130 matches
-
stă profunditatea opcrei sale în (proporțiune opusă) disproporțiune cu impresiunile ce face la aparițiunea sa. Numai cei ce cugetă asemenea lui, cei înrudiți lui prin simț, și cari sunt totdeuna într-un număr foarte mic, discopere pe dată în el manifestațiunile unui geniu, de-abia cursul timpului le face avere comună. Și de câte ori n-a trebuit să confirme posteritatea dreptul unui artist pe cari i-l amărâse contimporanii prin pretențiunile lor mărginite și prin Massstab lor meschin. Orce artist a cărui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
printr-aceste un singur fluieraș de păstor: [... ], în scriptele sale mici editate de Sillig, II, pag. 321, 330 ș. a. m. d. {EminescuOpXIV 247} favoarea publică care caută să simtă prin aclamațiune produsă artificial efectele mediate a unei mari și frește manifestațiuni artistice. În preajma acelor semne infalibile a unei efect (Wirkung) adânc cari-i resplend oarecum actorului toată reprezintarea sa și-l orientează pe fluviul cel nesigur al opiniunei publice, apare acum ca o caricatură a tabloului de mai sus cochetarea pentru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
poate produce acomplisementele în sine prin mijloace care nu mai țin defel de sfera artei, ba pentru cari artea nu-și împrumută neci pretestul. Cumcă nu se observă nicăire decât tocmai în profesiunea artiștilor dramatici o astfel de aviditate după manifestațiuni de recunoaștere auzită după un sufragiu atât de pătat în originea sa, asta-și are fundamentul său absolut în conștiința dezvoltată de noi a profesiunei; că adică prezentul e singur, e zeul său, și pentru că în astă arte creațiunele și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
predă Eul său potențat (gesteigert) și entuziasmat, atunci (e) stăm și mai rău în privința desfășurărei unui întreg și a reprezintărei caracterului. Simțământul îl concentră pe reprezintator în momente; el nu are puterea de-a emite din centru variile forme și manifestațiuni de viață în care se discompune acest simțământ {EminescuOpXIV 261} și prin care el abia e un întreg ce (se ține) coerează între sine. Pe acest stadiu întîi a simțirei lirice lucrul va rămânea, bun numai întru reprezintarea unei universalități
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o esistență numai naturală la esistența artistică. Organele prin mijlocul cărora formează actorul sînt: tonul și gestul. E dar tezea celor două părți prime de-a urmări organice formarea lor prin toate treptele, începînd de la elementele cele mai simple până la manifestațiunile cele mai curate a stărilor sufletului. Ele sânt columnele ce susțin întregul edificiu al artei. Adevărul lor 366 r însă ele[-l] au numai ca momente a unei unități mai nalte, la cari se ridică și care abia ni descopere
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
1 [are] a-l traduce în realitatea sensibilă. Dar în poet caracterul nu se naște dintr-un agregat de diferite trăsuri combinate, ci caracterul se naște ca un întreg înaintea sufletului său, ș-apoi el îl îmbracă cu trăsăturile și manifestațiunile de viață cari urmează cu necesitate din intuițiunea celui mai dinăuntru punct al vieței. Tot astfel și în fantazia actorului. Și aicea caracterul apare deodată ca un întreg nedespărțit, și actorul apoi dus de mâna poetului îl transformă într-o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
afecte. De-aceea aceste modulațiuni nu sânt niciodată numai niște copii fără coloare a unor stări sufletești generale: a mândriei, amorului, tristeței, urei, ci ele-s totdeuna manifestări a unei vieți cu totului individuale. Numai prin asta afectele devin abia manifestațiuni de viață a unui caracter concret, a căror reprezentare se reflectă totdeuna până-n tranzițiunile cele mai încete conform însă cu natura spețială a tonului fundamentale. {EminescuOpXIV 353} O mulțime de condițiuni de viață li-s comune princesei și Leonorei Sanvitale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
caracterul trebuie să se facă și să [se] dezvolte la aceea ce el promite prin apariția sa exterioară. Această dezvoltare o împlinește esecutarea caracterului. Noi prin aceasta înțelegem cu totul în genere dezvoltarea unei individualități întregi, în toate direcțiunile și manifestațiunile de viață date ei de cătră poet; astfel încît prin asta să vie o viață deplină în arătarea sensibilă, care să influințeze asupră-ne cu puterea adevărului natural, împlinindu-ne însă totodată și pretențiunile naturei noastre ideale. În partea cea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dramatice nu trebuie să se piardă nimica din viața ei internă, ci cea mai proximă reapărere a ei are să își descopere îndată starea sufletească care s-a născut cu necesitate în ea prin dezvoltarea succesivă. Astfel numai întreruperile momentane a manifestațiunilor de viață se (sumează) pierd într-o singură viață organică. Fără această mijloc[ire] privitorul nu vede decât scene fără vreo legătură adevărată și necesară între ele, mișcări sufletești izolate fără o viață individuală unitară. Mijlocirea de speția primă împreună
