400 matches
-
doar de politic și de cînd în numele ei s-a pornit un întreg război cultural - început în prima jumătate a anilor '90 cu bătălia canonică, dar al cărui conflict se pierde în negura anilor predecembriști - și care amenință să împartă maniheist (dacă nu cumva a făcut-o deja) intelectualii români în două tabere, Mircea Cărtărescu e rîvnit de ambele părți ca posibil tovarăș de ideologie și văzut ca un prețios capital ideologic încă neinvestit. Așa se face că mai acum cîțiva
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
un exemplu de vulgarizare a științei, ci de divulgare a științei. Se considera că Ecologia Industrială poate fi realmente implementată că știința a dezvoltării durabile, numai dacă „piratează” codurile culturii populare. Faconda stereotipurilor din cultura populară degenerează frecvent în taxonomia maniheista, unde inventarul existențial este clasificat în Bun (‚Good’) și Rău (‚Evil’). Etichetele ambientale și gestionarea ambientală a organizațiilor, economice sau nu, încearcă să producă o congruenta de semnificații între adjectivele Ecologic și Bun, pentru orice produs, serviciu, ori comportament cetățenesc
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
congruenta de semnificații între adjectivele Ecologic și Bun. Dar etichetele ecologice sunt justificate prin reprezentări ontologice riguros construite. Iată cum reprezentările ontologice și cultura populară se ating. Titus Filipas Piratare, dezvoltare durabilă, codurile culturii populare, faconda, stereotipuri, cultura populară, Dihotomia, maniheist, inventar existențial, Bun, Rău, etichete ecologice, gestionare ecologică, organizație, congruenta, semnificații, Ecologic, reprezentări ontologice, Titus Filipas Licitație pentru susținerea luptei împotriva cancerului Licitație în folosul Clubului ,,Amazoanele bistrițene”, pentru susținerea luptei împotriva cancerului. Organizată cu prilejul închiderii Expoziției de icoane
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
un moment de cotitură, cînd, probabil, se privește într-o oglindă, personajul hotărăște să renunțe a-și mai consuma din aurul ce i s-a dat în loc de creier. Se retrage la țară și trăiește muncind cu brațele. O alternativă cam maniheistă, de care proletcultiștii ar fi fost mîndri. Cred că și bigoții. A ales, din nou, greșit. A sărit, fără vreo pregătire, la polul opus. E lipsit de simțul nuanțelor. Dar cum l-ar putea avea, cînd în loc de creier are aur
Despre hybris, aur și legende by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14661_a_15986]
-
un moment de cotitură, cînd, probabil, se privește într-o oglindă, personajul hotărăște să renunțe a-și mai consuma din aurul ce i s-a dat în loc de creier. Se retrage la țară și trăiește muncind cu brațele. O alternativă cam maniheistă, de care proletcultiștii ar fi fost mîndri. Cred că și bigoții. A ales, din nou, greșit. A sărit, fără vreo pregătire, la polul opus. E lipsit de simțul nuanțelor. Dar cum l-ar putea avea, cînd în loc de creier are aur
La despãrțirea de I. Fischer by Gabriela Creția () [Corola-journal/Journalistic/14663_a_15988]
-
angajare îngustă, uneia sau alteia dintre cele două tabere, fie prin propagandă pentru "învingători", fie prin pamflet împotriva triumfalismului găunos. A simțit, în anii aceia de lipsuri și frustrări, cu instinctul sigur al artistului incoruptibil, că adevărul vieții depășește opozițiile maniheiste și că în societatea spaniolă postbelică nu existau "învingători" și "învinși", ci toți spaniolii erau niște convalescenți în căutarea izvoarelor profunde ale unei reconcilieri ce avea să se petreacă peste decenii sub egida monarhiei. Cele două romane care pun premisele
Camilo José Cela sau adevărul profund și dureros by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/15459_a_16784]
-
