59 matches
-
pe diferite nivele. În etapa preșcolară, sau ciclul primar, mai productivă mi s-a părut motivația extrinsecă. Atunci trebuia să mă supun unor cerințe exterioare, chiar unor constrângeri, deoarece încă nu-mi formasem un sistem de valori solid. Mam' mare, mamița și tanti Mița, pe de o parte, tanti educatoarea sau doamna învățătoare, pe de alta, m-au învățat corect că trebuie să învăț ca să mă fac mare. Am crezut inițial că se referă la sensul denotativ al limbajului, că "mare
Partidul e-n toate by Nicolae MUNTEANU () [Corola-journal/Journalistic/7032_a_8357]
-
străină de pe coridor, cum am făcut eu. Apoi am înțeles că ei se refereau de fapt la înțelepciunea paremiologică: "cine are carte, are parte". Din acest rezonabil motiv mi-am permis să intervin în discuția filologică dintre mam' mare și mamița pe tema noilor variante tip DOOM 3. Marinel sau marinal?... Am tăiat nodul gordian cu finețea lui Alexandru cel Mare. "- Vezi că sunteți proaste amândouă? ... Nu se zice marinal, nici marinel... - Da' cum, procopsitule? întreabă tanti Mița cu un zâmbet
Partidul e-n toate by Nicolae MUNTEANU () [Corola-journal/Journalistic/7032_a_8357]
-
urmei, chiar Bubico, pentru a reveni la început, nu este decît o victimă inocentă a educației nepotrivite, la fel cu domnul Goe și cu atîți alți oameni. În locul lui era mai cu folos să fi fost aruncată pe geam cucoana, "mamița" care-i interzice amorul cu Zambilica Papadopolinii, dar nu poate să-l strunească eficient. Chiar dacă nu ajung personaje, cîinii înveselesc viața autorilor și, dacă este adevărat că se pot trage concluzii privind caracterul stăpînului pornind de la rasa și deprinderile cîinelui
Personaje patrupede by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10717_a_12042]
-
le numesc "stîlciri", "deformări", "erori" etc. Meditația asupra acestor situații ar putea să înceapă cu un text în care e tematizată (și dramatizată) chiar disputa asupra corectitudinii lingvistice. Cum se știe, în D-l Goe... mam'mare utilizează forma marinel, mamița e convinsă că varianta corectă este marinel, iar tînărul Goe le corectează - "Vezi, că sunteți proaste amîndouă?" - cu argumentul formei mariner. Tentația mare este de a interpreta acest dialog ca exemplu de supralicitare a abaterii, într-o lipsă de repere
Marinerul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15557_a_16882]
-
lectură, al acestei cărți deosebit de frumoase. Filigranul său nu e unul retro, iar trenul de plăcere pe care îl luăm, cu ea, spre anii interbelici nu ne duce înspre o epocă a domnișorului Ionel Georgescu, aflat sub oblăduirea unei gramamŕ, ,mamița mamițichii puiului". Plecăm de pe o altă linie - chiar dacă în aceeași direcție -, cu un tren de mare viteză, contemporan cu Ford; asistăm la meciuri de foot-ball, la partide de box, la câte un dancing îndrăcit, întretăiat de conversații existențialiste; contemplăm eforturile
Tren de plăcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11116_a_12441]
-
și Tania, poreclite Somalia și Tanzania. Dacă le ziceai pe numele adevărate, făceau niște figuri de parcă le-ai fi înjurat. Somalia era longilină, Tanzania era neagră. De departe păreau gemene. Dădeau examen și ele, la Geografie. Piri se simțea ca Mamița, Mam' Mare și Tanti Mița într-una singură. Când s-a mai luminat de ziuă, că trenul pornea pe-ntuneric din Tășnad, ăstea două au început să circule peste tot. N-aveau stare, parcă erau două iepe în călduri. Au
