694 matches
-
incapabile de aspirații ieșite din comun, sufocându-se într-o urbe care, deși a fost timp de secole al doilea mare oraș al imperiului britanic, nu mai trecea de nivelul unei provincii generatoare de bovarisme. Galeria dublinezilor descinde din lumea manufacturilor, micilor meseriași, a tinerilor care se obișnuiesc cu realitatea ca atare, cu foarfeci gata să îi transforme într-un gard viu. O incredibilă maturitate pune stăpânire pe toți, peste toate, în discuții, în hotărâri. Poveștile despre dominația politică britanică și
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
în cap? Prietenii, ceilalți, această masă amorfă, acest ecou al nimicului în care domnul Carol n-a descoperit decât urme infime ale ființei sale!... Era singur de douăzeci de ani. Lucrase douăzeci de ani în biroul de comenzi al unei manufacturi de caserole și alte obiecte heteroclite din plastic fiind în fiecare lună la doi pași de fatalitate. Locuise douăzeci de ani în același apartament. Timp de douăzeci de ani arătase lumii chipul senin și privirea mândră și obosită ale unui
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
cu fundul bubos în vânt, se simțea obligată să strige ca să-și ia avânt, strigând din ce în ce mai tare, în ritmul sacadat al mișcărilor: "Uite-mă! Uite-mă!..." Țipătul ei isteric se freca de caserole și de obiectele heteroclite îndesate în depozitul manufacturii și în eternul eșec reverbera în auzul domnului Carol ca un reproș târziu; ar fi trebuit să-i scoată cu mâna lui cizmele acestei mici rozătoare în călduri care, odată treaba începută, începea să-și lovească până la sânge tibiile. Cu
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
Revoluția franceză (și nu numai) de la 1789 și primul război mondial (până pe la 1920, punctul final al �epocii burgheze"). Mai poate fi adevărată sintagma �secolul culturii" sau "secolul blând", atribuite acestui veac după schimbările radicale petrecute de-a-lungul lui? Fabrica în locul manufacturii, muncitorul în locul servitorului, nomadismul muncitoresc în căutare de lucru (ducând la internaționalism), supremația antreprenorului, managerului, inginerului (ingens de fabrică), apariția medicului cu statut (ce îl separă definitiv de vraci), a învățătorului, emigrantului, locuitorului de metropolă, menajerei, avocatului - toate aceste realități
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
nu în cele cantitative. Poate că avem un alt tip de complexitate (sau poate doar o simplă confuzie) decât cea a altor muzici. Dexteritatea occidentală de a clasifica, combina, diseca, structura și construi ne-a condus la supremația mondială în manufactură, medicină și electronică. Și totuși, populația noastră se întoarce către o muzică ce derivă mai cu seamă din diaspora africană, decât din ’propria’ noastră cultură muzicală.” Iată o poziție „tare” care nu mai poate fi neglijată! Drumul actual al muzicii
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
în care-ți puseseși credința, perfect gospodar de cuvinte, exhalând vălătucii rotunzi ai ideilor, cu precizie, ca eu să-i prind ca pe niște colaci de salvare, aruncați în Atlantic. Nu bănuiam că voi rămâne închisă în plicurile tale de manufactură proprie, plicurile tale cu buzele strâns lipite, scotocind cu disperare prin tot ce-a fost și neînțelegând ce-a lipsit. Fulgi de-ntuneric Fulgi de întuneric îmi cad pe sub pleoape - copioasă zăpadă funerară. De veghe pe corabia-mi de carne
lui Geo by Anca Pedvis () [Corola-journal/Imaginative/12372_a_13697]
-
