51 matches
-
expresie, ingeniozitatea soluțiilor plastice folosite de creatorii vestimentației ceremoniale, originalitatea compozițiilor adoptate de ei au cunoscut de-a lungul anilor o evoluție spectaculoasă. Specific majorității localităților bucovinene este reunirea tuturor personajelor mașcate în cete mari ce poartă diverse denumiri locale: malanca, pârtie, banda, turcă sau ceață. De obicei, conducătorul fiecărei cete este un fecior frumos, numit calfa său turc, cunoscut în comunitate ca având o conduită morală ireproșabila. El este întotdeauna îmbrăcat într-un costum țărănesc tradițional iar ca semn al
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
vârsta între 25 și 35 de ani. Telefon 0256/440041. Pierdut acte pe numele de Pungilă Pavel, din Buziaș. Cine le-a găsit este rugat să sune la tel. 322232. DECESE Înregistrate la Timișoara în perioada 4 - 10 septembrie 2004 Malanca Dumitru, 60 ani · Gheorghevici Aurelia, 58 ani · Krausz Oscar, 69 ani · Fometici Ana, 69 ani · Vermeșan Bujoara, 95 ani · Subi Sofia, 71 ani · Gaier Constantin, 90 ani · Káli Natalia, 67 ani · Olaru Tatiana-Sabina, 78 ani · Iuga Ion, 83 ani · Puhala
Agenda2004-37-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/282872_a_284201]
-
PREMIERA FILMULUI „MALANCA DIN CRASNA” În această lună premergătoare evenimentelor de anvergură din viața românilor nord bucovineni, am fost părtașii unei noi bucurii de a viziona, în premieră, la Crasna, raionul Storojineț, filmul documentar „MALANCA DIN CRASNA”, a tânărului regizor ucrainean Dmytro Suholytkyi-Sobciuk
CRASNA – o oază a culturii româneşti [Corola-blog/BlogPost/93571_a_94863]
-
PREMIERA FILMULUI „MALANCA DIN CRASNA” În această lună premergătoare evenimentelor de anvergură din viața românilor nord bucovineni, am fost părtașii unei noi bucurii de a viziona, în premieră, la Crasna, raionul Storojineț, filmul documentar „MALANCA DIN CRASNA”, a tânărului regizor ucrainean Dmytro Suholytkyi-Sobciuk, absolvent al Universității Naționale de Teatru, Cinema și Televiziune „K. Karyi” din Kyiv, specialitatea regizarea filmului artistic, atelierul lui Myhailo Illenko. Or, bravo lui, căci un ucrainean, dar nu un român, a
CRASNA – o oază a culturii româneşti [Corola-blog/BlogPost/93571_a_94863]
-
istoriei sale, și-a păstrat graiul, tradițiile, identitatea și demnitatea națională. Astfel, sala festivă a Căminului Cultural din orășelul Crasna a fost arhiplină. Crăsnenii, împreună cu familiile, prietenii și oaspeții din Cernăuți, au venit să vizioneze pelicula documentară despre vestita lor Malancă, înveșnicită pe peliculă de regizorul Dmytro Suholytkyi-Sobciuk, care pe parcursul a patru ani nu numai că și-a găsit aici noi prieteni români, dar și a luat cunoștința de tradițiile autentice ale acestui pitoresc ținut bucovinean, a învățat puțin limba română
CRASNA – o oază a culturii româneşti [Corola-blog/BlogPost/93571_a_94863]
-
în deosebi cele de Sfântul Vasile, moștenite din străbuni, pe care le-au păstrat cu sfințenie, cu Tricolorul și „Hora Unirii”, confruntându-se cu numeroase greutăți după „eliberarea” Bucovinei” de către sovietici. Accentuate în film sunt și etapele de pregătire de Malancă, confecționarea măștilor, costumației, brâiele Tricolore, păstrate de la bunei și străbunei, care le înfrumusețează crăsnenilor veșmintele de sărbătoare doar o dată în an - de Sfântul Vasile, interzicerea Malăncii și persecuțiile crăsnenilor de către autoritățile sovietice, în deosebi, de primarul Nicolae Grigorișin. Tânărul Dmytro
CRASNA – o oază a culturii româneşti [Corola-blog/BlogPost/93571_a_94863]
-
