130 matches
-
se mai afla în viață când Bacalbașa sosise la București (v. Cilibi Moise, neguțător ambulant, filozof popular în Potra, Bucureștii, pp. 412-423). V. și nota 297, p. 154. Centrul comercial era mai rece și mai puțin primitor de astfel de manifestațiuni tradiționale; însă cu cât te depărtai către margine, răsuna tot mai des cântatul cristalin al copiilor: „Bună dimineața la Moș-Ajun! Ne dați? Ne dați?“ Fără să cred în magia datinelor, am ascultat și aud și astăzi cu plăcere acest cântat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
moare la Heidelberg prințul Alexandru Ioan Cuza.7 Moartea i-a fost pricinuită de un anevrism al aortei. În țară, și mai ales în Moldova, știrea acestei morți produce o mare emoție. Din toate orașele roiesc telegramele de condoleanță și manifestațiunile de adâncă jale a celor cari mai păstrau încă în inimă cultul marelui domnitor. Toți poeții vremii scriu necrologuri rimate. Poetul Gheorghe Baronzi, prefect de județ la Brăila la epoca detronărei lui Cuza, scrie următoarele ver suri intitulate: date nefaste
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
următorul „apel către cetățenii Capitalei“: „Dezordinile regretabile ivite ieri în jurul ospelului comunal 38, cu ocaziunea alegerii deputatului Colegiului II, ne impun datoria de a face apel la bunul simț și patriotismul cetățenilor și a-i consilia să se abție de la manifestațiuni zgomotoase și violente cari, dacă s-ar repeți și la viitoarele colegiuri, ar compromite liniștea publică. Lăsați pe alegători a merge la vot și a-și exercita în pace drepturile politice. Primar, G. Manu“39 258 bucureștii de altădată 37
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
tăcere, ne-am strecurat prin strada Nouă, actuala Edgar Quinet. acțiunea și agitația opoziției Demisiunile magistraților curg, dar guvernul le respinge pe toate. Ziarele opoziției sunt pline cu telegrame și scrisori de felicitare către magistrați. Se pun la cale banchete, manifestațiuni și organizarea opoziției într-un mare partid cu un program de acțiune și de guvernământ. Opoziția hotărăște să dea un mare banchet magistraților demisionați. Acest banchet este dat și la el participă toate notabilitățile opoziției, precum: Dumitru și Ion Brătianu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
înălțimea situației, afară de asta nici nu vorbea limba franceză. Ciocârlan este mutat la Brăila, iar la București, în capul prefecturii poliției e adus prefectul de Brăila, maiorul Radu Mihai. În ziua de 10 mai studenții universitari au făcut o caldă manifestațiune de simpatie Domnitorului și Doamnei. O delegațiune de studenți s-au urcat în Palat și a oferit un buchet de flori Doamnei. Unul din membrii delegațiunei a rostit o cuvântare căreia i-a răspuns domnitorul. Apoi, în aclamațiuni, studenții în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
capitol: “Este oprit preoților, de orice rit și credință religioasă, a pune autoritatea lor spirituală în slujba propagandei politice, atât în locașurile destinate cultului și funcțiunilor oficiale, cât și în afară de ele. Propaganda politică, în locașurile destinate cultului, ori cu prilejul manifestațiunilor religioase, nu este îngăduită nimănui. Orice asociațiune politică pe temeiuri ori pretexte religioase este oprită. În afară de persoanele, de condițiunile și de formele prevăzute în legi, nimeni nu poate lua ori presta jurăminte de credință”. Deși reproducea din vechea Constituție, un
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
8 Este oprit preoților, de orice rit și credință religioasă, a pune autoritatea lor spirituală în slujba propagandei politice, atât în locașurile destinate cultului și funcțiunilor oficiale, cât și în afară de ele. Propaganda politică, în locașurile destinate cultului, ori cu prilejul manifestațiunilor religioase, nu este îngăduită nimănui. Orice asociațiune politică pe temeiuri ori pretexte religioase este oprită. În afară de persoanele, de condițiunile și de formele prevăzute în legi, nimeni nu poate lua ori presta jurăminte de credință. ART. 9 Românul care, fără prealabilă
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
fiind destul de modest la acea vreme în privința mijloacelor culturale de care dispunea pentru elevi; ar fi dorit, poate mai mult în acest sens. Cu toate acestea, au fost câteva cu care a interacționat și tânărul Lapedatu. Teatrul era una dintre manifestațiunile culturale la care mergea de câte ori se ivea ocazia. Conferințele publice din aula vechii Universități le frecventa regulat, unde asculta cu interes discursurile lui A. D. Xenopol. Totodată, citea revistele literare apărute în acea perioadă la care avea acces tinerimea școlară: “Evenimentul
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
