51 matches
-
expresie, ingeniozitatea soluțiilor plastice folosite de creatorii vestimentației ceremoniale, originalitatea compozițiilor adoptate de ei au cunoscut de-a lungul anilor o evoluție spectaculoasă. Specific majorității localităților bucovinene este reunirea tuturor personajelor mașcate în cete mari ce poartă diverse denumiri locale: malanca, pârtie, banda, turcă sau ceață. De obicei, conducătorul fiecărei cete este un fecior frumos, numit calfa său turc, cunoscut în comunitate ca având o conduită morală ireproșabila. El este întotdeauna îmbrăcat într-un costum țărănesc tradițional iar ca semn al
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
PREMIERA FILMULUI „MALANCA DIN CRASNA” În această lună premergătoare evenimentelor de anvergură din viața românilor nord bucovineni, am fost părtașii unei noi bucurii de a viziona, în premieră, la Crasna, raionul Storojineț, filmul documentar „MALANCA DIN CRASNA”, a tânărului regizor ucrainean Dmytro Suholytkyi-Sobciuk
CRASNA – o oază a culturii româneşti by http://uzp.org.ro/crasna-o-oaza-a-culturii-romanesti/ [Corola-blog/BlogPost/93571_a_94863]
-
PREMIERA FILMULUI „MALANCA DIN CRASNA” În această lună premergătoare evenimentelor de anvergură din viața românilor nord bucovineni, am fost părtașii unei noi bucurii de a viziona, în premieră, la Crasna, raionul Storojineț, filmul documentar „MALANCA DIN CRASNA”, a tânărului regizor ucrainean Dmytro Suholytkyi-Sobciuk, absolvent al Universității Naționale de Teatru, Cinema și Televiziune „K. Karyi” din Kyiv, specialitatea regizarea filmului artistic, atelierul lui Myhailo Illenko. Or, bravo lui, căci un ucrainean, dar nu un român, a
CRASNA – o oază a culturii româneşti by http://uzp.org.ro/crasna-o-oaza-a-culturii-romanesti/ [Corola-blog/BlogPost/93571_a_94863]
-
istoriei sale, și-a păstrat graiul, tradițiile, identitatea și demnitatea națională. Astfel, sala festivă a Căminului Cultural din orășelul Crasna a fost arhiplină. Crăsnenii, împreună cu familiile, prietenii și oaspeții din Cernăuți, au venit să vizioneze pelicula documentară despre vestita lor Malancă, înveșnicită pe peliculă de regizorul Dmytro Suholytkyi-Sobciuk, care pe parcursul a patru ani nu numai că și-a găsit aici noi prieteni români, dar și a luat cunoștința de tradițiile autentice ale acestui pitoresc ținut bucovinean, a învățat puțin limba română
CRASNA – o oază a culturii româneşti by http://uzp.org.ro/crasna-o-oaza-a-culturii-romanesti/ [Corola-blog/BlogPost/93571_a_94863]
-
în deosebi cele de Sfântul Vasile, moștenite din străbuni, pe care le-au păstrat cu sfințenie, cu Tricolorul și „Hora Unirii”, confruntându-se cu numeroase greutăți după „eliberarea” Bucovinei” de către sovietici. Accentuate în film sunt și etapele de pregătire de Malancă, confecționarea măștilor, costumației, brâiele Tricolore, păstrate de la bunei și străbunei, care le înfrumusețează crăsnenilor veșmintele de sărbătoare doar o dată în an - de Sfântul Vasile, interzicerea Malăncii și persecuțiile crăsnenilor de către autoritățile sovietice, în deosebi, de primarul Nicolae Grigorișin. Tânărul Dmytro
CRASNA – o oază a culturii româneşti by http://uzp.org.ro/crasna-o-oaza-a-culturii-romanesti/ [Corola-blog/BlogPost/93571_a_94863]
-
brâiele Tricolore, păstrate de la bunei și străbunei, care le înfrumusețează crăsnenilor veșmintele de sărbătoare doar o dată în an - de Sfântul Vasile, interzicerea Malăncii și persecuțiile crăsnenilor de către autoritățile sovietice, în deosebi, de primarul Nicolae Grigorișin. Tânărul Dmytro Suholytkyi-Sobciuk, regizorul filmului „Malanca din Crasna”, căruia îi datorăm impresionabilul documentar despre tradițiile, credința și datinile băștinașilor români de la poale de Carpați, filmând timp de 4 ani pelicula, a rămas fascinat nu numai de pitorescul spectacolului teatralizat de românii din Crasna: „În această peliculă