brâiele Tricolore, păstrate de la bunei și străbunei, care le înfrumusețează crăsnenilor veșmintele de sărbătoare doar o dată în an - de Sfântul Vasile, interzicerea Malăncii și persecuțiile crăsnenilor de către autoritățile sovietice, în deosebi, de primarul Nicolae Grigorișin. Tânărul Dmytro Suholytkyi-Sobciuk, regizorul filmului „Malanca din Crasna”, căruia îi datorăm impresionabilul documentar despre tradițiile, credința și datinile băștinașilor români de la poale de Carpați, filmând timp de 4 ani pelicula, a rămas fascinat nu numai de pitorescul spectacolului teatralizat de românii din Crasna: „În această peliculă
CRASNA – o oază a culturii româneşti [Corola-blog/BlogPost/93571_a_94863]
-
de la poale de Carpați, filmând timp de 4 ani pelicula, a rămas fascinat nu numai de pitorescul spectacolului teatralizat de românii din Crasna: „În această peliculă documentară, am stăruit să redau nu doar tradițiile sărbătorilor creștine ale crăsnenilor, cum e Malanca, care se desfășoară în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, de Sfântul Vasile pe stil vechi, dar și momente din viața lor, strâns legate de acest obicei, de care localnicii se pregătesc pe parcursul întregului an”. Ovidiu Mitric, primarul orășelului Crasna
CRASNA – o oază a culturii româneşti [Corola-blog/BlogPost/93571_a_94863]
-
în ochi Elena Pleșca a vizionat acest film, deoarece un fragment din peliculă conține ultimul interviu al tatălui său, baciul Anton Pleșca, unul din comandanții Malăncii, care a trecut deja în lumea celor drepți. Deci, până la 14 ianuarie 2014, filmul „MALANCA DIN CRASNA” va putea fi vizionat în fiecare week-end în sala festivă a Căminului Cultural din s. Crasna, raionul Storojineț, pentru ca fiecare crăsnean să poată admira eroii, scenele spectaculoase, pentru a învăța să iubească la fel de mult tradițiile străbune, graiul, portul
CRASNA – o oază a culturii româneşti [Corola-blog/BlogPost/93571_a_94863]
-
din s. Crasna, raionul Storojineț, pentru ca fiecare crăsnean să poată admira eroii, scenele spectaculoase, pentru a învăța să iubească la fel de mult tradițiile străbune, graiul, portul, ca în orice împrejurări să-și păstreze demnitatea națională, la fel ca românii rezistenți din „MALANCA DIN CRASNA”, care, în pofida vitregiilor sorții, și-au menținut cultura și identitatea națională, călăuziți de cuvintele identificatoare din tradiționalul spectacol al Malăncii: „NU NE DĂM, NU NE LĂSĂM!”. Fotografii de autor Diana TOMA
CRASNA – o oază a culturii româneşti [Corola-blog/BlogPost/93571_a_94863]
-
și cu trișca. Și în aer persista miros de praf de pușcă, de pilitură de oțele, de vremuri grele și nedrepte bariere. Și Crivățul bătea dinspre Siberii... Și în scurtă vreme a spulberat Hora și Doina, a pălit Codrul și Malanca și ne-a lăsat numai cu Dorul. Iar Dumnezeu însingurat, din bolți înalte de mândră Catedrală, a slobozit o lacrimă amară. Și de atunci Pantocratorul de la Catedrală a devenit cunoscut românilor pelerini ca icoana care a plâns într-o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
acestea curțiu”, „Rage, muge cerb de munte”, Bun jupân de gazdă”, „Doi meri mari și-s minunați”, „Șed sfinții la masă”, „La butuc de-o viță-vie!, „Colindul mare”, „Sus, mai sus, pe lângă cer”, „Doi meri înfloriți”, „Cunună să-ți faci”, „Malanca-n postu Crăciunului”, „Malanca”, „Prundurele...”, „Colindul răstignirii”. Însoțindu-se cu darul de colinde al slovei scrise pe cartea document „Colinde din sudul Basarabiei” și al glasului în albumul „Vă colind Colindul mare”, pe lângă celelalte cărți și cântece imprimate, toate ca
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
