130 matches
-
Foarte bine; dar asta nu spune mare lucru. Cine spune decadență, face neapărat o comparațiune. Astfel noțiunea rămâne relativă și uneori discutabilă. Apoi, în istoria civilizației umane (cu deosebire în artă) epocile de decadență sunt în mod particular interesante, prin manifestațiunile variate și neașteptate pe care le provoacă. De altmintrelea, pe cât îmi pot da seama, generația mea nu s-a simțit prea mândră de situația și misiunea sa. Vorbesc în particular de mediul meu, de mediul ieșean. Aceasta-i face onoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
produs material pentru aceste zile, fiind plătiți pentru 22 zile lunar, iar pe timpul concediilor de odihnă nu primesc nici un salar. Aceste nemulțumiri, comuniștii vor să le speculeze pentru a provoca o accentuată și vădită atmosferă de agitație, încercând a desfășura manifestațiuni și demonstrații de stradă cu ocazia lui 1 mai, iar dacă nu vor reuși, intenționează a lărgi activitatea de agitație în sensul declarării unei greve în luna august. Agitatorul comunist Ilie Pintilie a fost văzut în câteva rânduri în preajma atelierelor
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Rusia, d. I. Brătianu spre Austria. Instinctul nostru ne condusese bine, simțisem că în acea corespondență, cu toate că termenii erau greoi și acuzările prea directe, pulsa un adevăr. Afară de asta ne deprinsesem a nu prea avea încredere în serbări publice, în manifestațiuni patriotice, în zgomot de muzici, în fanfare și în făclii... Știam de ex. că o serbare analogă, intrarea triumfală {EminescuOpXII 177} a trupelor, s-a făcut în București exact în ziua în care d. Nicu Catargiu iscălea în numele guvernului român
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vro rațiune suficientă, subiectivă măcar, sau sunt produsul căldurilor caniculare ale acestei veri? In asemenea caz se 'nțelege că gheața la cap și dusă de apă rece sunt mijloace de înduplecare și liniștire de mai sigur efect decât raționamentele; și manifestațiunile nepoliticoase și nepolitice ale presei maghiare au nevoie mai mult de un tratament solid hidro - terapeutic decât de argumente în contrariu logice sau... materiale. Ciudată priveliște ne prezintă țările de dincoace de Laita. O rasă puțin numeroasă, de 4 și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu se gera nici în amic nici în adversar al diverselor opinii pe cari grupurile politice le au în privirea aceasta? Repetăm ceea ce am zis în numărul de ieri, că opoziția are o responsabilitate minimă în comparație cu partidul guvernamental, a căruia manifestațiuni au cu totul altă însemnătate prin putința de-a le și realiza. E drept că " Romînul" nu-și făcea însă un scrupul pe când era în opoziție de-a acuza guvernul conservator de intenții {EminescuOpXI 73} ce acesta nu le-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
primi o configurațiune mult mai solidă. Aceasta este politica cehilor și a partidei drepte, cari au asurzit cu aplauze pe Hausner. Cuvântul baronului Hubner în Camera seniorilor a expus clar programul acesta. Dar aceasta nu poate fi politica polonilor și manifestațiunile lui Hausner stau în contrazicere cu politica noastră. Înainte de o jumătate de an Hausner a ținut o filipică contra politicei bosniace a Austriei, pentru că ocupațiunea Bosniei trebuie să aducă un conflict între Austria și Rusia, iar rivalitatea celor două puteri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Această problemă atât de grea se-nțelege că nu se poate slei prin indicațiuni repezi ca cele de față și cari se impun primei vederi. Ceea ce în Europa mișcă adânc se reflectă și în senzitivele europene, statele Răsăritului, prin curioase manifestațiuni. E știut că, întru cât politica partidului whigs s-au delineat în publicistică și discursuri, ea nu este diametral opusă tendențelor din Peninsula Balcanică precum era aceea a lordului Beaconsfield. În momentul deci în care se răspândiră primele știri despre
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
manifestații de stradă improvizate de poliție și cari formau alaltăieri obiectul ironiei publicului, să nu se ia după aparențe, cu dibăcie înscenate, al căror unic și esclusiv obiect de amăgire e de astă dată numai Coroana, nu poporul. Îndărătul acestor manifestațiuni înscenate se deschide prăpastia; pentru tron, pentru țară, pentru toți. Prin adoptarea unanimă a monarhiei occidentale am gândit la acea măreață continuitate de dezvoltare care caracterizează dinastiile vechi ale Europei, ce au trecut neprimejduite prin secole întregi. Visul rău al
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
