130 matches
-
cu o sinucidere. Dar liberalii au făcut tot ce au putut ca să-l silească să plece. Căci, după cum a spus-o G.D. Paladi în redacția Luptei, opoziția se pregătea să exploateze detențiunea lui Panu la Văcărești și să organizeze neîncetate manifestațiuni. Cercurile guvernamentale știau că Panu era hotărât să plece, acei amici pe care Panu credea că i are în partidul liberal nu făceau altă operă decât să-l împingă către graniță și să-l spioneze, de aceea Voința națională, oficiosul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
șendrea și un profesor de gimnastică, Negruți, îl fluieră. Cei doi dintâi sunt arestați, bătuți de poliție și dați judecății. Această manifestație era rezultatul și a curentului stârnit împotriva Regelui și a osândirii lui Panu, care era ieșean. Astfel de manifestațiuni ostile impresionau întotdeauna pe Rege. Câteodată Regele răspundea cu glume, dar întotdeauna da importanță faptelor. Sub regimul lui Lascăr Catargiu de la 1871 se găseau câteodată, dimineața, petece de hârtie pe zidurile Palatului, cu inscripția „Casă de închiriat“. Odată, aducându-i
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
într-acea clipă părea că se înfăptuise unirea poporului ardelean cu suveranii care simbolizau întreaga Românie Mare. Regele, regina și autoritățile s-au oprit în fața tribunei și defileul cortegiului etnografic a început. A ținut trei ore, neîntrerupt decât prin mici manifestațiuni spontane ale celor care se rupeau din coloana mergătoare și se adresau regelui și reginei fie pentru a le oferi câte un dar, produs al industriei lor casnice, fie pentru a le spune fericirea lor în acea zi măreață. Vorbele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în fiecare județ. Programul partidului său nu se poate pune încă în practică, ziarul dispare. Profesorul Ovid Densusianu își începe cursurile la 14 noiembrie 1919 cu Secolul al XVI-lea în Occident și la noi, continuare la Spiritul latin în manifestațiunile lui critice. Nu scapă prilejul ca în ședința Academiei din 27 mai să enunțe principiile activității folcloristice în viitor, propunând lărgirea operațiunilor de teren în Ardeal pentru alcătuirea Enciclopediei folclorului românesc și a Atlasului folcloric. Datorită alegerii lui D. Onciu
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
izbândească în lupta sa datorită sincerității și dorinței de adevăr, de bine obștesc, ideal ce se va împlini de-abia în zilele noastre. Model de muncă, cinste și dreptate iată ce scrie Densusianu în legătură cu idealul său:” Păcatul fundamental al tuturor manifestațiunilor noastre este ca fiecare se închide între ziduri dincolo de care nu mai vrea să vadă pentru că acolo, se simte foarte bine, acolo se crede eternizat. E un păcat, am putea zice, de țărmurire sufletească. Și câte nu urmează de aici
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
greșită cu privire la dispariția folclorului afirmând că imaginația nu rămâne niciodată inactivă; ea se amestecă mereu în realitatea de fiecare zi, de aceea poezii populare nu vor rezulta, din transformarea celor introduse de la orașe adăugind că „...fiecare epocă e caracteristică prin manifestațiuni, așa cum ele se reflectează în sufletul contemporanilor, folcloriștii vor avea totdeauna un câmp întins de cercetare." Astfel Densusianu face din folcloriști un cercetător ce trebuie să fie pasionat de viața prezentă a poporului ca prin ea să înțeleagă pe cea
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
și când este vorba de influiența folclorului în literatură. Datorită acestei concepții „Folclorul" (Folcloristica, Știința despre folclor) este chemată să ne ducă la stabilirea de fapte psihologice ”, „trebuie să ne arate cum se răsfrâng în sufletul poporului de jos diferite manifestațiuni ale vieții, cum simte și gândește el fie sub influența ideilor, credințelor, superstițiilor moștenite din trecut, fie sub aceea a impresiilor pe care i le deșteaptă împrejurările de fiecare zi” Literatura orală, după părerea lui, poate fi studiată fie în
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Limba clasică. Filologia comparativa inversează această ordine, punând accentul pe "limba poporana" (ibid., pp. 20-21). Trebuie să mai remarcam, totodată, ca Hașdeu avea o concepție foarte largă, în sens antropologic, despre atribuțiile filologiei în întregul ei: "Filologia în genere studiază manifestațiunile tendinței firești a omului de a cunoaște toate și de a se cunoaște pe sine însuși, fie în stare inculta, fie în civilizațiune. Acea tendința se manifestă în limba, în literatura scrisă sau nescrisa, în obiceiuri, în credințe etc., câri
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