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vorba vie, arată participarea directă la acțiunea întreagă; însă momentele tăcerei lui, în care el însoțește ca o participare oarecare vorbirea persoanelor coagente, aceste momente trebuie să ni descopere nașterea dispozițiunii lui sufletești și trebuie să mijlocească tranzițiunea la proximele manifestațiuni de viață în vorbire. Astfel caracterul trebuie să se reprezinte neîntrerupt ca un rezultat a tuturor elementelor cari influințează asupra lui. Acea dispozițiune sufletească care rezultă pentru caracterul singular din întregul acțiunii dramatice, acea dispozițiune trebuie să fie firul pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
publică generală și cari-au contribuit la ea nu sânt ei înșii oameni culți în sens strict; ei au fost învățați, artiști, legislatori, oameni de stat, însă nu numai și nu întotdeauna oameni culți; așadar, în privirea acestor opere și manifestațiuni a culturei, noțiunea ei e cu totului diferită cîndu-i de popor vorba și cîndu-i de oamenii singulari. Și mai esențial e că cultura publică sau națională consistă din niște elemente foarte importante, cari nu sânt opera oamenilor singurateci ci-s
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
alegerea artelor menite a se exercita care, urmând unui principiu pedagogic, e cu totului diferit de șirul estetic; aicea stau înainte de toate artele acelea cari nu se numără la artele proprii, acelea adică a căror exercițiu consistă numai într-o manifestațiune de viață fizică or spirituală (or amestecată din amîndouă), într-o activitate care nu creează un op de artă obiectiv, care se efectuează afară de personalitate, ci o preface pe ea însăși într-un op de artă momentan, unde așadar artist
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
un asemenea op de arte însuși. Cântarea se apropie mai mult de arta proprie, ce țintește la orearea unui op ce există pentru sine și deosebit de persoană; însă totuși ea-i esențial conținută în cercul personalității, se arată ca o manifestațiune numai a propriului organism și descopere, pe lângă frumuseța exterioară a tonului, încă și aceea a unei mișcări interne. Cu totului deosebită de acestea e muzica ca manevrare a unui instrument; aceasta se află afară de personalitate și nu se naște sunetul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mult raport cu cultura, ca perfecționare reciprocă a personalității, decât oricare altă chemare de viață, care, dacă e amăsurată individualității mai mult decât oricărei alte, ea o și va aduce la maturitatea cea mai naltă și la cea mai bogată manifestațiune. Cea mai intimă și prețioasă întrunire a culturei cu frumuseța zace în acea frumusețe a vieții menționată mai sus. Omul e cel mai nalt și mai nobil op de artă al naturei; într-un sens și mai nobil, el ar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Domenii, a fost o adevărată tristeță în familia mea; iar viața ce am dus în Capitală în puținele zile cât am stat în minister a fost o viață de martir. În fiecare zi noua scandaluri în Cameră, noua înscenări de manifestațiuni pe stradă, noua injurii și calomnii prin presă și întruniri aruncate în contra noastră. Orice minciună, cât de exorbitantă, era bună și numaidecât primită și legalizată de ziare ca adevărată, numai să fi fost de natură a veștezi reputațiunea noastră de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
o scrisoare în care spune că reprobă cu indignare atentatul, că e convins că toți membrii partidului său arestați în urma atentatului sunt inocenți, iar dacă se va găsi vreun vinovat, să sufere toată rigoarea legilor. Acest atentat a provocat numeroase manifestațiuni de simpatie pentru Ion Brătianu și a silit ziarele opoziției din dreapta să scoboare tonul, care atunci erea foarte violent. anul 1881 [Politice. Viața bucureșteană. Proclamarea Regatului și serbările încoronării. Cestiunea Dunării. C.A. Rosetti, ministru de Interne. Banchetul lui C.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
cale o serie de serbări, printre care faimoasele serbări din Cișmigiu, din ziua [a] 2-a și a 3-a de Paște, care au făcut epocă prin bogăția organizațiunii lor. Dar liberalii nu văd cu ochi buni aceste prea dese manifestațiuni, fie măcar filantropice, ale prințului Bibescu, de aceea un al doilea comitet, tot de caritate, este constituit. Acesta este Comitetul presei și e pus sub președinția lui C.A. Rosetti. Serbările de sub președinția prințului Bibescu s au dat în Cișmigiu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
