177 matches
-
cum le-a obținut? - Ce știu eu? Este treaba D.N.A. - ului. Așa ziceau la știri. - Să-i fie de bine. Îmi pare rău de doamna Zbihli, nu de el. - Desigur, doar îți este prietenă, replică ea imediat cu intonații de malițiozitate în glas. - Nu neapărat pentru asta. Mai întâi îmi este colegă și ne cunoaștem de ceva ani buni. Legea nu are decât să-și facă treaba în privința soțului său. - N-ai observat, de fiecare dată când se descoperă în general
ROMAN , CAPITOLUL NOUĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454325592.html [Corola-blog/BlogPost/377514_a_378843]
-
ți-am dat să iei cu tine! - Ce mi-ai dat dragule? - Cum, ai și uitat așa de repede? Ah, femeile! Vezi ce înseamnă să te încrezi în femei? continuă el, făcând-o pe supăratul în glas. - Mă întristezi cu malițiozitatea ta. Ții neapărat să plec supărată pe tine? - Nu, nu, cum așa? - Atunci reamintește-mi te rog ce mi-ai dat? - Inima și dragostea mea. Nu le-ai luat cu tine? - Oo, răule! Și eu care mă gândeam la cu
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422033541.html [Corola-blog/BlogPost/370370_a_371699]
-
timpului, căci ele s-au brăzdat ca niște lacrimi pietrificate în inima orașului.”. Maria Toacă amintește, mai departe, că pe ușile unor apartamente de lux din centrul Cernăuțiului mai atârnă cutii poștale cu inscripția românească ,,Scrisori”, după care adaugă cu malițiozitate mușcătoare: Se vede că ele sunt destul de trainice și comode, dacă noii stăpâni le suportă de atâtea decenii”. Comprimate în primele două paragrafe ale eseului Urme de lacrimi în piatră, considerentele din care am selectat mai sus au menirea de
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Ce știu eu cum le-a obținut? Este treaba D.N.A. - ului. Așa ziceau la știri. - Să-i fie de bine. Îmi pare rău de doamna Zbihli, dar nu de el. - Desigur, doar îți este prietenă, sări ea cu intonații de malițiozitate în glas. - Nu neapărat pentru asta. Mai întâi îmi este colegă și ne cunoaștem de ceva ani buni. Legea nu are decât să-și facă treaba în privința soțului său. - N-ai observat că de fiecare dată când se descoperă de către
NORI DE FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_cap_stan_virgil_1385359496.html [Corola-blog/BlogPost/347258_a_348587]
-
sâmbăta și duminica, atunci când carnea anime-urilor: viață și moarte, zboară în sejur creativ, conștient. Culmea e, fără să știe căluții ,că și Demiurgul obișnuiește în aceleași zile a posti cu Red-Bull și Pepsi, spre a spăla solitudinea și pasta malițiozității existențiale. Caii artistului sunt verzi sau cu picățele , pot uneori a se metamorfoza în pitici, care să aibă supranaturalul ascuns în buncăre falangice ori mentale. Acestea au proprietăți umoristice sau caracteriale, înțelese ca trasare rectilinie a nebuniei, contribuind la însiroparea
CAI VERZI PE PEREȚI de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_doina_dimitriu_1488556377.html [Corola-blog/BlogPost/340235_a_341564]
-
diferite jocuri verbale: „Damă de pică și valetul se bucură.” Din alăturarea sau ciocnirea cuvintelor, ies scânteieri logice, ecouri, reverberații și răsfângeri de sens. Câte o zicere începe banal și virează pe neașteptate spre ironie, pigmentata uneori cu nuanțe de malițiozitate: „Cînd îmbătrânim, se accentuează calitățile și defectele. Îmi pare rău pentru dumneata.” Că orice autor de butade sau de maxime, autorul nostru cultiva sau vânează paradoxul, oximoronul, contrasensurile cu sens: „Încă o înfrângere că ăsta și am învins !” Că orice
UN MAESTRU ISRAELIAN AL ZICERILOR SAPIENŢIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Zoltan_terner_un_maestru_israelian_al_zoltan_terner_1331272983.html [Corola-blog/BlogPost/342145_a_343474]
-