însuși, fie în stare inculta, fie în civilizațiune. Acea tendința se manifestă în limba, în literatura scrisă sau nescrisa, în obiceiuri, în credințe etc., câri împreună "humanitas" în adevăratul sens al cuvântului formează astfel obiectul filologiei în genere. Studiul acelor manifestațiuni în stare inculta se cheamă filologie comparativa; studiul lor pe o treaptă de civilizațiune este filologia clasică" (ibid., pp. 26-27). Că și în cursul predat la Universitatea din București în 1874 (și publicat în 1875; vezi supra, 2.4.), si
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
auf Poësie und Wissenshaft)2, adecă ceva foarte depărtat, în genere, de preocupațiunile linguistului în sensul strict al cuvântului [2]. "Linguistica pură" studiază limba precum "Botanica pură" studiază vegetațiunea, fiecare mărginindu-și obiectul în câte o sferă bine determinată din manifestațiunile naturei. Botanistului în specie puțin îi importă, dacă o plantă e bună pentru cultura; linguistului în specie, de asemenea, nu-i pasă, dacă un cuvant poate avea sau nu vreo însemnătate istorică, juridică, economică și așa mai încolo. Fenomenele și
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
rătăcește, si ține-te bine ca să-ți rămână ceva în minte [7]! "Mai întâi de toate observa foarte bine Baudouin de Courtenay trebuie să deosebim Linguistica pură, al cârii obiect este însăși limba, ca summa unor fenomene omogene din complexul manifestațiunilor vieței umane, de cătră Linguistica aplicată, având de obiect adaptarea resultatelor Linguisticei pure la cestiuni din sfera altor științe"5 [8]. § 2. GLOTICA, GLOSOLOGIA ȘI GLOSOGRAFIA Linguistica pură sau propriu-zisă, care studiază "limba" pentru "limba", fără nicio altă preocupațiune străină
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
în ochii lor, m-am împrietenit cu cîțiva localnici, dintre puținii care rămîn pe perioada Festivalului în Avignon și care își oferă nenumărate servicii voluntare la dispoziția acestuia și a invitaților săi, am înțeles, din interior, ce înseamnă o asemenea manifestațiune și cum se completează, mereu, valențele ei, l-am cunoscut pe B.F.A.-ul, adică pe Bernard Faivre d’Arcier și ceva din felul său de-a fi, am priceput prin cît efort se traduce prezența în Festival, în selecția oficială
Visul unor nopți de vară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13644_a_14969]
-
despre premiile Galei Uniter și care mi-au ținut companie pînă la miezul nopții încîntați peste poate că le pot furniza detalii și că imprim suspans teribil odăii. Tîrziu mi-am dat seama că îi contrariau și îi surescitau, totodată, manifestațiunile mele, mai tare decît comentariile în sine, pe care nici nu le receptau pe de-a întregul fiind, amîndoi, hipoacuzici. Un Caramitru de zile mari, regia lui Todea mai inspirată ca oricînd, elegantă, rafinată, cu contrapuncturi abil construite și introduse
Nevoia de celălalt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15303_a_16628]
-
perspective asupra universului unui creator atît de important, vizibil prin operă, greu, ponderal, marcant pentru istoria noastră literară, pentru vigoarea și autenticitatea cuvîntului, a verbului și a rezonanțelor sale și, totuși, retras departe de agitația cotidianului, a patetismelor și emfaticelor manifestațiuni ale semenilor noștri, scriitori sau nu. Misterul există și în tonul confesiv sau nu al poeziilor sale, în felul cum vorbește sau refuză să vorbească despre ființa sa, despre autobiografia sa. Dar n-aveți, din cînd în cînd, măcar, îndoieli
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10248_a_11573]
-
prin educație, dînsa își păstrează cu cinste ordinea în gîndire și măsura în simțire, cîștiguri așa de prețioase pe care civilizația aulică le-a răspîndit pînă la marginea împărăției, și care n-au putut răzbate pînă dincoace de Brașov, unde manifestațiunea anarhică a Ploieștiului și spiritul muntenesc, predispus la subiecte curioase și la porniri de un senzualism mistic, s-au împotrivit cu o înverșunare pentru care nici o minte limpede nu are vreo explicațiune. Îmbrățișînd această lume vie și colcăitoare a Bucureștilor
...și virtuale () [Corola-journal/Imaginative/13822_a_15147]
-
fac parte din publicul fidel Operei obișnuit premierelor și nu numai. Se salutau cu căldură și schimbau cîteva cuvinte amicale în care își pronunțau, relaxat, curiozitatea. Prezența unui regizor de teatru surescită cumva interesul en avant și provoacă, de regulă, manifestațiuni pro și contra, susținute vehement după, dacă violentările sînt prea evidente. Nu știu care sînt părerile criticilor muzicali care privesc și ascultă altfel decît mine un spectacol de operă. Cred că Pescuitorii de perle este un moment fericit, în care viziunea regizorală
Fluturi de Ceylon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15430_a_16755]
-
în blesteme, în teribile imprecații. Fanatismul lor (că și al lui cioran) trebuie numit într-un context al exasperării. ei scriu o literatura a exasperării. dar monologul de "conducător", de întemeietor al lui Șaguna nu e în afara unei relații imperiale: "Manifestațiunile de onoare ce d. voastră... le aduceți nu numai demnității, ci și persoanei mele, mă îmbucura foarte. Eu le primesc pe acestea sub condițiunea că d. voastre, precum până acum, așa și în viitor, veți rămâne credincioși Casei imperiale austriece