sfîșiată iscă nevoia unei explicații. Construită, în bună parte, pe ignoranță, dar și (aci avem iarăși o probă a desăvîrșitei corectitudini autoscopice) pe un anume retuș mărturisit al datelor cunoscute, rod al impulsului idealizator al vîrstei, ea avea o natură maniheistă. Împărțea lumea învrăjbită, printr-o elementară manieră, în "buni" și "răi". Cei "răi" erau, indiscutabil, naziștii, "realmente dezumanizați, într-adevăr capabili de-a aduce la îndeplinire cele mai cumplite bestialități, nu numai cu sînge rece și cu conștiința sigură de
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
doar o imagine patetică, ci o condiție preliminară a unei arte poetice. Căderea precede înălțarea, transfigurarea presupune desfigurarea". Se cuvine să ținem seama de ceea ce poetul însuși mărturisește cu privire la ascendența sa spirituală catară, adică la acea derivație occidentală a ereziei maniheiste din Evul Mediu, care, propagată de bogomili și în Cîmpia Dunării, cultiva o imagine duală a existenței, dominată concurențial de Bine ca și de Rău: Aventura în spirit pe care o preconizează Pierre Emmanuel e o dramă manihee a omului
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
din marmură neputrezită,/ peștele sufletului tău cu ochi bulbucați/ înoată în marea mea liniștită" (A treia scrisoare venețiană). Reziduurile creștine sînt incontestabile, dar ele nu par a constitui germeni ai absoluțiunii, ci entități corupte de un Rău conceput, precum la maniheiștii ce l-au inspirat și pe autorul Florilor Răului, ca o înfricoșătoare forță autonomă. Răul nu mai e aci accidental, ca, bunăoară, în doctrina tomistă, ci pus în balanță cu Binele, absolutizat în raport cu acesta. Rezultatul: o farsă gravă, metafizică. În
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
nazismul și comunismul și-au dat mîna întru elaborarea unei formule de „artă” pragmatică, „o rotiță și un șurub”, potrivit vorbelor lui Vladimir Ilici, cu scopul dobîndirii puterii și al asigurării funcționalității sale. Textele de acest tip vădesc un mecanism maniheist, compus din două momente, adoratio și imprecatio, adresîndu-se fondului rudimentar-sentimental al publicului, abordat pe latura lui credulă, ușor influențabilă: „Se poate vorbi, de pildă, de supraviețuirea unei înclinații maniheiste în înțelegerea fenomenelor politice, de persistența - pe fondul eternei invidii omenești
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
al asigurării funcționalității sale. Textele de acest tip vădesc un mecanism maniheist, compus din două momente, adoratio și imprecatio, adresîndu-se fondului rudimentar-sentimental al publicului, abordat pe latura lui credulă, ușor influențabilă: „Se poate vorbi, de pildă, de supraviețuirea unei înclinații maniheiste în înțelegerea fenomenelor politice, de persistența - pe fondul eternei invidii omenești - a urii față de cei bogați și mai ales față de cel bogat și străin, o ură remanentă, din spuma căreia s-a născut făptura de care te izbești azi la
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
o resurecție lirică incontestabilă. În motto-ul la Aurel Baranga, datorat dlui Ion Vartic ni se spune cum este teatrul lui A. B. ( adică monoton) și că nu s-a învechit, două favorabile negații. Și acestea în ciuda eticii lui elementare, maniheiste, explicația constând în neobișnuita plasticitate a teatrului său, capabil să absoarbă cele mai viabile influențe un spirit comparatist ar zice că pe urmele lui William Shakespeare În text ( autorul acestuia ne rămâne necunoscut), A. B. "execută sârguincios «exercițiile» obligatorii ale
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
care dirijau epurarea vocabularului, construind chiar două clase opuse de cuvinte și expresii, unele așa-zicînd pozitive, acceptate, corecte, recomandate, altele, negative, de nefolosit, incorecte, condamnate. Political correctness din SUA de azi n-a mers pînă la o astfel de subtilitate maniheistă, dar are tot veacul XXI la dispoziție să egaleze în imbecilitate cenzura comunistă a limbii. Ați uitat legea cu tovarășe a lui Ceaușescu? Dar înlocuirea de către cenzori în poezie a unor cuvinte ca moarte și doliu? Dar interdicția de a
