15 matches
-
obraz: - Ia, hai, sictir, băi, golane, marș în fundul mașinii și să nu te mai văd! Că uite, de vorbă bună văd că nu prea asculți, da’ mai discutăm noi... Toată lumea era acum îmbufnată, cauza fiind, evident, porcul de Verdunel care manglise ceva comori din castel, acoperit fiind de ei, iar acum se făcea că plouă, ca un nesimțit ce era. Doar elevii torceau legende despre dragul lor prof care, uite că părea el, așa, mai bou, da’ le făcuse fenta francezilor
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
deplin, Fiindcă la o Românie Unul singur e puțin! Efim Tarlapan - Homo sapiens Omul, cu al său progres, Efectiv, mă lasă stană: Pune degetul mai des Pe trăgaci decât pe rană!... Dan Căpruciu - Hoție Ministru, șuț, sau șef de firmă, Manglesc în iureș infernal Încât hoția se afirmă C-ar fi un sport național!... Ioan Pop - Horoscop românesc Ne-a fost istoria dezastru Din Evul Mediu- comunism, Puterea nouă e un astru Ce prevestește...cataclism! Elis Râpeanu - Justiția Corupții joacă perinița
TRĂIRI ŞI EMOŢII DIN LUMEA CONDEIERILOR de GABRIELA GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_gentiana_groza_1424165767.html [Corola-blog/BlogPost/362442_a_363771]
-
treisprezece expresii uzuale în limba români, folosindu-se de cunoștințele superficiale ale unui informator. Unele cuvinte români sunt folosite că argou în limbile cu care a venit în contact. De exemplu, în limba română: baros/barosan, a hali, mișto, a mangli, a șuti, biștari. În funcție de țară în care s-au stabilit populațiile de romi, limba vorbită a împrumutat cuvinte din limbile dominante în regiunile respective. Dialectele limbii români s-au diferențiat mult unele de altele, înțelegerea reciprocă nefiind totdeauna posibilă între
Limba romani () [Corola-website/Science/298730_a_300059]
-
celor ce reprezintă autoritățile, ori celor ce au legături cu autoritățile.». l are două funcții: de a încifra conținutul unui mesaj și de a diferenția „grupul social respectiv“ de majoritatea celorlalți vorbitori. Din pitorescul „vocabular“ argotic spicuim: "a ciordi, a mangli, a șuti" (toate trei cu sensul de „a fura“), "babac", „părinte“, "Bacu", „Examenul de Bacalaureat“, "bicicletă", „ochelari“, "bilă", „cap“, "bostan", ;cap“, "bosu-mare", „directorul“, "bosu-mic", „directorul adjunct“, "broască", „poșetă“, "casma", „mână“, "ciripitor", „denunțător“, "curcan", „polițist“, "denghi", „bani“, "devlă", „cap“, "dirig", „diriginte
Argou () [Corola-website/Science/302505_a_303834]
-
puțin un arghezianism al esențelor. În spiritul inspiratelor Cântice țigănești ale lui Miron Radu Paraschivescu, iată un memorabil "cântic" De of și de aoleu de pitorească locvacitate suburbană: "Și-ncă n-ar fi fost nimic, / Dacă nu mi-ai fi manglit / Punga mea cu bani fișic // Stăteam noaptea amândoi, / Bibilică, bibiloi / Ningea luna peste noi..." Și iat-o pe Nina Cassian în limbajul ei emfatic: "Așa cum ne dăruim gândurile, vorbele, sentimentele, / Să ne dăruim unii altora parfumuri, batiste, mănuși..." În alte
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
le-o arate și celorlalți - mai cu seamă celor ce-o făceau proastă și-o vorbeau de rău pe la spate! Marieta își storcea creierii să înțeleagă cum de intrase Rică în posesia ei, că lucrul nu era un flecușteț de manglit din vreo prăvălie la care de-alde ei ar fi avut acces; fără a-i ști povestea, șiragul ei de zale meșter alcătuite îi părea un cal troian ce se cerea ținut sub observație aproape permanentă - o îndatorire de care
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
că fotografierea oaselor e cea mai mare bombă de presă din România. Să moară mortu’? Mie mi-ar fi plăcut un articol: Uite-atât a mai rămas din moștenirea lui Ceaușescu. Și, apoi, să-i demaște pe ăia care au manglit-o. Aia e bombă, asta e necrofilie. Astăzi, am aflat din Libertatea că Daniela Crudu și-a injectat acid hialuronic în buze. Oricâte perversiuni ar putea mintea omenească să clocească, tot nu-mi pot imagina de ce ar vrea bărbații să