ciumei cu purtarea moaștelor Sfîntului Grigore, o paradă militară, vernisajul unei expoziții, vînzarea unor case din mahalaua Sf. Apostoli... Relatarea capătă adesea savoare și superbe nuanțe de comic involuntar: „1794 - La metohul Episcopiei de Rîmnic din București se creează o manufactură de lumînări de ceară albă, din seu de capră, Stefan-vodă Racoviță acordîndu-i acestei biserici privilegiul de a fi singurul producător de lumînări de ceară albă din București, deoarece era săracă, «neavînd nici moșie, nici vie, nici țigani, nici alt acaret
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
și al Instrucțiunii Publice), alte instituții importante (Prefectura poliției Capitalei, Regia Monopolurilor Statului, Compania gazului, Gara de nord, Observatorul pompierilor). Nu sunt uitate nici sediile culturale sau de învățămînt superior (Teatrul Național, Ateneul, Universitatea, Facultatea de medicină, Observatorul astronomic), diversele manufacturi și industrii, ("antipriza de flașnete" din Popa Tatu, fabrica de cizme Filaret, fabrica "Stella", fabrica Lemâitre), unele spitale (Spitalele Eforiei, Colțea, Băile Mitraschewsky, apele de la Văcărești, morga), unități militare (cazarma Cuza din Dealul Spirei, Malmaison etc.). În ton cu tabieturile
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
Camerale erau transportate „în plute“; între 1750 și 1754, de la Timișoara la Klekk (70 km) s-a săpat o nouă cale navigabilă pentru a ajunge la Tisa și Dunăre, iar de acolo vapoarele să „transporte surplusul agricol din natură și manufacturile aflate în ascensiune în Stiria și Carintia, apoi, pe râul Muhr în Criana și Triest, ori chiar la Fiume“. Navigația pe canalul Bega s-a dovedit mult prea dificilă, dependentă exclusiv de debitele variabile și capricioase ale apelor. De un
Agenda2003-42-03-cr () [Corola-journal/Journalistic/281608_a_282937]
-
pâinea, berea și caii frumoși. Mai apoi se spunea la fel despre tramvai, despre curentul electric și, câteodată, despre femei. Până în 1744, când numele Fabrique a fost oficializat, pe malurile râului Bega s-a închegat o altă Timișoară, cea a manufacturilor, breslelor și meșteșugarilor. Fabricul a devenit astfel o adevărată Veneție în miniatură, peste canalele căreia, în veacurile XVIII și XIX se arcuiau 30 din cele 42 de poduri ale orașului, legând malurile în dreptul hanurilor, morilor, cafenelelor și caselor mai răsărite
Agenda2004-2-04-senza1 () [Corola-journal/Journalistic/281933_a_283262]
-
Primăria pune în vedere Cluburilor, Cercurilor, Cafenelelor și Restau- rantelor, că la Casa Autonomă a Monopolurilor au fost puse în vânzare jocuri denumite «Rummy» formate din tablete de celuloid, cari înlocuiesc cărțile de joc. Aceste jocuri se pot comanda la Manufactura de Tutun cu prețul de 1 000 Lei jocul. Diverse În „Monitorul municipiului Timișoara” nr. 13/8 aprilie 1931 se anunță sosirea la Timișoara a principesei Ileana, care va lua parte la jurământul cercetașelor. Tot pe-atunci se introducea și
Agenda2003-29-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281267_a_282596]
-
din țările devenite satelite ale Moscovei.) Cînd Tonitza se înverșuna, vag misogin, în fața "floristelor" timpului, confecționere de tablouri lascive, ca iatacurile din care ieșeau, nici prin gîndul lui cel mai treaz nu-i trecea ce avea să însemne spectrul indigestei manufacturi orchestrate de propagandiștii comunismului. Pe lîngă "1907" al lui Piliuță - exemplu benign, la urma urmei, dar nu mai puțin paradigmatic, între atîtea altele - cu mujicul rumân odihnindu-și, pe pian, toporul cu care părăduise conacul boieresc, găselniță de "Ogoniok", pe
Artă leneșă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17241_a_18566]
-