pentru a fi la înălțimea acestei femei minunate, cu un surâs întotdeauna radios, care s-a amuzat că s-a născut în ziua în care se oferă lăcrămioare...” Danielle Darrieux a avut o frumusețe clasică, pigmentata de un dram de malițiozitate. În filmul lui Paul Vecchiali Una dintre trăsăturile cele mai impresionante ale personalității acestei artiste excepțioale rămâne însă, dincolo de surâsul fin, de hohotele de ras, de vizibilă bucurie de a trăi, o gravitate venind mereu din viața sa interioară. Henri
Danielle Darrieux, cea mai fermecătoare, cea mai spirituală dintre actrițele franceze a împlinit un secol by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105536_a_106828]
-
a oferit o scăpare, o nouă șansă de salvare. Acest adevăr îmi face bine, îmi dă curaj să resist și să sper în întâlnirea supremă cu divinitatea. Iată ce efect miraculos poate avea Poezia! Autoironică dar fără nici un fel de malițiozitate, autoarea spune: “duc o campanie de lămurire cu mine / dacă mă fac că nu văd / nu înseamnă că sunt oarbă / dacă nu las urme de strigăt / nu înseamnă că nu mă doare / peste tot pițigoi cu unghia în gât / mai
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_la_cartea_mihaelei_ai_cezarina_adamescu_1368172497.html [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
jucat în 1993 alături de Jean Marais: “O legendă n-ar fi o legendă dacă i-am semăna”. Îi plăcea să-și povestească viața. Și nu cu aerul hieratic pe care îl avea pe ecran. Era volubila, cu ochii strălucind de malițiozitate, amplificând efectele poveștii. Jean Marais și Michèle Morgan în Monștrii sacri,în 1992 Născută în 29 februarie 1920, la Neuilly, într-un an bisect, Simone Roussel, după numele real, se bucură de privilegiul de a îmbătrâni “de patru ori mai
Michèle Morgan, steaua cinema-ului francez, ne-a părăsit by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105894_a_107186]
-
nepătruns.” Ceea ce (ni se mai spune) transpare dincolo de ele este tocmai „substratul (o sub-stare) metafizic” al unui discurs ontologic de o „admirabilă și precisă precuvântare a lumii, o spunere a ei înainte de cuvinte.”(p.30.) Nu fără o tentă de malițiozitate, Amăriuței îl taxează pe Călinescu, cel ce nu a rezistat ispitei de-a explica cultural „ideile” cuprinse în versurile amintite, identificându-le sursa în altă gândire decât cea românească (Rigveda). Nici lui Constantin Noica (considerat mai pătrunzător în ale metafizicii
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu by http://uzp.org.ro/constantin-amariutei-si-inepuizabilul-subiect-al-literaturii-romane-mihai-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
și toți tovarășii săi din Caragiale, pricepe formele nouă exact în măsura în care a luptat pentru ele și la nevoie le apără exact cu aceiași furie cu care a luptat pentru ele! Iar când trezit din somn de Efimița (va remarca cu malițiozitate dar și cu o doză de naivitate Ibrăileanu), conu Leonida declară că zarva din stradă nu poate să fie revoluție pentru că nu e voie de la poliție să se tragă noaptea focuri de armă, nu-i așa că acesta, cel puțin pare
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxvii_ion_ifrim.html [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
pune înainte, chiar dacă se cunosc destul de bine spre a ști că, la vârsta lor, nici stomacul, nici ficatul nu le mai permite să se îmbuibe. - Surorile ... Surorile răposatului n-au venit ... ?, se aude vocea cuiva ce a rostit întrebarea, din malițiozitate, mai tare decât s-ar fi cuvenit. - Sunt prea bătrâne să pornească la drum pe vremea asta crâncenă ... , își dă cu părerea un amic al decedatului, nonagenar. N-are de unde ști că femeile, în sătucul lor de la munte, își duc
ELIBERAREA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Voichita_palacean_veres_voichita_palacean_veres_1368837414.html [Corola-blog/BlogPost/354884_a_356213]