Ziare, la zi: Adevărul sare în apărarea Elenei Udrea () [Corola-journal/Journalistic/27980_a_29305]
-
a anunțat la ședința de bloc c-a angajat un înger, toți au rîs, ba chiar, nea Gogu, securistu', șeful de bloc, a sărit " Ia mai lasă-ne, dom'ne, cu misticismu'", dar cînd au văzut că ăia nu mai manglesc, a zis "O fi ceva". Da' cît ne costă?", a sărit cu gura nea Nelu Manivelu, care-a fost sudor la I.M.G.B. și-acum vinde rîme, plumbi și ace de undiță-n piață. "500 de mii, pe lună, pentru lumînări
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
a vrăji mai apar, sporadic, a îmbârliga, unele expresii care conțin termenul texte (a băga texte), locuțiunea a face din vorbe etc. Surprinzătoare e atragerea - se pare, recentă - în aceeași sferă semantică a numelui de acțiune mangleală (derivat de la a mangli - "a cerși" și "a fura"), ca "discurs înșelător, vrăjeală": "Ce mangleală are și Marius ăsta, te face din vorbe înainte să-ți dai seama!" (123urban.ro). Într-un articol din revista Dilema veche (" și cutremurare", 16.10.2008), etnologul Vintilă
Abureală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7598_a_8923]
-
oară Cărțoiu dă Născătoare, dă la doctoru Escudero. Tărășenia Îl zugrăvește la fix pă cărturar: aia dă ține dugheana dă fierărie, care umblă schimbând pasu, s-a Îndrăznit să ceară socoteală lu unu dă la bar că de ce-a manglit nește doape și-o pâlne; băieții s-au Îndurerat și au vrut să-și scoață pârleala pă hoitu mâții. Limardo i-a Împiedecat pă neprevăzute. Le-a manglit felina tomna când ierau cu zugrăveala la juma și-a catapultat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
să ceară socoteală lu unu dă la bar că de ce-a manglit nește doape și-o pâlne; băieții s-au Îndurerat și au vrut să-și scoață pârleala pă hoitu mâții. Limardo i-a Împiedecat pă neprevăzute. Le-a manglit felina tomna când ierau cu zugrăveala la juma și-a catapultat-o În fundu dughenii, de iera s-o fractureze și să vină Societatea dă Protecție. Don Parodi, pentru nimic În lume n-aș vrea să-mi gândesc cum l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
trântit că chiar Îl oboseam cu iordanele și că să nu aștept dă la dărnicia lui nici baremi un fir de fărmitură pentru papagal. Mai multă baftă am avut cu magazineru Arruti, care l-am importunat atâta că i-am manglit un kil juma dă făină, care cu iel mă puteam lipsi să prânzesc. Nu-i totu lapte și miere pentru creștinu dă vrea să mă trag dă șireturi cu vipurili. Când m-am Întors dă la târguit, Capitano sforăia cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Este, bă guguștuc? Paraschiv râse și-i privi pe fiecare. Îi plăceau ochii bătrânului, care-l bătu pe umăr: - Al meu ești, pută! - Al dumitale, îngădui ucenicul. 51 - O să te punem la probe, la noapte; să te vedem... - Știi să manglești cai? Gloabe? aruncă Mînă-mică. - Fac orice... - Bine, încheie hubărul și strigă lui Nicu-Piele: Pune mămăliga aia la fiert și adu drojdia să ciocnim cu bidiviul! Nicu cară un săculețe plin cu mălai și un ceaun, pitite în mărăcini. Le așternu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Țipă. - Aoleu, mama mea! Aoleu, dom' șef... - Caii! striga presarul. Îmbucătura ușii îi zdrelise pielea. Simțea sângele izbucnind afară, în cap îi juca numai un gînd: că le dăduse nuna stingă și că, dacă i-o fărâmă, tot o să poată mangli, cu dreapta, că pe aia o ferea. Apoi nu mai știu nimic. O durere ascuțită îl străpunse până la inimă. Îl lăsară pe dușumea. Veni rândul lui Paraschiv. El îi privi pe fiecare în parte, să nu-i uite. Își îndreptă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cădere de înserare, a exclamat: ce frumoasă e! Ca o sfântă. O nouă Sfânta Maria. Universală, a omenirii! De asta zic eu că viața e, uneori, ca o rouă. Ca o rouă sfântă! Grăunțul comunist Așa s-a simțit, Jalemare Mangli, în momentele în care s-au desfășurat evenimentele din Decembrie‘89. Ca un grăunț. Mai precis. Întâi i s-a părut că se afla pe vârful celui mai înalt munte din țară, și, pe neașteptate, muntele se sfarmă. Cade, brusc
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]