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
ocupă cu producția, finanțarea și punerea în scenă a spectacolelor. În orice altă capitală europeană, ca să nu coborîm nivelul spre alte tipologii de orașe, turistul, băștinașul, specialistul sau îndrăgostitul de teatru pur și simplu este copleșit la propriu de numărul manifestațiunilor teatrale într-o varietate, și ea năucitoare, de teatre mici sau mai mari, particulare. Ai nevoie de un ghid suplimentar, de informații, de site care să cearnă oferta. Nu e chip să te plictisești, să nu găsești ce te interesează
Șomeri de lux by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12075_a_13400]
-
momente în istorie în care impostura și trădarea politică puteau să fie și inofensive, iar comportamentul celor implicați să ne facă - pe cei de ieri sau pe cei de astăzi - să ne prăpădim de rîs. Deși registrul mentalității și al manifestațiunilor se înscrie în spațiul deriziunii - și atunci și acum - ridicolul aceluiași personaj Necșulescu s-a transformat într-o impostură încrîncenată. Țărișoara a fost mereu o lozincă. Lui Escu puțin îi pasă. Primordial și esențial este doar interesul personal, meschin și
Mici drame? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14360_a_15685]
-
cestiuni politice, încît chiar încercările de galvanizare făcute prin proiectele de reformă ale d-lui C. A. Rosetti nu produc efect asupra publicului. Sunt o sumă de oameni - desigur nu proști - capabili din contra de-a se interesa de orice manifestațiune a activității omenești afară de una singură, de politică. Naufragiul pe care l-au suferit aproape toți în iluziile lor politice [î] împinge să caute un refugiu, un liman asigurat înlăuntrul egoismului lor chiar. Nimic n-a putut să cauzeze atâtea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
știe discuțiunea în Dietă asupra proiectului de lege privitor la școalele secundare. Conducătorilor românilor nu le era de ajuns că mitropolitul, în numele bisericii sale, a făcut obiecțiuni înaintea Parlamentului în contra acestui proiect de lege; nu, pe lângă aceasta mai trebuiau și manifestațiuni "spontane " ale "voinței poporului", cari să dea acelui protest o putere și o eficacitate deosebită. Și-n adevăr! Daca e vorba să relevăm repejunea și preciziunea cu care s-au înscenat meetingurile române din Brașău, Sibiiu, Deva, Cluj, Turda, Cahalm
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pîn' acum nu s-a dezvoltat deloc în favorul nostru. Despre adunările din urmă ale românilor foile noastre n-au adus decât notițe insuficiente; dar pastoralele mitropolitului, român și ale episcopului din Arad ne învață că avem a face cu manifestațiuni foarte critice. Mitropolitul constată în circulara sa că aceste adunări zgomotoase de popor au luat "o direcțiune și un caracter politic de-așa natură încît nu pot fi decât stricăcioase intereselor de existență ale poporului romîn". El ne mai spune
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
această... metempsicosă, or cum pustia i-aș mai zice? Ai crede că sufletele germanilor a trecut în animale și sufletele animalelor în germani. O, tăcuții, gânditorii, umanitarii germani! Unde sânt ei? vă-ncredințez că nu-i mai găsești în nici o manifestațiune a vieții lor. Ziarele Germaniei sânt mai chauviniste și mai poltrone decât toate - decât ale noastre chiar, implicând Columna! [... ] titlul unui articol de fond din unul din cele mai serioase ziare. //Jurnalul "... " aduce întotdeauna titlurile cărților ce ies la lumină
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
totodată fericit că poate fi interpretul simțemintelor generale ale societății dând o modestă espresiune vielor simpatii cari le are față cu Măria Ta și cu augusta dinastie a românilor. Adânc convinși cumcă, oricât de neînsemnate ar fi în forma lor manifestațiunile de viață a generațiunii ce are pentru ea viitorul, ele totuși vor fi privite cu oarecare interes pe înaltul purtător al acelui nume ilustru de care în viitor vor fi strâns legate destinele romînimei. Cu această credință, rămânem a Măriei
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
naturalităței (Naturwahrheit) și numai manifestând în reprezintațiunea sa o pătrundere neprecurmată a părților amîndorora. Idealitatea imprimă reprezintațiunei sigiliul universalităței și a semnificărei. Prin ea ne ridicăm asupra sferei unei opere curat naturale. Fiecare caracter poetic e, în modul individual al manifestațiunei sale, în traiul său, totodată și reprezintante a unei direcțiuui universale. El ne descopere împreună cu asta elemente esențiale ale naturei noastre omenești cari ajung la o espresiune cu totul individuală. Momentul întîi singur ar arăta o universalitate de speție (Gattungsallgemeinheit
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]