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13832_a_15157]
-
copiii care au crescut cu Andersen. În basmele sale Andersen povestește agresiuni împotriva unor micro-ființe extrem de fragile. Cei care îi agresează pe soldățelul de plumb, pe Degețica sau pe rățușca cea urâtă sunt răi prin structură și caracter. Opoziția e maniheistă, simplă, iar eroii chinuiți sfârșesc în captivitate. Aici, dimpotrivă, ființa chinuită e un copil, agresiunea nu e la vedere, agresorul e chiar părintele și captivitatea nu e de natură fizică - se vede foarte bine din ce mi-ați citit - și
Orori între copertele Bibliotecii Iad (II) by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12082_a_13407]
-
pasionat a regla mașinăriile ce indică pulsul valorii. Dar franchețea tranșantă a stilului său comportamental a surprins dezagreabil într-un mediu în care ambițiile scriitoricești erau inflamate, orice s-ar spune, și prin contactul lor cu modelul propagandistic al totalitarismului, maniheist și autoritarist, provocînd ispita gloriilor regizate și fluturînd instrumentul tabuizărilor. înfruntînd prejudecățile, a fost un spirit lucid, vertical, exponent al normalității criticii în timpuri anormale. Onest, grav sub masca sa adesea ludică, desăvîrșit stăpîn al idiomului jovial și persiflator ce
Un inconformist: Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12208_a_13533]
-
oglindească, în viziunea autorului, pe aceea a întregii societăți, o societate al cărei grotesc, în spusele uneia dintre protagonsite, "te face să vomiți". Ar fi greșit să se creadă că tabloul general astfel realizat, este unul schematic sau caricatural și maniheist. Dimpotrivă, nu numai din replicele sclipitoare ale unor personaje (cred că Virgil Duda are harul dialogurilor, așa cum îl are și pe acela al amănuntelor semnificative - gesturi, tăceri, schimbări ale fizionomiei, configurarea obiectelor înconjurătoare), ci și din comentariile și datele furnizate
Părinții și copii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12798_a_14123]
-
și a rafinării ideatice. Chiar dacă majoritatea criticilor văd în primele volume defectul unor versuri bolovănoase, cu "dialecta-lisme" rebarbative în slujba alegoriilor prea transparente, explicitate discursiv, nici o voce îndrituită a se rosti definitiv nu neagă forța de expresie a dezlănțuitului "ortodox maniheist". Este atras, cum era și firesc, să publice în paginile revistei Gîndirea, dar cooptarea lui de lungă durată printre gîndiriști se traduce printr-un simplu gest reflex: G. Călinescu observă, pe bună dreptate, că "ortodoxismul lui V. Voiculescu este anterior
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12278_a_13603]
-
centrul geografic al continentului nostru, la Mariampole, în Lituania. Așadar, ceea ce te cucerește de la bun început în demonstrația lui Schlögel este dezinvoltura cu care sunt împinse la o parte o serie de stereotipii. Autorul ocolește în primul rând tentația clasificării maniheiste, în alb și negru, a atributelor bătrânului continent: nu în imaginea idealizată (de leagăn al umanismului, cămin al democrației, sediu al toleranței), nici în aceea "demonizată" (de spațiu al atâtor cruzimi care au culminat cu cele două războaie mondiale, cu
Un bazar de mașini și foarte multe cărți by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12472_a_13797]
-
pe cine trebuie, critică pe cine critică toată lumea bună, "rade" și elogiază pe cine e rentabil etc." Sau, luînd-o invers, "orice ideologie, cînd se rigidizează, cînd vrea să schimbe lumea cu orice preț, cînd devine coercitivă, procustiană și obligatorie, certitudine maniheistă, transformîndu-i pe adversarii de idei în monștri periculoși, cînd pierde simțul realității și se blochează în utopie, riscă să piardă omenia". Bine spus, numai că, săgețile doar plutind, fiecare poate pretinde, n'est ce pas, că aici nu se simte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11711_a_13036]
