29 matches
-
Vama, întâlnit și sub forma Mamornița Românească (în , în și în ) este un sat în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Țureni. Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 158 metri, în partea de nord-vest a raionului Herța
Vama, Herța () [Corola-website/Science/316226_a_317555]
-
administrativ de comuna Țureni. Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 158 metri, în partea de nord-vest a raionului Herța. Localitatea Vama a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei, fiind o parte a satului Mamornița. Prin anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, satul Mamornița a trecut parțial la austrieci, până la vama veche - actuala clădire a școlii din Țureni de lângă pod, pârâul Lucovița devenind frontiera naturală a Bucovinei . Partea de est a satului a
Vama, Herța () [Corola-website/Science/316226_a_317555]
-
la o altitudine de 158 metri, în partea de nord-vest a raionului Herța. Localitatea Vama a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei, fiind o parte a satului Mamornița. Prin anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, satul Mamornița a trecut parțial la austrieci, până la vama veche - actuala clădire a școlii din Țureni de lângă pod, pârâul Lucovița devenind frontiera naturală a Bucovinei . Partea de est a satului a rămas Moldovei, fiind denumită Vama (sau Mamornița Românească), iar partea de
Vama, Herța () [Corola-website/Science/316226_a_317555]
-
în anul 1775, satul Mamornița a trecut parțial la austrieci, până la vama veche - actuala clădire a școlii din Țureni de lângă pod, pârâul Lucovița devenind frontiera naturală a Bucovinei . Partea de est a satului a rămas Moldovei, fiind denumită Vama (sau Mamornița Românească), iar partea de vest a trecut sub dominație austriacă sub denumirea de Mamornița (sau Mamornița Ucraineană). Ca urmare a împărțirii satului, partea din Bucovina a satului s-a ucrainizat (ca urmare a politicii îngăduitoare a Imperiului Austriac, care a
Vama, Herța () [Corola-website/Science/316226_a_317555]
-
clădire a școlii din Țureni de lângă pod, pârâul Lucovița devenind frontiera naturală a Bucovinei . Partea de est a satului a rămas Moldovei, fiind denumită Vama (sau Mamornița Românească), iar partea de vest a trecut sub dominație austriacă sub denumirea de Mamornița (sau Mamornița Ucraineană). Ca urmare a împărțirii satului, partea din Bucovina a satului s-a ucrainizat (ca urmare a politicii îngăduitoare a Imperiului Austriac, care a încurajat stabilirea de populații alogene pe teritoriul răpit Moldovei), iar partea din Moldova a
Vama, Herța () [Corola-website/Science/316226_a_317555]
-
școlii din Țureni de lângă pod, pârâul Lucovița devenind frontiera naturală a Bucovinei . Partea de est a satului a rămas Moldovei, fiind denumită Vama (sau Mamornița Românească), iar partea de vest a trecut sub dominație austriacă sub denumirea de Mamornița (sau Mamornița Ucraineană). Ca urmare a împărțirii satului, partea din Bucovina a satului s-a ucrainizat (ca urmare a politicii îngăduitoare a Imperiului Austriac, care a încurajat stabilirea de populații alogene pe teritoriul răpit Moldovei), iar partea din Moldova a rămas românească
Vama, Herța () [Corola-website/Science/316226_a_317555]
-
(sau George Sion; n. 18 mai 1822, Mamornița, azi Ucraina, d. 1 octombrie 1892, București) a fost un scriitor român bucovinean, membru titular (din 1868) al Academiei Române. Poetul Gheorghe (Iorgu) se trage dintr-o familie boierească din Hârșova, județul Vaslui. A fost fiul paharnicului Ioniță Sion și al
Gheorghe Sion () [Corola-website/Science/307159_a_308488]
-
este aproximativ același cu raionul Herța (exceptând satele Ostrița, Țureni, Mamornița și Poieni care fac parte din Bucovina, dar incluzând satele Tureatca și Poieni din raionul Adâncata) din Regiunea Cernăuți (Ucraina). Populația acestui teritoriu este de aproximativ 28.000 de locuitori (conform recensământului din Ucraina din 2001). 93% din populație este
Ținutul Herța () [Corola-website/Science/299982_a_301311]
-
cimitir feudal insuficient cercetat. Satul a fost întemeiat la sfârșitul veacului al 18-lea prin popularea sa exclusiv cu refugiați ucraineni (ruteni) din nordul Bucovinei ocupat de Imperiul Habsburgic. Și astăzi, urmașii acestor coloniști spun că au venit din părțile Mamorniței și Mămăeștilor, situate în Bucovina. Până pe la 1940 se mai vorbea rutenește dar prin dispariția ultimilor bătrâni a dispărut definitiv și limba. Primul proprietar atestat al acestui sat a fost marele spătar Gheorghe Cuza care în anul 1806 era stăpânul
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