-
o constituie drama intelectualului alienat într-o lume superprogramatică, supertehnicistă, superconsumistă; intelectualul debusolat în fața unei tot mai ample crize de valori. Toate romanele sale sînt infuzate de un umor subtil dar savuros, tincturat de o ironie amăruie, de o picantă malițiozitate care-și îndreaptă acele și spre el, autorul autosatirizat. Pentru că Saul Bellow este prezent în fiecare dintre cărțile lui, nu numai ca autor ci și ca personaj, asemenea pictorilor renascentiști care-și introduceau portretul într-un colț din figurația tabloului
Saul Bellow: Darul lui Humboldt, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/saul-bellow-darul-lui-humboldt-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339539_a_340868]
-
strălucire. Nu se rupe de temele aflate aproape de naturalism, în același timp utilizând în activitatea sa formele sintetice aflate în armonie cu ironia sa atât de caracteristică. Trebuie însă menționat faptul că poziția ironică a lui Lautrec nu rezultă din malițiozitate. Dimpotrivă, comentariile sale satirice sunt pline de simpatie caldă. Aceasta este mărturisită de afișele care o reprezintă pe dansatoarea Jane Avril sau de portretul cântăreței de cabaret Yvette Guilbert. În ciuda faptului că Lautrec nu face niciun fel de concesie, deformarea
Henri de Toulouse-Lautrec () [Corola-website/Science/297972_a_299301]
-
rămăsese văduvă, îl invită la reședința ei din Andaluzia, la Sanlácar, situată în apropiere de Cadiz. Ducesa se dovedește totuși inconstantă în sentimente, și idila nu durează mult. Creațiile lui Goya din această perioadă dovedesc un ascuțit spirit critic până la malițiozitate, cu penelul său își va bate joc de toată lumea, chiar și de persoanele regale. O dovadă în acest sens fiind de pildă celebrul tablou "Portret al familiei lui Carol al IV-lea", realizat în anii 1800-1801. Artistul privește monarhia spaniolă
Francisco de Goya () [Corola-website/Science/298333_a_299662]
-
o situație fantezistă plauzibilă în viitor și construiește, pornind de la aceasta și după exemplul lui Wells, o nouă realitate social-politică. Textul literar conține multă poezie, ce izvorăște din fantezia bogată a autorului, dar și nuanțe de umor discret și de malițiozitate polemică. Spre deosebire de George Călinescu care-l considera pe Aderca un "„umorist abscons”", profesoara Elvira Sorohan îl percepea pe autor ca "„un romancier frondeur și polemic, mai curând malițios”". Istoricul literar Ion Hobana susținea cu o anumită doză de subiectivism că
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
curte, ea acceptase să-l ajute pe Napoleon să scrie cartea, dar, atât moral cât și material, calculase un și mai mare câștig față de suma oferită : O autoritate politică a ideilor ei. Așa că o refuză, răspunzându-i Împăratului cu o malițiozitate convingătoare: « Vreau să fiu liberă, majestate, tocmai ca să vă pot spune adevărurile de care aveți nevoie »... Fiind cândva copii care se jucaseră Împreună, apoi tineri antiregaliști sub restaurație, mai apoi susținători ai libertăților de la 1848, au găsit destule elemente de
Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
Jules Verne. În opinia filologului Petru Iamandi, „pozitivismul destul de evident” al cărții este compensat de „entuziasm” și „observații amuzante”, dar „lipsa unui conflict autentic [este] neajunsul principal al cărții lui Stahl”. Cronicarul revistei "Viața Romînească" a remarcat cu o oarecare malițiozitate existența unor exprimări glumețe tipice unui român care „a trăit prea pe malul Dîmboviței”, adăugând că „critica socială” a lui Stahl a fost realizată într-un mod „agresiv”. Singurul element care-l singularizează pe autor este, în opinia lui C.T.