Încercarea prozatorului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9225_a_10550]
-
de mahala sau din centru/ după care să stingi frumușel lumina într-o cameră de patru pe patru./ O femeie poate să însemne și o noapte bineînțeles nu una din/ alea la care trebuie doar să le arunci pastila ascultă/ mamiți cum mai stai cu treaba aia rușinoasă./ Dar o femeie în primul rând o iubită care/ nu trebuie să fie neapărat frumoasă și cu Dacia 1300 dar/ cu care să poți discuta de la Eminescu până la/ chiuretajele care se mai fac
O motocicletă parcată sub piele by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7659_a_8984]
-
impulsivitate, neascultînd de bunele instincte ale lumii lor, și că săvîrșirea ei mai curînd îi pierde decît îi salvează e, iarăși, adevărat. Dacă li s-ar da suficient timp, pesemne că acești fideli ar sfîrși ca Bubico, neinspiratul, traducînd-o pe mamița pentru farmecele înșelătoare ale celui care-l va trimite - ironie! - la Zambilica, in aeternitatis. Fidel, într-un chip ciudat, este Conu' Leonida. Nu doar pentru că susține, cu toată teama de persecuție (la urma urmelor, omul nu e un martir), ideile
Veniți, credincioși! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6612_a_7937]
-
33) sau rime franco-engleze: „la Esméralde,/ la five o’clock tea/ e intim și cald/ tous les jeudis; ( Caragialeta bis, p. 16). Interesante efecte ( grafice) scoate poetul din scrierea abreviată a unor expresii: „- Și-ai să-i spui dumneata/ și mamiții/ care-a fost soarta ta/ și a Miții// Mițo, nu-s bimbașa/ (să n-am parte),/ îs pe sponci...Ș.a./m.d." (Caragialeta, p. 40). Rimele rare sau insolite sunt o specialitate a lui Șerban Foarță. Și asta nu de ieri
Vă place Foarță? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13840_a_15165]
-
epistolară a senectuții, cea mai ghidușă voluptate a îmbătrânirii din literele „daco-romane“. Dar Sinaia este un nod vital în codul hedonismului caragialian. Sinaia Peleșului, a lui Carmen Sylva, Alecsandri și Claymoor, Sinaia trenurilor de plăcere și a seratelor muzicale, a mamițelor, domnilor Goe și „drumului prăpăstios către strada Furnica“, dar în special Sinaia demulți-slăvitului Gh. Matheescu, patronul delicateselor și colonialelor, ale cărui mărfuri fine (icre moi tescuite prima, halva ș.a.m.d., la rivalitate, în haremul papilar caragialian, cu băcănia „românului
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Mazăre, Manolescu, Voinea și „Villa Măndica“... fie și în absența lui Mișu locotenentul, acel „mucalit al dracului“ care „cântă teribel“ și-o face pe încă juna madam Georgescu din Tren de plă cere să exclame bovaric (a doua zi): „Ah! mamițo! me nuetul lui Pederaski... mă-nnebunesc!“ 9 septembrie 2010 Deznădejdea ca ultim refugiu Trăiesc de-o viață din citit și scris. Din biblioteci, arhive prăfoase, excerpte, manuscrise, dactilograme, șpalturi, corecturi, dedicații. Din cronici, recenzii, studii și eseuri, ca și din
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
toarnă apă în el, pune un lichid dintr-o sticluță, mai pune, gustă, mai pune zdravăn, apa se colorează, scoate fum. Efimița trage aer mult în piept va urma un moment decisiv. Ridică paharul ca o tragediană. EFIMIȚA (patetic): Hai, mamițo, să te culci și dumneata. (ordonă sieși) Scurt mișcarea! (dă paharul pe gît și cade moartă). Leonida se trezește. Se întinde alene, ia gazeta, se uita superficial pe ea. O vede pe Efimița lată. Se uită la ea, îi ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