cerb de munte”, Bun jupân de gazdă”, „Doi meri mari și-s minunați”, „Șed sfinții la masă”, „La butuc de-o viță-vie!, „Colindul mare”, „Sus, mai sus, pe lângă cer”, „Doi meri înfloriți”, „Cunună să-ți faci”, „Malanca-n postu Crăciunului”, „Malanca”, „Prundurele...”, „Colindul răstignirii”. Însoțindu-se cu darul de colinde al slovei scrise pe cartea document „Colinde din sudul Basarabiei” și al glasului în albumul „Vă colind Colindul mare”, pe lângă celelalte cărți și cântece imprimate, toate ca bogății spirituale, o carte
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
stea și urări la nunți (1888), realizat de S. cu sprijinul elevilor săi. Dincolo de unele neajunsuri, care decurg mai ales din culegerea neriguroasă a textelor, lucrarea se impune prin câteva observații privind datina colindatului, precum și prin descrierea amănunțită a obiceiurilor Malanca și Irozii. Mai izbutite ca realizare artistică, orațiile de nuntă prezentate sunt însoțite de note explicative și alcătuiesc o succintă schiță monografică a acestui ceremonial. Un apel pentru adunarea poveștilor, cântecelor, cimiliturilor și descântecelor populare, publicat de S. în 1858
SBIERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289526_a_290855]
-
mai mult la periferie - ca elemente suprapuse”; plugușorul ucrainean are puncte de tangență cu plugușorul românesc, însă textul ucrainean nu este o „epopee a muncii plugarului”; afirmațiile despre un masiv împrumut ucrainean în teatrul nostru popular trebuie temperate, fiindcă în Malanca bucovineană și nord-basarabeană „locul central îl dețin scenele istorice autohtone”, românești. Se observă că motive românești au pătruns, din cărți ori pe cale orală, în folclorul ucrainean al obiceiurilor de iarnă, așa cum s-a întâmplat în dramaturgia ucraineană despre ceata lui
BOSTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
vestmântului, / Scrisă-i luna cu lumina / Și soarele cu căldura. / În cei doi umerei, / Doi luceferei. Câteșinouă mările, / Trece Ion oștile. / Iar Ion făt-frumos, / El să fie sănătos / Ca un trandafir frumos."200 În structura magică tradițională a urăturii de Malancă, luna este supusă unui ritual al reîntoarcerii în matricea apelor, tocmai pentru a se împlini descântecele și farmecele. Moartea ritualică a lunii, care precede apariția lunii noi, numită popular Luna Tânără, Luna în două coarne sau Crai Nou, mijlocește împlinirea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pentru a se împlini descântecele și farmecele. Moartea ritualică a lunii, care precede apariția lunii noi, numită popular Luna Tânără, Luna în două coarne sau Crai Nou, mijlocește împlinirea unor vrăji și descântece. "Luna din fântână", din recitativul urăturii pentru Malancă, simbolizează tocmai această renaștere a lunii din apele primordiale care primenesc sorții omului: "Ne primiți Malanca-n casă, / Că-i cu straie de mătasă / Și afară viscolește, / Mândre straie ponosește. Sculați, boieri, sculați, cucoane, / Din paturi, de pe covoare / Ș-aprindeți
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
numită popular Luna Tânără, Luna în două coarne sau Crai Nou, mijlocește împlinirea unor vrăji și descântece. "Luna din fântână", din recitativul urăturii pentru Malancă, simbolizează tocmai această renaștere a lunii din apele primordiale care primenesc sorții omului: "Ne primiți Malanca-n casă, / Că-i cu straie de mătasă / Și afară viscolește, / Mândre straie ponosește. Sculați, boieri, sculați, cucoane, / Din paturi, de pe covoare / Ș-aprindeți o lumânare, / Să se vadă ca din soare, / Că intră Malanca-n casă. / Să puie stative
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
primenesc sorții omului: "Ne primiți Malanca-n casă, / Că-i cu straie de mătasă / Și afară viscolește, / Mândre straie ponosește. Sculați, boieri, sculați, cucoane, / Din paturi, de pe covoare / Ș-aprindeți o lumânare, / Să se vadă ca din soare, / Că intră Malanca-n casă. / Să puie stative, să țasă / Pânză, scoarță, testemele, / Pânzături, catrinți, sumane, / Trase-n furcă de mașină / De Malanca cea bătrână. / Malanca-i sârguincioasă, / Se-nvârtește ca o roată / Și face trebulița toată. / S-apucă iute de spălat, / Focu-n