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
comandantul Armatei 2: „"eu am contrasemnat decretul pentru înaintarea dumneavoastră la gradul de general și că locul dumneavoastră este încă și azi la stânga, iar nu la dreapta mea"”. În rezoluția pusă pe acest raport, generalul Prezan avea să scrie cu malițiozitate „"acest punct cuprinde un raționament atât de puternic și concludent, relativ la o chestiune operativă, că orice discuțiune cade și toți trebuie să se încline"”. Faptul exprima mai degrabă ranchiuna generalului Averescu, avansarea lui Constantin Prezan, datorându-se, dincolo de meritele personale
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
Numai că Gheorghe Gheorghiu Dej i-a eliberat pe toți, nu doar pe câțiva, cum s-a întâmplat în Uniunea Sovietică, de exemplu. Ceea ce i-a atras un mare capital politic în Occident. Aș vrea să spun - cu o anumită malițiozitate - că Dej a acceptat să dea curs acestor intervenții, deoarece și-a dat seama că va rămâne de pe urma acestei măsuri și cu un prestigiu crescut pe plan extern". După eliberarea deținutilor politici din 1964, Securitatea a declanșat o acțiune de
Deținut politic () [Corola-website/Science/326586_a_327915]
-
otrăvitoare de la Agapia - cele despre care se crede că l-ar fi intoxicat - ci despre cele ce i-au scris anumite "notițe necrologice" cu impardonabile neglijențe, confuzii și chiar ironii: "Cu Duiliu Zamfirescu moare un fost distins președinte al Camerei." Malițiozitate sau umor involutnar? Greu de spus. Evoluția acestui controversat precursor are etape lungi, dar distincte de formare, consacrare și declin. Debutează în 1877, nerelevant, în Ghimpele (revistă la care se făptuise cu cîțiva ani mai devreme și debutul lui Caragiale
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15090_a_16415]
-
arăta Occidentului că și la noi este libertate... - După 1989, cărțile dumneavoastră (traduse în mai multe limbi) au fost bine primite în străinătate, dar receptarea criticii autohtone v-a fost, de multe ori, ostilă. De ce? Seamănă sau nu opacitatea și malițiozitatea unor comentatori actuali cu obtuzitatea și virulența cenzorilor comuniști? - Adevărul e că, după Revoluție, nu mă așteptasem să fiu contestat în campanii succesive, denigrat etc. mai mult decât fusesem înainte, de către atâtea nulități literar-politice. Fiind însă dinainte antrenat, nu mi-
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]
-
deducții rafinate, nu lipsite de simpatie, dar și de ironie binevoitoare, ori chiar, uneori, de obiectivitate mușcătoare. Obsesia frumosului de care se înconjoară regina, altruismul și generozitatea, magnetismul și fascinația pe care le degajă nu exclud însă, cum remarcă autorul, malițiozitatea privirii. Aceasta (ca și Zoe Cămărășescu, care beneficiază și ea de un portret emblematic, cuceritor) e în același timp une femme d’esprit caustică, acidă, capabilă să sintetizeze necruțător, în câteva sintagme memorabile câte o figură familiară în epocă; să
Elogiu feminității by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2939_a_4264]
-
-mi permit să uit de mine În halul acela. Și nu asta Înseamnă dragostea - să-ți pierzi mințile? Nu-ți mai pasă ce cred ceilalți. Nu-i vezi defectele iubitului, o ușoară aciditate, un pic de neglijență, ocazionala undă de malițiozitate. Nu-ți mai pasă că-ți este inferior din punct de vedere social, educațional, financiar și moral - astea-s cele mai rele, zic eu, deficiențele morale. Mie-mi păsa mereu. Eram mereu conștientă de ce putea să nu meargă bine, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Codreanu, Caragiale abisal, ci să-l facem pe cititor dornic să-l studieze în amănunt. Dând dovadă de o premoniție fără egal și de o intuiție artistică neobișnuită, Caragiale ține o conferință: Cauzele prostiei omenești, în care se referă "cu malițiozitate", la elucubrațiile scriitorilor contemporani. Opiniile sale sunt valabile, mutatis-mutandis, și astăzi. Nu putem spune același lucru despre "miticismul" pe care-l tot agita Caragiale, punând aceasta etichetă infamantă asupra întregii națiuni, mai puțin asupra țărănimii. Eroi din O scrisoare pierdută
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]