raniță adusă cu el). Își montează din segmente un baston, îi înșurubează o măciulie argintie. Cînd e gata, mărește lumina lămpii. Cei doi soți dorm adînc. 15. Rică, deghizat în amploaiat începe să fredoneze un menuet. EFIMIȚA (prin somn): Ah, mamițo, menuetul lui Pederaski, mă-nebunesc. Rică fredonează mai tare, Efimița dă semne de trezire. Atunci el încetează să fredoneze și scoate din buzunar un reportofon, îl pune pe perna Efimiței. Apasă un buton și mașinăria începe să cînte. Leonida nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
LEONIDA: Taci tu! Cîți oameni crezi că a avut Galibardi? GRUPUL (milităros): Sumedenie! LEONIDA: Ei bravos! Aici mi-ai plăcut! Face un semn de capelmaistru și fanfara reia cîntecul. De fapt acum e un marș de bîlci, zgomotos. EFIMIȚA: Ah, mamițo! Menuetul lui Pederaski, mă-nebunesc! LEONIDA (Explică publicului): Nu-nțelege dumneei... fomeie. Pe bandă începe "Onor la comandant" intră milităros Rică, în uniformă de mare ținută. trece în revistă fanfara apoi se oprește milităros în fața lui Leonida, îl salută marțial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
dintre cele mai surprinzătoare (timp pierdut în discuții insipide, bani cheltuiți, pantalonii de vizită compromiși, educator păgubos și doctor fără voie. În plus, ca o încoronare, i-a dat să constate că ,,nu înțelege” problematica unor copii bine crescuți de ,,mamițele” lor și, când ajunge acasă, descoperă surpriza - dulceață în șoșoni. În această schiță, I.L.Caragiale nu respectă succesiunea clasică a momentelor subiectului, scopul lui fiind să capteze interesul cititorului din primele rânduri. În ,,Vizita...”, în primul alineat, expozițiunea (câteva informații
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Mam’mare: Ce e vinovat băiatul că i-a zburat pălăria cu biletul? Urâtul: De ce a scos capul pe fereastră? Tanti Mița: Nu-i treaba dumitale! Ce te amesteci dumneata? Controlorul: Uite ce e, cucoană, trebuie să plătiți un bilet... Mamița: Să plătim? N-am plătitără o dată? Controlorul: Și pe deasupra un leu și 25 de bani. Mam’mare: Si pe deasupra?... Mamița: Vezi dacă nu te-astâmperi? (îl zguduie pe Goe de mână) Mam’mare: Ce faci, soro? Ești nebună? Nu știi
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Tanti Mița: Nu-i treaba dumitale! Ce te amesteci dumneata? Controlorul: Uite ce e, cucoană, trebuie să plătiți un bilet... Mamița: Să plătim? N-am plătitără o dată? Controlorul: Și pe deasupra un leu și 25 de bani. Mam’mare: Si pe deasupra?... Mamița: Vezi dacă nu te-astâmperi? (îl zguduie pe Goe de mână) Mam’mare: Ce faci, soro? Ești nebună? Nu știi ce simțitor e? (Îl trage de mână cealaltă pe Goe spre ea. Goe se dezechilibrează și cade cu nasul în
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
mare că trece! (îl pupă pe vârful nasului așezâdu-i pe cap alt beret). Parcă-i șade mai bine cu beretul! (îl scuipă și îl pupă dulce). Tanti Mița: Cu ce nu-i șade lui bine? (îl scuipă și-l sărută). Mamița: Lasă-l încolo! Că prea e nu știu cum!...Auzi dumneata! pălărie nouă și biletul! se preface că-i supărată. Mam’mare: Să fie el sănătos, să poarte mai bună! (Goe o îmbrățișează). Mamita: Da’ pe mamițica n-o pupi? Goe (cu
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