nețărmuită de țară și sentimentul solidarității naționale”. Ministrul remarca faptul că, În cei șase ani scurși de la instituirea zilei de 10 Mai ca zi de serbare națională, progresele obținute prin aplicarea deciziei au fost remarcabile, data rămânând „o zi de manifestațiune națională pentru toate școalele și se serbează cu un entuziasm care nu slăbește deloc”. Reușitele În organizarea acestor activități se datorau directorilor de școli, care aveau mână liberă În alcătuirea programelor artistice ce cuprindeau recitaluri de coruri, discursuri ținute de
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
și Adevărul, are loc o consfătuire la 27 iunie când a pus bazele unui front de autoapărare la care aderă și organizații comuniste, s au strâns bani pentru 300 de evrei tineri înarmați cu bastoane ca să reprime acțiunile antisemite. Aceste manifestațiuni naționaliste au produs panică între evrei care au hotărât să se adreseze forurilor evreiești internaționale crezând că va influența guvernul român să ia măsuri contra celor care tulbură opera lor de propagandă a comunismului. M.Zeller Sărățeanu, secretarul general al
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
torent. În acest sens, din documentul privind perioada 24 iulie-23 august 1946, am extras un comentariu referitor la convulsiile social-politice din sânul evreimii hușene pe ale căror inflamații Terdiman aruncase gaz pentru Întreținerea incertitudinii: „Vreau să mai adaug și unele manifestațiuni nesănătoase a membrilor de partid (comunist, subl. și compl.ns.) În cooperativa Solidaritatea, când s-a pus În discuție excluderea unui funcționar evreu și nu pentru fapte de necinste ci pentru faptul că fiicele lui sunt sioniste, că el nu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pur șovinisto-sionist, având un amalgam de idiș cu românește când fusese hotărâtă o seară NUMAI idiș. De asemenea, au mai avut un cor În limba ebraică”. Cu una, cu alta, amărâta concluzie suna așa: „Acestea au fost părțile negative ale manifestațiunei”. ț. I-auzi, tu, suntem neevrei! Raportul de activitate din care cităm, va fi fost unul destul de sincer În anumite pasaje, la fel ca acesta pe care Îl redăm cu mare plăcere și care reflectă „dragostea” nețărmurită de care se
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
aprilie 1932 158 22. Alexandrina Gr. Cantacuzino, „Un apel al grupării femeilor române”, Calendarul din 13 august 1932 160 23. Dr. S. Cohl, „Femeia nu e fabrică de copii. Maternitatea conștientă”, Femeia muncitoare, nr. 16, decembrie 1932 162 24. „Marea manifestațiune a conștiinței naționale”, Ziarul nostru, nr. 9-10, noiembrie-decembrie 1932 165 25. Veturia Marcovici, „Primăresele și consilierele comunale ale României”, Almanahul Adevărul și Dimineața din 1932 169 26. „Conferința Uniunii noastre” ș17 mai 1933, Bucureștiț, Femeia muncitoare, nr. 18, august 1933
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
îndrumări pentru cazurile când împrejurările îi impun reducerea rațională a numărului copiilor. Dr. S. Cohl, medic șef al spitalului „Noua Maternitate” din București Femeia muncitoare. Buletinul Uniunii Femeilor Muncitoare din România, anul II, nr. 16, decembrie 1932. 24TC "24" Marea manifestațiune a conștiinței naționaletc "Marea manifestațiune a conștiinței naționale" Inițiativa ziarului Universul de protestare în contra propagandei ungurilor care cer revizuirea tratatului de la Trianon a avut un ecou formidabil. S-a dovedit că întreaga suflare românească de pe întregul cuprins al țării pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
îi impun reducerea rațională a numărului copiilor. Dr. S. Cohl, medic șef al spitalului „Noua Maternitate” din București Femeia muncitoare. Buletinul Uniunii Femeilor Muncitoare din România, anul II, nr. 16, decembrie 1932. 24TC "24" Marea manifestațiune a conștiinței naționaletc "Marea manifestațiune a conștiinței naționale" Inițiativa ziarului Universul de protestare în contra propagandei ungurilor care cer revizuirea tratatului de la Trianon a avut un ecou formidabil. S-a dovedit că întreaga suflare românească de pe întregul cuprins al țării pe veci unite și de peste hotare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
-și arăta sentimentele de solidaritate și de jerfă supremă ce este gata a pune în serviciul patriei. După măreața întrunire de la 6 noiembrie ș1932ț în București, care a dat semnalul de alarmă, au urmat tot așa de mărețe și însuflețite manifestațiuni din toate unghiurile țării, de la Ploiești, Cluj, Tr. Severin, Brașov, Mizil, Cernăuți, Brăila, Oradea Mare, Arad, Chișinău, Sibiu, Alba-Iulia etc. Iar ziua de 1 Decembrie a fost prilej de sărbătorire pentru parlament cum și pentru toate orașele și satele, până la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
sufletul tuturor românilor și că unitatea sufletească este mai desăvârșită decât se credea. S-a dovedit și cu această ocaziune că femeia română este conștientă de datoriile ei naționale. Toate organizațiunile feministe din țară au luat parte activă la aceste manifestațiuni, așa cum și era indicată femeii române, păstrătoarea graiului, a datinelor și a patriotismului românesc. Din lipsă de spațiu nu putem arăta aici nenumărate societăți și asociațiuni care au participat la aceste manifestațiuni și eminentele femei care au semnat manifestele de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
