4 matches
-
al picturii cu aceeași importanță ca și culoarea, fie ca o linie discretă, fie ca accent, este definitoriu pentru pictura lui Luchian, amintind de lucrările „Privind în album”, „Serata”, „Odalisca”, „Cadână cu narghilea”, „Două femei privind în revistă”, „Doamna visătoare”, „Mandolinate”, pictate de Aman. Juxtapunerile de materie picturală semitransparentă tratate aproape ca o acuarelă la cal și personaj lasă să se vadă desenul realizat cu o culoare fluidă neagră sau brună și, pe alocuri, preparația albă zgrunțuroasă realizată din praf de
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) by http://uzp.org.ro/vindecari-miraculoase-stefan-luchian-1868-1916/ [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]
-
Granada” în... 1969 la festivalul internațional de la Soci (unde a fost numit “Caruso din Balcani” și a cucerit Premiul pentru cea mai bună voce a festivalului), după care a preluat microfonul și a cântat aceeași celebră piesă, ca și “Mandolinata” și altele din vremea începuturilor, ridi- când spectatorii în picioare! Spectacolul “Petre Geambașu la aniversare” de la Sala Palatului a reușit să umple incinta în condițiile unei concurențe acerbe și, am spune, neloiale (căci organizatorii noștri preferă soluția comodă a aducerii
Jum?tate de veac pe scen?! by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84223_a_85548]
-
nu-mi spusăși cum îți zice pe numele mic... - Parmi... - Parmi?!? Extraordinar! Păi, nu vorbim noi aici de Parma, Italia și chestii?!... Doamne, ce le mai aranjează Prealuminatul! Parmi! Mai e doar un pas pân'la Veneția, doamnă. Gondole, canțoane, mandolinate, pizza, o sole mio, oh... Pfăi, mamă! Îți dai seama, doamna Parmi? O cină la Veneția, chitară, cantilene, cantate, Verdi, Capello... A, pardon: Capello ăsta nu e ceva pe la fotbal? Mă rog, nu mă prea pricep la chestii din astea
Posibilul amant al bunicii Parmenia... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/8079_a_9404]
-
iubit. Cum se-ntîmplă, poetul n-a fost imitat în partea lui profundă ci în ceea ce e mai superficial. O mulțime de epigramiști îl continuă, între care Ionescu-Quintus și Cridim merită o mențiune. M. CODREANU Începând tot cu poezie galantă, cu "mandolinate", cu versuri pentru o "scumpă doamnă" sau "pe albumul unei fecioare", M. Codreanu s-a specializat în sonet, pe care nu-l tratează deloc cu arta de smălțuitor a lui Heredia, ci ca pe o manufactură în serie, abstractă și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]