5 matches
-
context, contradicțiile din opera lui Schopenhauer ascunde și o întorsătură de gând, cheia sufletului său.Opera lui ascunde un travestit romantic, aplecată cu o exagerare orientală asupra răului, și se ascunde într-un sofism al fericirii. Dincolo de jocul teatral al maledicțiunii, transpare optimismul blând al filosofului care, gândește mereu pentru a căuta fericirii un cosmos luminos, și surâde când masca cea tristă îi cade... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Masca lui Schopenhauer-paradisul pierdut al neființei / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN
MASCA LUI SCHOPENHAUER-PARADISUL PIERDUT AL NEFIINŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 by http://confluente.ro/_masca_lui_schopenhauer_paradisul_pier_al_florin_tene_1347536910.html [Corola-blog/BlogPost/343639_a_344968]
-
context, contradicțiile din opera lui Schopenhauer ascunde și o întorsătură de gând, cheia sufletului său.Opera lui ascunde un travestit romantic, aplecată cu o exagerare orientală asupra răului, și se ascunde într-un sofism al fericirii. Dincolo de jocul teatral al maledicțiunii, transpare optimismul blând al filosofului care, gândește mereu pentru a căuta fericirii un cosmos luminos, și surâde când masca cea tristă îi cade... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Masca lui Schopenhauer-paradisul pierdut al neființei / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN
MASCA LUI SCHOPENHAUER-PARADISUL PIERDUT AL NEFIINŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Masca_lui_schopenhauer_paradisul_pierdut_al_nefiintei.html [Corola-blog/BlogPost/371191_a_372520]
-
sufletești și deopotrivă naturale (ultimele sînt ambasadorii primelor), fenomen care, blocînd rodul, face loc Neantului. Blestemele alcătuiesc accentul maxim al unei atari negații ce se adresează Creației a cărei stîrpire o dorește ca o consecință a rebeliunii împotriva Creatorului. Iată maledicțiunile lui Liviu Georgescu, de-o solemnitate ce denotă contactul cu paradigmele biblice (Geneza, Deuteronomul), însă care se contaminează și de un rictus batjocoritor, valah: "Să nu mai fie flori/ Să crească-n colțul apei urdori/ Să sece izvorul/ Să se
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
Labdacizilor se consumă în fața zidurilor Tebei în asediul la care exilatul Polynice supune cetatea pentru a-și recăpăta demnitatea pe care i-o uzurpaze fratele său Eteocle. În lupta care urmează, ambii frați își găsesc moartea (expresie deopotrivă a unei maledicțiuni ancestrale și a unei dreptăți cu neputință de împărțit) și, din dispoziția noului conducător al Tebei - Creon, apărătorul cetății, Eteocle, urmează a fi înmormântat cu onorurile cuvenite, în vreme ce corpul asediatorului (și - implicit - al dușmanului) cetății, Polynice, e menit a rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
arătase colții), creația pentru gărgărițe de pildă nu se ridică deasupra unei gargariseli... gargariseli." Nu vă ambalați curiozitatea, sîntem între animale... O primă secvență de poezie (volumul I, }oiuri, al dipticului }oiuri și ventuze), cu o nota auctoris undeva între maledicțiune (sic!) și calambur, făcînd referire la însuși volumul în care apare, anunță Vizuina vizuinii, în care convenția fabulei devine subțirel paravan. Versurile de la-nceput, din Nu cunosc, de pildă, sînt, ca Viziunea vizuinii, jucate: Nu cunosc un cer sub limbă
Vizitarea fabulei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9554_a_10879]