scenele semnificative produse în Adunare: demisiunea celor patru viceprezidenți, apoi împrejurarea că multe proiecte de legi, deși nu s-au respins, s-au discutat însă cu oarecare îndoință și, daca s-au votat, cauza a fost că, ori de câte ori era o manifestațiune în contra acelor proiecte, trebuia să vie persoana d-lui prim-ministru ca să le acopere. Curentele n-au fost favorabile combinațiunii ministeriale; ar fi bine deci ca d. prim-ministru să răspunză daca vroiește sau nu să țină seamă de cele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
trece pe toți sub ascuțișul săbiei. Sub data de 11 mai "Politische Correspondez" primește din Scodra o telegramă care modifică întrucîtva știrea despre proclamarea independenței. Noutatea despre separarea completă a deosebitelor triburi albaneze de sub suveranitatea sultanului nu este absolut exactă. Manifestațiunile ce le-au făcut albanejii pîn-acuma au de scop organizarea provinciei în principat, sub suzeranitatea sultanului, cu Ali Pașa din Gusinie ca principe al Albaniei. Valiul Izzet Pașa, asupra căruia se plângea asemenea nota muntenegreană, ca și asupra lui Hagi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Europa apuseană; în timpul din urmă fiii săi s-au manifestat în public ca partizani ai celui mai estrem curent din Italia și din Franța și, din când în când, apar în "Romînul", organul de căpetenie al partidului azi la guvern, manifestațiuni de-ale acestor d-ni în favorul Comunei. Rochefort, Olivier Pain și domnișoara Luiza Michel par a fi luceferii conducători ai acestei direcții estreme. În mod sporadic se cam întîmplă, de acestea în toate monarhiile Europei. Dar original și specific
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ne credem [în stare] a întreprinde lupta esistenței noastre și cu 10 națiuni maghiare, nu numai cu una. După noapte vine și ziua, vine pentru că trebuie să vină. Și daca somnul nostru a fost lung, cu-atît mai puternică va fi manifestațiunea vieței noastre. E pietroasă și-ncovoiată calea dreptății, dar e sigură. Știu că ne-ați închide gura de-ați putea fără ca să vă scuipați vouă însăși în față, dar nu veți închide-o și vom protesta mereu, nu vom [fi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
păzească față cu mine? {EminescuOpIX 453} STRÎNGEREA LITERATURII NOASTRE POPULARE 2257 E păcat cumcă românii au apucat de-a vedea în basm numai basmul, în obicei numai obiceiul, în formă numai forma, în formulă numai formula. Formula nu e decât manifestațiunea palpitabilă, simțită a unei idei oarecari. Ce face d. e. istoricul cu mitul? îl lasă cum e or îl citează mecanic în compendiul său de istorie, pentru a face din el jucării mnemotecnice pentru copii? Nimica mai puțin decât asta. El
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o aibă orișicine care cutează a prezenta publicului născocirile sale, atunci răspundem: că drama are de obiect și ținta reprezentarea caracterelor omenești curățite de neconsecuența vieței și cugetărei zilnice, a caracterelor omenești consecuente, în toate momentele aceleași, pentru a căror manifestațiune se aleg situațiuni interesante. În acestea caracterele antitetice se lovesc unul de altul în dezvoltarea lor, dintr-asta se naște înnodămîntul, iar din învingerea unui princip și căderea celuilalt deznodământul dramei. Lupta sufletească care se reprezintă prin simțăminte esprimate în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o descriere fidelă a serviciului religios de Anul Nou: „În locul enoriașilor, majoritatea morți, iar altă mare parte deportați... o mână de oameni s’au adunat să-și facă rugăciunile anuale... Deși sunt ateu, totuși am ținut să particip la aceste manifestațiuni religioase, mai mult din spirit de asociere la revolta coreligionarilor mei, Împotriva suferințelor Îndurate... Evreii purtau Încă semnul lui David la piept”. Lista morților Cea mai grea problemă a funcționarilor Comunității care au rămas În viață a constituit-o confruntarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
mai fost reluată, fiind imposibil de dovedit, se va perpetua cea a participării armenilor la revolta îndreptată, așa cum amintea Hasdeu, citându-l pe I. Ch. Engel, „contra născândului element fanariotic“, fiindcă „armenii au luat partea cea mai activă în această manifestațiune, și cei mai compromiși dintre dânșii, într-un număr foarte însemnat, au fost siliți apoi a fugi din țară“14. Tot Hasdeu va emite ipoteza apartenenței armene a lui Hâncu 15, idee preluată de Dimitrie Dan în studiul dedicat armenilor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a luat naștere deci „din nevoi reale și adânc simțite de păturile largi ale poporului nostru” (Mladenatz, 1942, p. 7). Ea a avut rolul de organizator și îndrumător al vieții economice și socio-culturale a maselor, a reprezentat „cea mai importantă manifestațiune colectivă pe teren economico-social a țărănimii, a meșteșugărimii, a muncitorilor manuali și intelectuali” (Mladenatz, 1942, p. 13). A răspândit convingeri, a sădit „virtuți cooperatiste”, a educat „cooperatori adevărați”, oameni „activi” și „conștienți de îndatoririle și drepturile lor”. Un rol deosebit