CRASNA – o oază a culturii româneşti by http://uzp.org.ro/crasna-o-oaza-a-culturii-romanesti/ [Corola-blog/BlogPost/93571_a_94863]
-
de la poale de Carpați, filmând timp de 4 ani pelicula, a rămas fascinat nu numai de pitorescul spectacolului teatralizat de românii din Crasna: „În această peliculă documentară, am stăruit să redau nu doar tradițiile sărbătorilor creștine ale crăsnenilor, cum e Malanca, care se desfășoară în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, de Sfântul Vasile pe stil vechi, dar și momente din viața lor, strâns legate de acest obicei, de care localnicii se pregătesc pe parcursul întregului an”. Ovidiu Mitric, primarul orășelului Crasna
CRASNA – o oază a culturii româneşti by http://uzp.org.ro/crasna-o-oaza-a-culturii-romanesti/ [Corola-blog/BlogPost/93571_a_94863]
-
în ochi Elena Pleșca a vizionat acest film, deoarece un fragment din peliculă conține ultimul interviu al tatălui său, baciul Anton Pleșca, unul din comandanții Malăncii, care a trecut deja în lumea celor drepți. Deci, până la 14 ianuarie 2014, filmul „MALANCA DIN CRASNA” va putea fi vizionat în fiecare week-end în sala festivă a Căminului Cultural din s. Crasna, raionul Storojineț, pentru ca fiecare crăsnean să poată admira eroii, scenele spectaculoase, pentru a învăța să iubească la fel de mult tradițiile străbune, graiul, portul
CRASNA – o oază a culturii româneşti by http://uzp.org.ro/crasna-o-oaza-a-culturii-romanesti/ [Corola-blog/BlogPost/93571_a_94863]
-
din s. Crasna, raionul Storojineț, pentru ca fiecare crăsnean să poată admira eroii, scenele spectaculoase, pentru a învăța să iubească la fel de mult tradițiile străbune, graiul, portul, ca în orice împrejurări să-și păstreze demnitatea națională, la fel ca românii rezistenți din „MALANCA DIN CRASNA”, care, în pofida vitregiilor sorții, și-au menținut cultura și identitatea națională, călăuziți de cuvintele identificatoare din tradiționalul spectacol al Malăncii: „NU NE DĂM, NU NE LĂSĂM!”. Fotografii de autor Diana TOMA
CRASNA – o oază a culturii româneşti by http://uzp.org.ro/crasna-o-oaza-a-culturii-romanesti/ [Corola-blog/BlogPost/93571_a_94863]
-
acestea curțiu”, „Rage, muge cerb de munte”, Bun jupân de gazdă”, „Doi meri mari și-s minunați”, „Șed sfinții la masă”, „La butuc de-o viță-vie!, „Colindul mare”, „Sus, mai sus, pe lângă cer”, „Doi meri înfloriți”, „Cunună să-ți faci”, „Malanca-n postu Crăciunului”, „Malanca”, „Prundurele...”, „Colindul răstignirii”. Însoțindu-se cu darul de colinde al slovei scrise pe cartea document „Colinde din sudul Basarabiei” și al glasului în albumul „Vă colind Colindul mare”, pe lângă celelalte cărți și cântece imprimate, toate ca
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_mocanu_nascuta_intr_aurel_v_zgheran_1388607250.html [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
cerb de munte”, Bun jupân de gazdă”, „Doi meri mari și-s minunați”, „Șed sfinții la masă”, „La butuc de-o viță-vie!, „Colindul mare”, „Sus, mai sus, pe lângă cer”, „Doi meri înfloriți”, „Cunună să-ți faci”, „Malanca-n postu Crăciunului”, „Malanca”, „Prundurele...”, „Colindul răstignirii”. Însoțindu-se cu darul de colinde al slovei scrise pe cartea document „Colinde din sudul Basarabiei” și al glasului în albumul „Vă colind Colindul mare”, pe lângă celelalte cărți și cântece imprimate, toate ca bogății spirituale, o carte
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_mocanu_nascuta_intr_aurel_v_zgheran_1388607250.html [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