â n refu g ia t în Sta tele U n ite D Lestine iterare După circa două săptămâni, used to retard corrosion of stainless pe întrebări directe. Unul dintre cei aflat la Oficiul de Brevete din primul steel urea manufacture before 1945 care m-au intervievat mi-a declarat oraș, am constatat că un individ cu o by others than van Waes, but the mai târziu că diploma din România a mutră deloc intelectuală urmărește bulk of the evidence tend
Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
a pornit de la București spre Europa superiorității provizorii. An die Musik de Pip Simmons. Muzica: Chris Jordan. După o idee originală de Rudy Engelander. O coproducție realizată de Teatrul Evreiesc de Stat, București, Festival d'Avignon, Artsadmin London, Théatre de la manufacture Centre Dramatique National Nancy Lorraine, Hebbel Theater Berlin, Rotterdamse Schouwburg. Producători: Judith Knight și Gill Loyd. Regia muzicală: Chris Jordan. Regia artistică: Pip Simmons. În distribuție: Delia Ciorășteanu, Monica Broos, Cristina Cioran, Radu Captari, Octavian Mardari, Gică Andrușcă, Mihai Calotă
Fidelitate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17094_a_18419]
-
ziarului Contelui Czernin "Tremdemblatt" în care se vorbea despre luptele de la Oituz pe larg cu groază și admirație. Armata are tot cei trebuie căci s-a rechiziționat tot - populația civilă însă suferă căci toate articolele mai cu seamă cele de manufactură s-au scumpit exorbitant (15 lei mosorul de ață - 30 lei un brici de ras care valora 2,50, 9 lei o pereche de ciorapi care valora 30 bani, 9 lei o mătură idem o pereche de ghete 180 lei
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
fost acompaniată de un secret, învăluită în mister, hărăzită simulacrelor și concupiscenței, ea a alimentat iluzii și a obnubilat simplitatea realului; ba mai mult, pînă și "rețeta" de fabricație a oglinzilor era păzită cu străjnicie la Saint-Gobain, de pildă, (căci "manufactura alimentează visurile dar își face și socotelile", după cum remarcă ironic autoarea ), ceea ce spune mult nu numai despre psihologia de breaslă, dar și despre psihologia unei epoci. Nu este o întîmplare că societatea aristocratică a lui Ludovic al-XIV-lea a avut pasiunea
Critica și experiența cotidiană by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16029_a_17354]
-
și unde se vindeau rogojinile și lemnăriile adică în coasta grădinii de astăzi a lui Sf. Gheorghe. Acea baltă era înconjurată cu trestie, cu sălcii și aproape de dînsa se făcea tîrgul sau piața, căci acolo erau scaunele de pescării, măcelării, manufacturile brute și se numea Tîrgul Cucului (azi Piața 1848, după identificarea editorului, n.m.), unde, în toate primăverile, acolo, în sălcii, bucureștenii auzeau cîntecul cucului. Aceasta au apucat-o și cei ce au trăit pînă la 1880". Vorbind de fortăreața din
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
Basarab, tot lîngă balta Colentinei, aici avînd loc și vechiul bîlci Drăgaiaca "în amintirea răpirei sabinelor". Pe aceeași întinsă cîmpie se făcea și bîlciul cel mare lîngă orașul București, numit Moși, acolo se încumetreau băltărețul cu munteanul, își vindeau românii manufacturile, se făceau jocurile și petrecerile în prezența chiar a domnitorului țării, care venea să încurajeze populația și să fie el văzut, cunoscut și copiii din fașă. Deși de tristă memorie, dar tot trebuie să arăt că, tot acolo, cu ocazia
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
otrăvitoare". În altă parte, se menționează tot despre Tîrgul Moșilor că se organiza doar odată pe an, în luna mai, la marginea Capitalei. "O dată cu ivirea florilor și înverzirea pomilor, se adunau din toată țara locuitorii, își schimbau și își vindeau manufacturele lor și productele lor, precum: donițe, oale, instrumente de lemnărie, rogojini, haine și orice alte manufacturi brute ce producea muncitorul muntelui, al pădurilor și al bălților; se făceau logodne, se rudeau cei din cîmp cu cei din munte; în fine