toată țara spre a asista la această măreață ceremonie. Aspectul sărbătoresc al stradelor principale și a întregii Capitale în genere se poate zice că era nemaivăzut încă până aci. Majestățile și Altețele Lor mulțumeau voios la aceste nesfârșite și unanime manifestațiuni de iubire și atât figura radioasă a Reginei, cât și fața plină de mulțumire a Regelui reflectau veselia ce Auguștii Suverani împărtășeau în acea zi cu credinciosul Lor popor. Pe la orele 2 cortegiul regal a ajuns la Palat. Aci, Majestățile-Lor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
să asculte-ndemnul nențeles, Și cu ochii-n facla plopilor cerească Să-și îngroape umbra-n umbra lor, în șes." Dar aceste acorduri nu rezultă dintr-o tehnică precisă, voluntară (atunci numai, ar fi adevărate câștiguri pentru poezia noastră). Sunt manifestațiuni ale jocului numerelor mari. Să nu uităm că Eliade a scris Sburătorul. Tot așa absurditatea dicté-ului surarealist ajunge să prindă Pithiei interioare vorbe care, din când în când, miră. Dar domnul Arghezi mai datorește strofele bune unui lucru despre care
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
va-ntîmpla înainte. În privirea cauzalității el rămâne mai obscur. Aci vine J. Bobert Mayer și susține că întreaga energie cuprinsă în sistemul nostru solar este o sumă constantă, incapabilă de-a fi diminuată sau sporită, pururea aceeași, și că toate manifestațiunile acestei singure puteri sunt termenii fenomenologici, cari adunați la un loc ne dau pururea acea sumă constantă. 32 {EminescuOpXV 33} ["ANTITEZELE... "] 2258 Antitezele sunt viața. ["LEGEA E CONTRADICȚIUNEA... "] 2257 Legea e contradicțiunea principiului din care *** e armonia. ["VITALITATE - VIAȚĂ"] 2263
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
x rămâne vecinic nedescoperit, precum nu se poate afla decât aproximativ în mai mult sau în mai puțin rădăcina patrată a lui 7. ["LEGILE SUNT VIAȚA NATUREI... "] 2258 Legile sunt viața naturei. A cerca să li denegăm *** dar neapăratele lor manifestațiuni e a le denega pe ele înșile și a crea în locul unui organism viu și neapărat o ficțiune goală și moartă. 51 {EminescuOpXV 52} ["OAMENII VORBESC ÎN SISTEME"] 2262 Majoritatea oamenilor nu cunosc raza de acțiune a ideilor lor. Și
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
EminescuOpXV 73} părerea mea, nu consistă în stadiul de cultură mai jos al unui popor față cu altul, dacă acel stadiu e normal, adică propriu, ci ea se ivește abia acolo unde cel din urmă imitează pe cel dentăi în manifestațiuni esterioare de viață, fără să fi pătruns în sucul și sângele culturei străine. Un om cu minte se iubește înainte de toate mai mult pe sine și pe ai săi - unul primitiv e-n stare să se-namoreze atâta în obiectul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mase ponderabile = mișcare. Asta e nota comună. ["PROCESUL LOGIC AL FORMĂRII UNITĂȚEI"] 2275B Procesul logical formării unităței = Kaestner. SFERA VOLITIVĂ ["ACT DE VOLIȚIUNE ȘI MIȘCARE"] 2267 [1] Sistemul nostru solar este în orice moment o unitate de forțe ale cărui manifestațiuni fenomenologice sumate la un loc dau pururea aceeași unitate. Dar sistemul fiind o unitate fiece parte a lui este asemenea o unitate, e un păhar plin, la care, dacă s-adaogă ceva, se varsă pe de laturi. E de ajuns
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
î ndeplinirea unei vechi dorințe, a unui adevărat ideal, sunt fericit că pot înfăptui astăzi acest frumos vis al tinereții și al întregii mele vieți: înființarea unui însemnat premiu literar, artistic și juridic pentru stimularea și încurajarea celor mai superioare manifestațiuni ale minții și sufletului român esc. „În acest scop, dăruiesc Academiei Române suma de cinci milioane lei în scrisuri funciare rurale 5%, fruct al economiilor mele, al vieții mele modeste ce am dus și al unei munci juridice fără preget de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
mecanoterapie, a fost ales președinte al Societății române de chirurgie pe anul în curs (1939-1940 n.n.). În calitatea de secretar general al ultimelor congrese române de chirurgie - subliniază revista - d-sa a contribuit în mare măsură la succesul acestor importante manifestațiuni ale chirurgiei naționale române. În fotoliul ocupat altădată de marii chirurgi ai țării: Thoma Ionescu,Severeanu, Juvara, C. Angelescu și mai în urmă de prof. Iacobovici, Amza Jianu, Hortolomei, I. Jianu, Tr. Nasta etc. se instalează de astă dată un
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]