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Sculați, boieri, sculați, cucoane, / Din paturi, de pe covoare / Ș-aprindeți o lumânare, / Să se vadă ca din soare, / Că intră Malanca-n casă. / Să puie stative, să țasă / Pânză, scoarță, testemele, / Pânzături, catrinți, sumane, / Trase-n furcă de mașină / De Malanca cea bătrână. / Malanca-i sârguincioasă, / Se-nvârtește ca o roată / Și face trebulița toată. / S-apucă iute de spălat, / Focu-n vatră de-ațâțat. / Pune borșișor la foc / Cu moare din poloboc / De pește din bolotău / Legume de la sudău / Și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cucoane, / Din paturi, de pe covoare / Ș-aprindeți o lumânare, / Să se vadă ca din soare, / Că intră Malanca-n casă. / Să puie stative, să țasă / Pânză, scoarță, testemele, / Pânzături, catrinți, sumane, / Trase-n furcă de mașină / De Malanca cea bătrână. / Malanca-i sârguincioasă, / Se-nvârtește ca o roată / Și face trebulița toată. / S-apucă iute de spălat, / Focu-n vatră de-ațâțat. / Pune borșișor la foc / Cu moare din poloboc / De pește din bolotău / Legume de la sudău / Și cu apă din Suceavă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
născută la 24 mai 1975 în Arad, județul Arad, România, fiica lui Tina Ioan și Theresia, cu domiciliul actual în Germania, 86153 Augsburg, Wertalhstr. 7. 540. Steinbinder Marinela, născută la 30 martie 1970 în Satu Mare, județul Satu Mare, România, fiica lui Malanca Grigore și Terezia, cu domiciliul actual în Germania, 91217 Hersbruck, Wiesenstr. 15. 541. Steinbinder Franz, născut la 8 mai 1965 în localitatea Șandra, județul Satu Mare, România, fiul lui Steinbinder Martin și Terezia, cu domiciliul actual în Germania, 91217 Hersbruck, Wiesenstr
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
întreținut viața de partid în facultate. În 1971, liderii din facultate erau: secretară de partid Steluța Teodorescu, Cihodaru Constantin era decan, Nazarie Vasile, președinte CUASC pe facultate. În ședința din 12 aprilie 197249 (prezidată de Grămadă Ilie, Cihodaru Constantin și Malanca Traian), au fost desemnați delegații la Conferința națională a PCR din iulie 1972. Aceștia au fost: Beldie Cameluța, Corduneanu C., Hagiu I., Macovei A., Timofte M., Zolyneak C. și studenții: Hoișie Andrei, Palade Mihai, Popa Melania, Rusu Felicia, Tomozei Mihaela
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
bun organizator, bun cadru didactic"); 8. Radu Caliopi (propusă de Sărmășanu - "pasionată de cercetare, bună activistă, integră din punct de vedere moral"); 9. Agrigoroai Ioan ("activist vechi, bun organizator"); Agrigoroae obiectează pe principiul rotației cadrelor, având 10 ani vechime, iar Malanca cere alt candidat în loc, dar adunarea îl votează pe Agrigoroae; 10. Simion Natalia ("pregătită d.p.d.v. politic și profesional"); 11. Vasile Adrian Iorgu - Filimon atacă propunerea pentru neîndeplinirea de sarcini. Iorgu se apără, Dima îl susține ca "foarte bun student, dar
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
118, 121, 221 Macovei, Elena, 117, 120, 131, 362 Macovei, G., 160 Macovei, Gheorghe, 50, 54, 71, 72, 77, 78, 88, 113, 116, 153, 160, 223 Macovei, Ioan, 121 Macovescu, George, 421 Magazin, Petru, 142, 284 Maiorescu, Titu, 36, 270 Malanca, Traian, 143, 222 Malița, Mircea, 301 Mancaș, Gabriel, 131, 234 Mancaș, Mihai, 160 Manciuc, Gheorghe, 88 Manciuc, Ioan, 50, 53, 71, 79, 154, 225, 285, 295, 490 Manciuc, Ion, 71, 301 Mancu, Nicolae, 115, 116 Mandachi, Cristina, 110 Mandric, Mirela
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]