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cât să primescă o nouă stare de lucruri ce auzise că s-a stabilit În altă parte a țerei - Ploiescii nu a proclamat, ci a aclamat regența ce auzise că s-a proclamat la Bucuresci. În Ploiesci a fost o manifestațiune care ar fi putut avea cel mult caracter de adunare tumultuosă, dar pe care legea nu o pote osândi, de ore-ce ea s-a risipit de sine fere amestecul autorităței și fără a da nascere la vre-o desordine” . În
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
locuitorilor de la sate. În această calitate Dimitrie Sc. Miclescu se dedică întru totul atribuțiilor primite: renunță la numele său de familie și se iscălește „Dumitru sin Scarlat", se îmbracă țărănește și, în elanul devenit necontrolat, „se dedă la fel de fel de manifestațiuni care neliniștesc spiritele și care nemulțumesc guvernul al cărui mesager era. La 8 septembrie 1864 adună 6.000 de țărani și pleacă în fruntea lor la Ruginoasa, unde „Vodă Cuza ascultă cu voie, fără voie, discursuri și ovatiuni care nu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
organic pe filiera Înaintașilor săi, care - de la N. Iorga și V. Pârvan sau I. Găvănescul și Ovid Densușianu la O. Goga și N. Titulescu - au privit cu ochi buni, În cultura noastră, „visul universalității”. Precum Ovid Densușianu („vrând să dea manifestațiunilor noastre literare sau de altă natură acel caracter de universalitate, care se Întâlnește În alte părți”) sau O. Goga (care mărturisea: „am crezut În dreptul de a trăi al valorilor autohtone, ca o completare a principiului de universalitate”), sau N. Titulescu
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
și dezvoltarea intereselor profesionale”, ce se limitau „la acelea de ordin industrial, comercial, agricol, tehnic, cultural și social”. De asemenea, au fost excluse orice acțiuni politice, nu puteau fi „afiliate organizațiilor cu caracter internațional” și nu trebuiau să participe la „manifestațiuni sau congrese internaționale fără autorizația expresă a Ministerului Muncii”. Practic sindicatele sub regimul carlist își desfășurau „activitatea numai pe plan național”. Carol al II-lea, cu Decretul-lege din 15 decembrie 1938, a reorganizat instituția Străjeriei, creată în toamna anului 1934
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Mihăiță, după cum îl alintau oamenii obișnuiți: „...dar dacă la prima lozincă apluzele și uralele nu mai conteneau (subl.ns.), la celelante aplauzile au fost slabe (subl.ns.) astfel că contrastul lăsa să se desprindă imperesia (sic!, n.n.) netă a unei manifestațiuni regaliste (subl.ns.)”. În spiritul răzbunător al acelei epoci de foarte tristă amintire, manifestația pro-regalistă a elevilor Liceului „Mihail Kogălniceanu” nu a rămas fără urmări. Iată pasajul edificator: „...responsabilul secție de învățământ ține să-și facă aci o aspră autocritică
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și o cină festivă cu invitați.. Însemnările lui Carol nu menționează prezența lui Mihai la cină. Marți, 3 septembrie. Comunicatul Ministerului de Interne subliniază „țara a manifestat timp de trei zile nețărmurita sa durere în fața sentinței de la Viena”. Întrucât „aceste manifestațiuni încep a pierde din cumințenia ce trebuie păstrată și din demnitate, ... am hotărât să opresc de astăzi înainte orice manifestație publică”, pentru a evita exploatarea durerii populare „de către inconștienți și iresponsabili”. Horia Sima, conducătorul Mișcării Legionare, răspândește un manifest, cerând
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
8. Este oprit preoților de orice rit și credință religioasă, a pune autoritatea lor spirituală În slujba propagandei politice, atât În locașurile destinate cultului și funcțiunilor oficiale, cât și În afară de ele. Propaganda politică, În locașurile destinate cultului, ori cu prilejul manifestațiunilor religioase, nu este Îngăduită nimănui. Orice asociațiune politică pe temeiuri ori pretexte religioase este oprită. Articolul 19. Libertatea conștiinței este garantată. Statul garantează tuturor cultelor o deopotrivă libertate și protecție, Întrucât exercițiul lor nu aduce atingere ordinii publice, bunelor moravuri
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
aflat la 4 iulie 1925 în casa din Humulești - al surorii cea mică a lui Creangă, (foto dreapta) despre care scrie Leca Morariu la pp 322324. Dar interesantă mi s-a părut și fotografia „Răspopitului Ion Creangă din josul articolului „Manifestațiunile Românilor la 1848” semnat de Ion I. Nistor, directorul Junimii Literare, Cernăuți.( pe care o redăm mai jos). * Încă de pe când era student, în 1903, în calitatea sa de „referent” al comisiei literare a Societății Academice „Junimea”, Gh. Tofan propune
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]