6 matches
-
lor cu chinină. Era cea dintâi campanie sistematică împotriva paludismului în România. În lucrarea sa "Profilaxia paludismului", publicată în 1905, dr. Ștefan Irimescu aprecia că în țară, dintr-o populație de șapte milioane de locuitori, erau vreo 250-300.000 de malarici. Depistările au început, în 1904, în trei localități din județele Ilfov, Teleorman și Roman și au continuat în 1905, în două localități din județul Ilfov. În această etapă "„s-a experimentat chininizarea, ca să se vadă întru cât este aplicabilă la
Ștefan Irimescu () [Corola-website/Science/313770_a_315099]
-
mai impaludate”". Dr. Irimescu precizează că, dintr-o populație de 53.917 locuitori, ținuți îndeaproape în observație din punctul de vedere al paludismului, 24.533 au fost profilaxați. În 1908, campania antimalarică a continuat, astfel că alți 3.176 din malarici din județele amintite au fost tratați curativ, iar 13.294, „supuși la profilaxie”. Dar preocupările principale ale doctorului Irimescu aveau să fie legate de studiul tuberculozei, pe care îl începe tot sub îndrumarea profesorului Ioan Cantacuzino. În cadrul Laboratorului de medicină
Ștefan Irimescu () [Corola-website/Science/313770_a_315099]
-
concomitent cu DUKORAL , fără a se observa interacțiuni cu răspunsul imun la vaccinul pentru febra galbenă . Nu s- au studiat răspunsurile imune la DUKORAL . În studii clinice nu s- a administrat nici un alt vaccin / medicament , incluzând vaccinurile orale poliomielitic și malaric concomitent cu DUKORAL . 4. 6 Sarcina și alăptarea Studiile la animale nu au pus la dispoziție date privind toxicitatea asupra funcției de reproducere . În urma evaluării atente a raportului risc/ beneficiu , vaccinul poate fi administrat în timpul sarcinii și alăptării , cu toate că nu
Ro_259 () [Corola-website/Science/291018_a_292347]
-
dimineața avea și el frumusețea lui, cu stele ce păleau și cu o semilună mică pe care un vechi cântec breton o compară cu o unghie roasă de înger. Însă doctorul părea prea blazat de toate aceste detalii ale drumului malaric pe care le cunoștea pe de rost80. Începutul textului implică în mod clar subiectivitatea naratorului. Ea este evidentă în fragmentul pe care l-am pus în italice: spectacolul este impus ca perceput de conștiința naratorului, și nu a personajului, care
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ne oprim puțin, să aspirăm pînă-n adînc praful sănătos ridicat spre firmament de tîrnul municipal" îl regăsim în gara Pașcani ("Trei ceasuri și jumătate în Pașcani cam prea mult!... Dar ce pitoresc! Ce glodăraie și colbăraie...Ce abdomene de copii malarici! [...] Ce jigăraie de cîni costelivi cu ochii rătăciți și coada'ncîrligată înspre pîntece...") și apoi eșuat în Iașul devenit Veneție moldavă: "Piețele, ogrăzile, locurile virane sunt mări și lacuri; ulițele, fluviuri și niagare... caii înoată...". P. Constantinescu sesizează și un
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
antirealismului. (Ă). Astfel, În Dușmănie ai sentimentul deslănțuirii mai mult a brutalității instinctive a indivizilor decât a urii conștiente de clasă, determinând activitatea eroilor. Printre roiurile de țânțari și miasmele lacurilor dunărene se mișcă nu atât exploatați și exploatatori, cât malarici aiurând În dezlănțuirea crizei, indivizi abulici, bețivi, brute. Apoi figurile pozitive ale eroilor sunt șterse, În timp ce dușmanii țărănimii muncitoare sunt prezentați În contururi nete, caracteristice. (Ă). După Dușmănie scriitorul a publicat o nuvelă de mari proporții, Bijuterii de familie; apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]