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
an, în luna mai, la marginea Capitalei. "O dată cu ivirea florilor și înverzirea pomilor, se adunau din toată țara locuitorii, își schimbau și își vindeau manufacturele lor și productele lor, precum: donițe, oale, instrumente de lemnărie, rogojini, haine și orice alte manufacturi brute ce producea muncitorul muntelui, al pădurilor și al bălților; se făceau logodne, se rudeau cei din cîmp cu cei din munte; în fine ținea tîrgul Moșilor o săptămînă, începînd de luni. Joi se înveseleau, jucau în prezența domnitorului și
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
cartierele mărginașe ale orașului cotropite de fabrici, cocioabe și maidane: „spre bariera Regiei... o cârciumă, o fabrică de mezeluri, un depozit de cărbuni... un maidan cu basculă publică, bariera drumului de fier și, peste barieră, magaziile și atelierele uriașe ale manufacturii de tutun”. Mai stăruitor decât tabloul cenușiu al mahalalelor insalubre și urâte este înfățișat spiritul mahalalei, sufletul ei, complicat, pervers și romantic, inclusiv vitalitatea care irumpe, biruitoare, din mijlocul îngrămădirilor de case șubrede, cu oameni cenușii și ei, obosiți, bolnavi
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
ianuarie 2014. La târgul de Crăciun, într-un decor realizat din 12 tone de cetina și 65 de căsuțe de lemn, vizitatorii vor fi întâmpinați cu vin fiert, decorațiuni și ornamente de iarnă, expoziții de obiecte tradiționale și produse de manufactură, icoane pe sticlă și lemn, țesături, decorațiuni din lemn și ceramică, precum și produse specifice bucătăriei tradiționale românești. Bucharest Christmas Market îi așteaptă pe bucureșteni cu un brad înalt de 15 metri, ornat cu 2.000 de beculețe, dar și cu
Sarbatori de poveste la ,,Bucharest Christmas Market’’ [Corola-blog/BlogPost/92714_a_94006]
-
și pe toți cei care, în acest an, doresc să vadă și să cumpere și alt fel de cadouri de Crăciun. Cred că este important să ne sprijinim unii pe alții în această branșa a artizanatului de artă și a manufacturii și să educăm publicul că un obiect unic și de calitate reprezintă o investiție. Propunem de această data publicului o invitație la noi acasă, în căsuța de porțelanuri de pe Dr. Staicovici 19, alături de prietenii noștri designeri și de cele mai
Maini Inteligente la Wagner Maison de la Porcelaine [Corola-blog/BlogPost/99788_a_101080]
-
sinagoge, un drept pe care turcii, așa-numiții noștri suverani, nu l-au avut niciodată, deși confesia mozaică e pentru spiritul ascetic și îngăduitor al religiei creștine tot atât de străină ca și cea mahometană. Afară de aceea aveau dreptul liberei negustorii cu manufacturi străine - dar aicea se mărginea totul și așa ar fi trebuit să rămâie. Meseriași și proprietari nu puteau fi, căci proprietatea emana de la domnie și era strâns legată cu contribuția de sânge, la care nimeni nu i-a poftit, nicicând
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94232_a_95524]
-
ce-i drept, cea mai spectaculoasă. Diformitățile sale care i-au și conferit numele de scenă, Omul Elefant, fac din el un caz interesant pentru știință, doctorul închiriindu-l inițial pentru o prelegere ținută cu aplomb în fața colegilor interesați de manufactura corporală a unui degenerat. Oferindu-i-se o a doua ocazie de a-l cunoaște, după ce-l decretase inițial imbecil, doctorul Treves descoperă uluit în Merrick o persoană extrem de sensibilă, onorabil cultivată și-l răpește proprietarului "circului", brutalul domn Bytes
Ecce homo... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8503_a_9828]