era Însă În județul Dorohoi - ca atare, nimeni nu se aștepta să ne trezim cu trupele sovietice În Herța, deoarece granița cu vechea Bucovină, care aparținuse până În 1918 Imperiului Austro-Ungar, era la 15 km nord de Herța, Într-un sat, Mamornița. Și totuși, Într-o dimineață, imediat după ultimatum, ne-am trezit cu blindatele sovietice În Herța: nimeni n-a știut despre ce e vorba, toți spuneau că e o greșeală, că se vor retrage. Era o Întreagă forfotă, toată lumea era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Herța - 2.101 locuitori și satele Ostrița - 3.686, Horbova - 2.969 și Târnauca - 2.852. Conform recensământului din 1989, locuitorii care s-au declarat români plus moldoveni din raionul Herța erau majoritari în totalitatea localităților din raion, cu excepția satului Mamornița, unde românii reprezentau doar 7,66% din populație . În raionul Herța funcționează 5 întreprinderi industriale, specializate în principal pe procesarea produselor agro-alimentare. Agricultura este principala ocupație a locuitorilor raionului, aici desfășurându-și activitatea 15 societăți agricole. În raionul Herța există
Raionul Herța () [Corola-website/Science/307358_a_308687]
-
agro-alimentare. Agricultura este principala ocupație a locuitorilor raionului, aici desfășurându-și activitatea 15 societăți agricole. În raionul Herța există 32 de instituții de învățământ, dintre care 30 școli de limbă română și 2 școli de limbă ucraineană (în Herța și Mamornița). Ființează aici 23 cămine culturale, 25 biblioteci, 2 școli de muzică pntru copii, o școală de arte și 18 săli de cinema. De asemenea, funcționează aici un spital raional cu o capacitate de 120 paturi, 1 spital rural cu 9
Raionul Herța () [Corola-website/Science/307358_a_308687]
-
în majoritatea satelor din vecinătatea târgului (inclusiv la Cuciurul Mare, Mihalcea, • Constantin Ungureanu, Bucovina în perioada stăpânirii austriece 1774-1918, Chișinău, 2003, p. 14. • Idem, Populația ținutului Cernăuți la recensământul din 1774, în „Glasul Bucovinei“, 2/1998, p. 18. Camena, Lucovița, Mamornița, Rarancea, Toporăuți, Cernauca, Șerăuți ș.a., care ulterior s-au ucrainizat treptat). De asemenea, românii dețineau la acea vreme încă o majoritate absolută sau relativă în multe sate de pe Valea Ceremușului (Costești, Cabin, Carapciu, Stănești, Hlinița, Vilaucea, Berbești) și în stânga Prutului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
locuitori sînt români, dar școală românească nu au. Școala medie din Herța, cu 90% din elevi și profesori români, avea ca limbă de predare limba rusă, iar acum limba ucraineană. În raionul Herța, aproape toți locuitorii sînt români (excepție face Mamornița); cărțile intrate în bibliotecile școlare, între 1993 și 2000, erau numai din donații. Nu s-au tipărit în ultimii ani, cu ajutorul statului, opere științifice, beletristice sau de cultură în limba română. Nu există vreo librărie în Cernăuți de unde să se
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
locuitori sînt români, dar școală românească nu au. Școala medie din Herța, cu 90% din elevi și profesori români, avea ca limbă de predare limba rusă, iar acum limba ucraineană. În raionul Herța, aproape toți locuitorii sînt români (excepție face Mamornița); cărțile intrate În bibliotecile școlare, Între 1993 și 2000, erau numai din donații. Nu s-au tipărit În ultimii ani, cu ajutorul statului, opere științifice, beletristice sau de cultură În limba română. Nu există vreo librărie În Cernăuți de unde să se
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
de animale de tracțiune și în special de cai. Cu boii existau mai puține cazuri. Veniturile din cărăușie erau destul de importante, deși 68 68 însemnau și anumite sacrificii: foame, frig și drumuri destul de rele. Cărăușia se desfășura spre Dorohoi, Herța, Mamornița, Cernăuți și mai rar spre Săveni. țăranii înstăriți realizau, pe lângă veniturile de pe pământ și din diferite activități anexe(mori, oloiernițe, diferite ateliere). Munca țăranilor hudeșteni era în mare parte în agricultură de la 135 la 155 de zile, iar în cursul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu Darabani, Concești, Gârbeni, Havârna, Mlinăuți, Suharău, Comănești, Oroftiana și râul Prut. Drumurile principale Dorohoi - Lișna, care trece prin Lupeni și duce la DarabaniRădăuți, acel de la Darabani care trece prin Baranca și pe malul Prutului și duce la Oroftiana, Herța, Mamornița și acel de la Comănești care duce la Săveni. în 1912 în urma recensământului general al populației la Hudești existau: patru bănci populare, o cooperativă de consum, două obștii de arendare, cooperativă de măcinat, societate de cumpărare, fabrică de spirt, două mori