n-o pupi? Goe (cu umor): Pe tine nu vreau! Mamita: Așa? Lasă!... (Își acoperă ochii cu mâinile și se face că plânge). Goe: Las’ că știu eu că te prefaci! Mam’mare: Ți-ai găsit pe cine să înșeli? Mamița: Cine mă pupă... uite!. . .ciucalată! (Mamița pupă pe Goe, Goe pupă pe mamița, ia ciocolata și se depărtează de ele). Mam’mare: Puișorule, nu mai scoate capul pe fereastră!... E lucru mare cât e de deștept! Tanti Mita: E ceva
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Pe tine nu vreau! Mamita: Așa? Lasă!... (Își acoperă ochii cu mâinile și se face că plânge). Goe: Las’ că știu eu că te prefaci! Mam’mare: Ți-ai găsit pe cine să înșeli? Mamița: Cine mă pupă... uite!. . .ciucalată! (Mamița pupă pe Goe, Goe pupă pe mamița, ia ciocolata și se depărtează de ele). Mam’mare: Puișorule, nu mai scoate capul pe fereastră!... E lucru mare cât e de deștept! Tanti Mita: E ceva de speriat, parol! (Goe dispare in
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Își acoperă ochii cu mâinile și se face că plânge). Goe: Las’ că știu eu că te prefaci! Mam’mare: Ți-ai găsit pe cine să înșeli? Mamița: Cine mă pupă... uite!. . .ciucalată! (Mamița pupă pe Goe, Goe pupă pe mamița, ia ciocolata și se depărtează de ele). Mam’mare: Puișorule, nu mai scoate capul pe fereastră!... E lucru mare cât e de deștept! Tanti Mita: E ceva de speriat, parol! (Goe dispare in spatele tabloului). Scena a III-a Trenul
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
de ele). Mam’mare: Puișorule, nu mai scoate capul pe fereastră!... E lucru mare cât e de deștept! Tanti Mita: E ceva de speriat, parol! (Goe dispare in spatele tabloului). Scena a III-a Trenul trece în sens invers fluierând. Mamița: Ia mai vezi ce face băiatul afară, marmițo! (mam ‘mare se scoală bătrânește și-l caută pe Goe). Mam’mare: Goe! Puișorule! Goe! Goe! (îl caută pe scenă, îl caută printre spectatori și revine țipând). Vai de mine! Nu-i
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
scoală bătrânește și-l caută pe Goe). Mam’mare: Goe! Puișorule! Goe! Goe! (îl caută pe scenă, îl caută printre spectatori și revine țipând). Vai de mine! Nu-i băiatul! Unde e băiatul! ... s-a prăpădit băiatul! (Toate cucoanele sar) Mamița: A căzut din tren băiatul! Tato, mor! (cade pe scaun; tanti Mița îi face vânt cu un evantai. Se aud bubuituri în dreptul tabloului. Mam’mare: Goe, maică! Acolo ești? Goe: Da! Mam’mare: Aide! Ieși o dată! Ne-ai speriat. Goe
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
de copii. Unele versuri le păreau copiilor destul de suspecte: „Și una-i roză și miroase“, glăsuia unul, și trebuia să recompui toată poezia ca să înțelegi ușurat: se referea de fapt la o scrisorică de amor... Altul, devenit imediat faimos, zicea: „Mamița mare și pisica/ Veghez la timp să aibă lapte“. Toți copiii ne-ntrebau cum să mai aibă lapte mama mare, la vârsta ei. Pisica, mai mergea, era mai firesc. Alt test era un fel de labirint care la fiecare intersecție
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
presti giul maestrului ne-ntuneca până la urmă dreapta judecată... În fine, pierdeam ore-n șir înregistrân du-i la microfon pe aceiași copilași martiri care tre buiau să recite, la prima vedere, o poezie, de obicei tot pe cea cu mamița mare și pisica. Dacă se potic neau, trebuiau s-o ia de la-nceput. Mai erau și alte teste, pe care le aplicam răb dători, ore-n șir, asupra copiilor tot mai blazați, mai dornici de o altă joacă, în mijlocul naturii
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]