-
strict sub aspectul realizărilor artistice. Exemple strălucite de "artă primitivă", de o "sluțenie fenomenală", "tipuri monstruoase", acestea ar trebui să nu ignore modelele occidentale, desăvârșirea figurilor lui Rafael, Correggio, Murillo sau Michelangelo. Memorabil este articolul Liber-cugetător, liberă-cugetare. Gazetarul judecă neortodox, maniheist și vede în Dumnezeul Vechiului Testament "o antropomorfizare a calităților poporului evreiesc, fanatic și exclusivist", iar Geneza, o cosmogonie iudaică, este substituită de Biserica creștină cu interpretări simbolice sau, poate, chiar cu teze deiste. Așa cum este prezentată în această antologie
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
Buciu Romanul este pentru Virgil Duda (1939), cu expresia celebră, "genul tărăgănat", pentru că vrea să exprime totul abia după ce înțelege, cu lentoare aprofundată, totul. El păstrează subiectul, intriga, conflictul. Acesta trebuie echilibrat între forțe echivalente, a căror abordare exclude simplificarea maniheistă, satira, pamfletul. Pentru că ele ar substitui, într-un mod fatalmente eșuat, romanescul similar lumii reale, cu reducționismele publicisticii. V. Duda este un prozator realist, pentru care societatea socialistă există și trebuie avută în vedere. Dar, din păcate, scriitorul o face
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
a femeii-victimă în fața compromisului social - "prostituție" cum ar numi căsătoria din interes George, eroul din La gura sobei. Amorul liber nu poate exista fără victime, fără scepticism, fără decadentism. Așadar, deznodământul nu poate fi decât fericirea sau moartea, în spiritul maniheist al romantismului Biedermeier. Singura excepție ar fi o soluție neexploatată până în 1865, și anume, răcirea progresivă, decristalizarea sentimentală din La gura sobei. Excesul romantismului este amendat în cazul de față de un realism care substituie patetismul cu un anumit cinism. Dinamica
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
XX cele două motoare cu viteză diferită ale omenirii (în interiorul lor stilistica a fost destul de largă, pînă la variantele extreme comunismul și fascimul) și destui sînt și astăzi cei convinși că politica nu poate fi gîndită în afara termenilor acestui binom maniheist. Firește la nivelul vieții politice (chiar și în peisajul autohton postrevoluționar) au existat grupuri care se autodeclarau "a treia cale", dar care nu au convins niciodată că ar fi o alternativă viabilă la bipolaritatea stînga vs. dreapta, iar membrii lor
Fascinația terțului inclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10569_a_11894]
-
unei crunte ratări de destin în spațiul culturii române, ultragiate de samavolniciile comunismului. Blaga își rotunjise sistemul, Petrovici atinsese deplină autoritate, el, Călinescu atinsese doar pragul marilor înfăptuiri ce-i stăteau în puteri. În consecință, judecată trebuie ferita de simplificări maniheiste. Categoriile tranșante - alb sau negru - nu-l epuizează tipologic. Blamatul semnatar al "cronicilor optimistului" comitea, cu bună știință, "sacrilegii" unul după altul. În ședințele deschise ale Institutului, în plin proletcultism, își lua libertăți și o distanta superior-ironică vis-à-vis de directivele
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
Schlink combină în acest Debauer toate spaimele și toate cedările germanului middle class din ultima jumătate de secol. Gabriel Chifu pune în pagină cu extremă acuitate întreaga dispoziție schizoidă a României comuniste, înclinată să demonizeze și să beatifice. Să judece maniheist, pentru că istoria, neagră, cere asemenea judecăți. Bordea și Cadar sunt prototipurile acestei gândiri. Simple emanații ale ei. Dacă ultimul reprezintă „jumătatea pozitivă” a cuplului, n-aș spune totuși că rolul său e numaidecât unul fast. Martiriul său a fost fără
Întoarcerea acasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2497_a_3822]