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lui Giurgiu de la Frătăuți, pan Stan posadnicul și pan Băloș subceașnic și pan Berindeai stolnic și pan Damacuș de la Serețel și Ioaniș de la Simuz și pan Sima lui Mihailaș de la Izghearț și pan Boguș de la Mihaiești și pan Hodco de la Mamornița și pan Misea al lui Ravas și pan Ioachim al lui Calian și pan Ivașco de la Rogoșești și pan Roman al lui Hudici și pan Boris de la Cuciur, pan Stanciul comis, pan Nemirca al lui Iațco și pan Alexandru spătar
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
spre a se Înainta la destinație”. Iată că, În anumite ocazii, amenințarea cu destituirea trecea În rezervă. Pentru a ști cine a fost Gheorghe Sion, trebuie spus că acesta s-a născut la data de 18 mai 1822 În satul Mamornița (azi În Ucraina) și a murit la București În data de 1 octombrie 1892. Din 1868 a devenit membru titular al Academiei Române. În 1848 a luat parte la mișcarea revoluționară din Moldova. În 1860 a scos „Revista Carpaților”. A scris
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
o vorbim” sau „Astăzi anul se-nnoiește / Plugușorul se pornește”. Ca o evocare, mai trebuie spus că satul Brăhășoaia (fost Călugărenii Vechi) din comuna Ștefan cel Mare, județul Vaslui, a fost constituit În jurul anului 1780 numai din ucraineni refugiați din Mamornița și Mămăești, sate bucovinene ocupat de imperiul habsburgic În 1775 În urma păcii de la Küçük Kainarcea. Leul nostru având valoare mare pe atunci, polițaiul nu și-a permis cumpărarea Întregului lot de 20 de broșuri dar, pentru a-și mulțumi superiorul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
diferite ale verbului ,,a sorbi’’ a bea repede, cu lăcomie; a asculta cu interes cuvintele cuiva; a inspira adânc mireasma, parfumul, aerul; Alcătuiți o compunere despre iarnă cu ajutorul expresiilor poetice din text. GHEORGHE SION Gheorghe Sion (n. 18 mai 1822, Mamornița, azi Ucraina d. 1 octombrie 1892, București) a fost un scriitor român bucovinean, membru titular (din 1868) al Academiei Române. În 1848 a luat parte la mișcarea revoluționară din Moldova. În 1860 a scos „Revista Carpaților”. A scris versuri și teatru
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
infanterie. Această trupă de voluntari, împreună cu trupele habsburgice existente în provincie au fost amplasate, în principal, în spațiul dintre satele Dobronăuți, Toporăuți și Boian, direcție unde se aștepta să se îndrepte atacul polonezilor, concentrați la granița Moldovei, în zona satului Mamornița. De pe data de 25 iunie și până pe 27 iunie 1797 au avut loc mai multe încercări de pătrundere pe teritoriul Bucovinei ale polonezilor. Împărțiți în două corpuri de armată, insurgenții polonezi aflați sub conducerea generalului de brigadă Joachim Denisko (1756-1812
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
citește pe chipul distant al Sophiei) de a o păstra și pe micuța Yvonne în salon. Ca urmare, se instalează cu prețioasa povară pe genunchi și îi mângâie perișorul blonziu și firav cu mișcări prea apăsate. — Cât privește incidentul de la Mamornița, s-au mai ivit noutăți care să explice cum s-a întâmplat ? Ce întrebare fără rost ! Dar tânărul Ialomițeanu se bucură de îngăduința Profesorului. Ce ar putea să mai fie nou după atâta vreme ? ! răspunde, îngăduitor, Profesorul. O îngăduință neatentă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
leneș și grațios, se ridică din jeț și se apropie cu pași înceți de canapea. Se va dedica numai obligațiilor ei de amfitrioană, prinzând cu îndemânare ochiurile conversației destrămate. — Știi, domnule Ialomițeanu, cum s-au petrecut en grand lucrurile la Mamornița ? Regele se afla în promenadă pe Dunăre și, auzind știrea cu intrarea rușilor, s-a întors, alertat, deși regina insista s-o continue... Fapt pentru care, de altfel, a și fost blamată... Blândețea răbdătoare cu care i se adresează musafirului
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
sufletul prea vulnerabil în spatele căznitei sale conversații stereotipe. O ipoteză în conformitate cu modul generos al Profesorului de a-și privi semenii, pe care, hélas !, destul de rar realitatea se îndură să îl confirme. Cineva mi-a spus că, legat de incidentul de la Mamornița, guvernul a fost atacat pentru că rușii nu au fost dezarmați. Și răspunsul a fost : cum să îi dezarmăm pe viitorii noștri mari aliați ? De aceea m-am întrebat dacă nu s-a mai ivit, trecând vremea, o noutate... Gândindu-se
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]