din țară au luat parte activă la aceste manifestațiuni, așa cum și era indicată femeii române, păstrătoarea graiului, a datinelor și a patriotismului românesc. Din lipsă de spațiu nu putem arăta aici nenumărate societăți și asociațiuni care au participat la aceste manifestațiuni și eminentele femei care au semnat manifestele de chemare la întrunirile de protestare din diferite orașe. Vom menționa că la toate întrunirile și-a spus cuvântul și femeia română, cuvânt care a fost exprimat în mod înălțător de d-na
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
cu patriotica inițiativă. La 5 noiembrie, în ajunul marei întruniri de la București, a trimis următoarea telegramă d-lui Stelian Popescu fost ministru: „Asociația pentru emanciparea civilă și politică a femeilor române din Constanța ia parte cu toată însuflețirea la unanima manifestațiune de afirmare a drepturilor intangibile asupra Daciei Traiane, consfințite prin tratatul de la Trianon. Femeia română este gata de jertfa supremă pentru menținerea sfintelor noastre drepturi”. Președintă, MARIA DIMITRIU-CASTANO Ziua de 1 Decembrie a fost sărbătorită de toate secțiile societății pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
l’assurance de mes sentiments dévoués. Arhiva pentru știința și reforma socială, anul XV, nr. 1-2, 1937, pp. 157-161. 57TC "57" Frontul feminintc "Frontul feminin" Gazeta femeii, ca tribună independentă pusă și aservită exclusiv mișcării feminine și tot ce privește manifestațiuni de acest fel, ține să-și informeze cititorii cu orice eveniment politic, cultural etc., animat de femei. Căci numai astfel se poate înțelege ceea ce urmăresc femeile prin asociațiile ce le constituie: lupta pentru revendicări. Frontul Feminin șF.F.ț, constituit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
revizionismului maghiar și fac atent pe îndrăznețul premier de la Budapesta, că ar fi mai consult să-și revizuiască programul său de guvernământ... Totodată, avertizăm pe vecinul de la Vest că România are nu numai lei, ci și leoaice”. ș...ț Diferite manifestațiuni ale „R.F.R.” Oradea Între cele mai de seamă manifestațiuni ale reuniunii sunt: organizarea sărbătoririi poetului pătimirii naționale Octavian Goga la 7 februarie 1932, în cadrul balului reuniunii la Oradea, pe care l-a patronat distinsul oaspete. La masa ce s-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Budapesta, că ar fi mai consult să-și revizuiască programul său de guvernământ... Totodată, avertizăm pe vecinul de la Vest că România are nu numai lei, ci și leoaice”. ș...ț Diferite manifestațiuni ale „R.F.R.” Oradea Între cele mai de seamă manifestațiuni ale reuniunii sunt: organizarea sărbătoririi poetului pătimirii naționale Octavian Goga la 7 februarie 1932, în cadrul balului reuniunii la Oradea, pe care l-a patronat distinsul oaspete. La masa ce s-a servit au participat peste două sute de persoane, tot ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
căzuți pe câmpul de onoare, pentru întregirea neamului românesc. Reuniunea organizează „ziua mamei”, „ziua copilului” străduindu-se să le dea importanța cuvenită. Reuniunea participă la congresul învățătorilor ținut la Oradea, la diferite sfințiri de drapele, de cămin și la diferite manifestațiuni ale asociațiilor din Oradea, reprezentând cu multă demnitate femeia română. ș...ț Adrian Ganea, Un sfert de veac. 1914-1939. Albumul Jubiliar al „Reuniunii Femeilor Române” din Oradea și împrejurimi, Editura „Reuniunea Femeilor Române din Oradea și împrejurimi”, Tipografia diecezană Oradea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
fiind destul de modest la acea vreme în privința mijloacelor culturale de care dispunea pentru elevi; ar fi dorit, poate mai mult în acest sens. Cu toate acestea, au fost câteva cu care a interacționat și tânărul Lapedatu. Teatrul era una dintre manifestațiunile culturale la care mergea de câte ori se ivea ocazia. Conferințele publice din aula vechii Universități le frecventa regulat, unde asculta cu interes discursurile lui A. D. Xenopol. Totodată, citea revistele literare apărute în acea perioadă la care avea acces tinerimea școlară: “Evenimentul
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
care se ridicase. Acolo între fruntașii ardeleni din acele vremuri, între discursurile patriotice și cântecele naționale, pieptul lui se umplea de bucurie. Atunci, când biblioteca lui din Oprea Cârțișoara numără multe mii de volume, Badea Cârțan pleca la astfel de manifestațiuni încărcat de cărți românești; acum însă, după ce biblioteca i-a fost prefăcută în scrum, însuși el era lipsit de hrana sa spirituală. Simțise el, nu-i vorbă, și lipsa turmei sale de oi atunci când renunțase la ocupația lui de cioban
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]