Macarie N. Emil 2819. Macariu I. Ghiorghe 2820. Macovei Al. Vasile 2821. Macovei B. Constantin 2822. Macovei Gh. Constantin 2823. Macovei V. Victor 2824. Maftei Gh. Gheorghe 2825. Maftei I. Petrică 2826. Maftei St. Ioan 2827. Mafteuca C. Vasile 2828. Malanca Z. Ioan 2829. Malanca Z. Zamfir-Victor 2830. Malasinc I. Mihai 2831. Mandache C. Constantin 2832. Manea C. Constantin 2833. Manea I. Jenica 2834. Mangu Gh. Dumitru 2835. Manolache N. Aurel 2836. Manolachi P. Petru 2837. Manole C. Vasile 2838. Manole
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150897_a_152226]
-
Macariu I. Ghiorghe 2820. Macovei Al. Vasile 2821. Macovei B. Constantin 2822. Macovei Gh. Constantin 2823. Macovei V. Victor 2824. Maftei Gh. Gheorghe 2825. Maftei I. Petrică 2826. Maftei St. Ioan 2827. Mafteuca C. Vasile 2828. Malanca Z. Ioan 2829. Malanca Z. Zamfir-Victor 2830. Malasinc I. Mihai 2831. Mandache C. Constantin 2832. Manea C. Constantin 2833. Manea I. Jenica 2834. Mangu Gh. Dumitru 2835. Manolache N. Aurel 2836. Manolachi P. Petru 2837. Manole C. Vasile 2838. Manole G. Dumitru 2839. Manole
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150897_a_152226]
-
6.07.1936 în localitatea Leca, județul Cahul) și Eleonora, născută la data de 19 august 1966 în localitatea Leca, județul Cantemir, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Basarabilor nr. 33. (4.943/2008) 151. Malanca Zinaida, fiica lui Braguța Ion (născut la 17.04.1925 în localitatea Cornești) și Larisa, născută la data de 4 iulie 1954 în localitatea Cornești, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, șos. Hîncești nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214067_a_215396]
-
As.med.pr., Spitalul de Obstetrica Ginecologie "Cuza Vodă" Iași; 144. doamnei Lupulescu Costache Rodica, Registrator med.. Spitalul Clinic de Psihiatrie "Socola" Iași; 145. doamnei Magdaș Ioan Maria, As.med., Spitalul de Boli Infecțioase, Dermatovenerologie și Psihiatrie Baia Mare; 146. doamnei Malanca Vasile Maria, As.med.pr., Spitalul Orășenesc Gură Humorului, DSP Suceava; 147. doamnei Mandea Paul Carmen, As.med.pr. șef, Spitalul Clinic de Pediatrie, DSP Sibiu; 148. doamnei Manolache Aneta, As.med.pr.șef, Centrul de Cardiologie Iași; 149. doamnei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163656_a_164985]
-
24 octombrie 1974 în localitatea Costești, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Ion Creangă nr. 10, bl. 1, ap. 9. (9.053/2003) 133. Grițcan Elvira, fiica lui Petru și Valentina (fiica lui Malanca Mefodie, născut la 13.05.1926 în județul Tighina, și Axenia), născută la data de 11 iulie 1977 în localitatea Baimaclia, județul Căușeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Căușeni, localitatea Baimaclia, Str. Școlii nr. 90. (3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210560_a_211889]
-
KAPUS ANETA (n.1938) Constantă, 900003, str. Progresului nr. 8-12, bl. G7, sc. D, ap. 67 țel: 684830 0721157786 13726 LEFTER ELENĂ (n.1952) Medgidia, 905600, str. Independenței nr.73A, bl.C1, sc.A, ap.19 țel: 852034 0726036085 23875 MALANCA NATALIA (n.1962) Constantă, 900372, str. Dezrobirii nr.53, bl.lD3, sc.B, ap.37 țel: 549310 0740133350 18837 MANU ANISOARA (n.1967) Constantă, 900457, bd. Al. Lapusneanu nr. 181A, bl. LP3, sc.A, ap. 12 țel: 0341 805318 0723613447
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
născută la 24 mai 1975 în Arad, județul Arad, România, fiica lui Tina Ioan și Theresia, cu domiciliul actual în Germania, 86153 Augsburg, Wertalhstr. 7. 540. Steinbinder Marinela, născută la 30 martie 1970 în Satu Mare, județul Satu Mare, România, fiica lui Malanca Grigore și Terezia, cu domiciliul actual în Germania, 91217 Hersbruck, Wiesenstr. 15. 541. Steinbinder Franz, născut la 8 mai 1965 în localitatea Șandra, județul Satu Mare, România, fiul lui Steinbinder Martin și Terezia, cu domiciliul actual în Germania, 91217 Hersbruck, Wiesenstr
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
