII și XVIII. Nu
A ști să vezi by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/14208_a_15533]
-
am și cărți prin care să o pot demonstra - n-am avut, nici străine, nici românești. - Totuși, cum suportați minciuna în care trăiam cu toții? - Foarte greu. A fost un fel de stare de anxietate care a dus la o adevărată maladie a sistemului meu nervos. În asemenea condiții, mă revigoram cu whisky sau cu vin. De ce? Din cauză că nu mai puteam îndura. Erau momente în care îmi venea să spun: "Bun! Și-acum încotro? Cum o să ies din această poveste ( cum au
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
mărunt hoț de roți auto, intervine Amnisty International, îi mai țin hangul și alții și altele, se compromite primirea țării în forurile la care râvnește. Așa că vezi! Sfatul astrologului: dacă ești sănătos tun, ferește-te de arest, locul în care maladii necruțătoare, necunoscute ție, dar de pe acum încuibărite în trup, te vor trimite la iuțeală pe lumea cealaltă. Sfatul expertului: fiți bogați, imens de bogați și, cu toate că nimeni nu este mai presus de lege, veți beneficia de un loc la umbra
Bătaia la români by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15061_a_16386]
-
American Mind: How Higher Education Has Failed Democracy and Impoverished the Souls of Today's Students - un exploziv best-seller în care supune unei critici acerbe norme și cutume din învățământul superior american. Precum Ravelstein în carte, Bloom moare de o maladie incurabilă, SIDA, zece ani mai târziu. Prin portretul pe care i-l schițează, s-a spus, Bellow îi face un mare și neașteptat deserviciu prietenului său Allan Bloom. S-a vorbit chiar, cu insistență, despre trădare. Fără a dezbate aici
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
unui briceguț de jucărie devin extrem de mândri, agresivi, răi față de cei "mai slabi" decât ei. În fapt, obedienții sunt oameni periculoși pentru societate cu atât mai mult cu cât, la un moment dat, pot alcătui o majoritate. Tragedia e că maladia lor nu este decât un efect. Cauza e de natură mult mai primitivă: dorința de a trăi aproape exclusiv biologic. P.S.: Toate întâmplările, personajele și citatele/ dialogurile conținute în partea narativă a textului de mai sus sunt absolut reale.
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
România. Sau sînt ignorați pentru a satisface clientela proprie. Cine vine la putere în România are o listă pentru toate funcțiile posibile, ba mai inventează și funcții noi, pentru a asigura o răsplată de la buget pentru toți merituoșii partidului. Această maladie politică se manifestă cu efecte descumpănitoare la toate etajele vieții administrative. Tot ce e funcție în România a ajuns obiect de tranzacție politică și de lanț al slăbiciunilor. Lucrurile au coborît atît de jos încît și cererile de sponsorizare mai
Oamenii de valoare și pilele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15206_a_16531]
-
poli ai moralei nu e cu putință, orice încercare de compromis ducînd la succesul Răului). Determinismele tainiene, metoda experimentală a fiziologului Claude Bernard, teoriile privitoare la ereditate propuse de Prosper Lucas conduc la o viziune sumbră, în care instinctualitatea, brutalitatea, maladia, degenerescența joacă rol de soliști. Indiscutabil, Hortensia Papadat-Bengescu i-a citit pe frații Goncourt, pe Zola, Maupassant, Daudet, Octave Mirbeau, Henry Necque, ca și pe precursorul lor, Flaubert, și tot atît de indiscutabil aceștia i-au înrîurit scriitura în cel
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
satanicei sterilități: "Femeile bolnave din tetralogia Hallipa sînt toate lovite în feminitatea lor cea mai ascunsă: septicemia prin avort a Siei, cancerul uterin al Lenorei și anemia pernicioasă a Madonei, accentuată și agravată de indispozițiile ei lunare. Opțiunea pentru aceste maladii nu poate fi întîmplătoare, ea își are, probabil, sorgintea în interioritatea plină de mister a femeii căreia i se opune scriitoarea, pentru că o înfricoșează abisul fizic insuportabil și insultător prin misterul pe care gîndul și imaginația nu-l poate supune
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
adică detestîndu-se. Proiectînd feminitatea în zona obscură a Răului fundamental și a bolii mutilante care-i dă concretețe, se proiectează pe sine, indirect, pe ecranul epicului analitic, precum un "sfîrșit de partidă" ce-o angajează în mod indenegabil. Opțiunea pentru maladiile caracteristice sexului său, după cum am arătat, nu este întîmplătoare: "Neîndoielnic, scriitoarea își detestă și neagă astfel condiția de femeie, o disprețuiește, iubindu-se umilitor în ură. Este exprimat astfel aproape tranșant un misoginism răsturnat sugerînd dezgustul rațiunii față de opacitatea naturii
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
pe scurt, era cel mai mare poet al României. Cel ce nu se declara de acord cu această apreciere excesivă era însuși poetul, foarte inteligent, demonic aproape de inteligent, înzestrat cu o pătrundere neobișnuită în oameni și lucruri. M.R.P. suferea de maladia nervoasă incurabilă, ceea ce îl făcea uneori, în glumă, să se compare cu Dostoievski. Crizele sale aveau loc serile, de obicei, când era singur, ore întregi, pe gânduri. Despre mine nu avea o părere prea bună. Mă prețuia, totuși, zicând că
Culegătorii de omizi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15223_a_16548]
-
asculta producțiile, pe urmă îi punea să urce în merii livezii, să-i curețe de omizi. Odată, privindu-i de jos cum ședeau cocoțați, îmi arătase un tânăr vorbăreț, care avea să ajungă la Paris, - zicându-mi încet, cu demonia maladiei sale vizionare: "Îi vezi, tu? De altceva, nici nu sunt buni. Și ei sunt, de fapt, tot niște viermi, exact ce culeg; și ei abia așteaptă să locuiască într-o zi într-un măr frumos."
Culegătorii de omizi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15223_a_16548]