1935 în localitatea Racovăț) și Eudochia, născut la data de 13 februarie 1968 în localitatea Racovăț, județul Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, Bubuieci, Str. Serelor nr. 29, bl. 2, ap. 29. (1.884/2003) 41. Malanca Esenia, fiica lui Vasile și Nina (fiica lui Rața Ion și Ana, născută la data de 24.01.1932 în localitatea Chișinău), născută la data de 9 aprilie 1988 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203200_a_204529]
-
Ana, născută la data de 24.01.1932 în localitatea Chișinău), născută la data de 9 aprilie 1988 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, șos. Muncești nr. 652. (17.439/2003) 42. Malanca Nina, fiica lui Rața Ion și Ana (născută la data de 24.01.1932 în localitatea Chișinău), născută la data de 23 iunie 1961 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, șos. Muncești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203200_a_204529]
-
afirma că ar fi aparținut „unei clici de acționari și de reacționari” și ar fi fost în realitate un „club în care se practicau jocurile de noroc și se făcea politică ostilă regimului democrat”. De asemenea, cerea interzicerea obiceiului tradițional Malanca prin care erau satirizați veneticii, alterarea moravurilor și înstrăinarea datinilor, afirmând că acest obicei vechi ar cultiva șovinismul și antisemitismul. În numărul din 7 octombrie 1948 al ziarului "Lupta Poporului", Dragoș Vicol propunea ca Malanca să-i satirizeze pe chiaburii
Dragoș Vicol () [Corola-website/Science/337020_a_338349]
-
asemenea, cerea interzicerea obiceiului tradițional Malanca prin care erau satirizați veneticii, alterarea moravurilor și înstrăinarea datinilor, afirmând că acest obicei vechi ar cultiva șovinismul și antisemitismul. În numărul din 7 octombrie 1948 al ziarului "Lupta Poporului", Dragoș Vicol propunea ca Malanca să-i satirizeze pe chiaburii hrăpăreți care „fură munca celui sărac”. A murit la 22 decembrie 1981, în București, și a fost înmormântat în curtea bisericii din Sadova. I s-a conferit post-mortem titlul de cetățean de onoare al comunei
Dragoș Vicol () [Corola-website/Science/337020_a_338349]
-
Cultură a satului și în Sala de Cursuri Festive a liceului. Pe data de 31 martie 2007, oaspeții satului a fost echipa Caravela Culturii.. Obiceiurile de iarna sunt ținute cu sfințenie. An de an oamenii umbla costumați prin sat cu Malanca urându-le sătenilor sănătate și belșug în anul care vine. http://www.youtube.com/watch?v=7LW7TiQhWo8 Cele mai vechi clădiri datează încă din cea de-a doua jumătate a sec. al XIX-lea și sunt încă funcționale: Vorbim aici
Sofia, Drochia () [Corola-website/Science/305768_a_307097]
-
dintre Crăciun și Anul Nou, în toate satele cetele de flăcăi se prepară pentru "urat", sistem complex de datini și obiceiuri. Pe înserat, în ajunul anului care se pregătește să se nască sunt așteptați să apară "Ursul", "Capra", "Bunghierii", "Căiuții", "Malanca", "Jienii", "Mascații" etc. Concretizarea spectaculoasă a unor mituri antice legate de simbolistica animalelor, aceste manifestări reprezintă o modalitate originală de exprimare a arhaicelor asociații rituale dintre animale și cultul cvasiuniversal al soarelui. Există și un cuvânt generic pentru aceste obiceiuri
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
martie că a fost . August Steiner identifică pe din Frenciugi: Gheorghe Pricopi, Chirilă Mihai, Manole Mihutescu, Toader Mihutescu, Toader Cociobanu (cel care l-a amenințat cu moartea În cazul nepărăsirii localității În termen de 12 ore), Toader Iteni, Ion Costache Malance, Gheorghe Lipșa, Costache Eamandachi (i-a răpit o vită), Vasile Hurdugan, Ion Grădinaru, Ilie Grecu, Gheorghe Crețu, Vasile Amărioarei, Dumitru Chelur, Nicolae Păduraru, Ion Pintilie, Ion Săvuc, Alexandru Teodor (a se vedea plângerea formulată de August Steiner procurorului tribunalului Vaslui
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]