62 matches
-
s-o ia pe damicelă asupra-i. Aici era aici! S-o așeze pe cosor pe calmucă? De cînd citise și el niscai filosofie, ajunsese la adevărul că gîndirea categorială te îmbie și la alternative false: să te duci la Manutanța sau s-o pupi în cur pe Tanța? That is the question! O simțise prin stofă. Trupeșă, în ciuda subțirimii iluzorii de femeie-naltă. Șoldul făcea, orișicît, un pliu deasupra strungăreței bucilor, ardente numai în teorie. Dar care nu simțeau, se
De la Sinaia la Cotroceni by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/7344_a_8669]
-
rscrbuctmbstlgrzut". Urmuz este imitat în portretistică: "Omul se compune dintr-un stomac și din mai multe accesorii." (Omul) Umorul, speculând ambiguitatea dintre exprimarea proprie și cea figurativă, nu e diferit de al lui Urmuz: "deși preot, când îl trăgeai de manutanța care-i picura pe grumaz, se uita cruciș și începea să behăie pe la subțiori, dar dacă-l mai și scoteai din pepeni, intra numaidecât la loc, zâmbind șmecher." (Ispitele lui Moș Grămadă) Urmuziană este alăturarea de elemente altfel greu de
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
tramvaie/ pe umejoare ruguri de paie/ se coc eretici de meserie,/ doamnă cerneală du-te-n pâraie/ fă-te pădure, doamnă hârtie.// La berărie nu mai e bere./ Pute-a cutremur. }in-te de clanță./ Iar e de lucru la manutanță,/ iar o să facă proștii avere/ și-or să admire de la distanță/ curajul nostru crescut în sere.// Și-n timpul ăsta poetul scrie/ și-n vremea asta Irod chiar taie,/ smerit dospește orzu-n hârdaie/ surd la revolte și la mânie,/ preabotezate
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
în capul acela al tău plin de fum se mai găsește și minte? Si al dracului de bine judecă! Imi place cum ai gândit. Asta nu înseamnă că diseară, la Crâșma din drum, trebuie s-o faci pe mutu’ de la manutanță și să ne lași să stăm ca la priveghi, că ai feștelit-o!...Te pun să mergi în urma șirului de care și să înghiți tot colbul șleaului. Auzitu-m-ai? Păi cum ești tu apucat ai fi în stare să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
s-au rățoit la noi: „Măi oameni buni! Voi nu pricepeți că sunteți neîncorporabili? Sunteți prea bătrâni! Și apoi nici nu mai avem tunuri... Unde să vă trimitem?” „Domnule colonel - pentru că acela era colonel - vă rugăm luați-ne și la manutanță dacă i nevoie. Da’ luați-ne!” Colonelul - om înțelept - ne-a privit lung și după un timp a vorbit: „Văd că nu vă dați bătuți și așa le stă bine unor foști voluntari din 1917! Acum însă mergeți acasă și
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
lor - la adunare în școală. Ce adunare, Costache? Acuma aud asta. O trecut pe uliță Măcriș - goarza. Comuniștii ne cheamă să ne spună ce mare fericire ne pălește dacă intrăm în întovărășire. Asta să i-o spuie lui Mutu’ de la manutanță. Nu mie. Eu i-am văzut pe amărâții ceia de colhoznici. Muncesc ca robii și n-au după ce bea apă. Și ce ai de gând? Mergi la adunare sau nu? Tu ce zici, Petrache? Știu și eu? Cred că-i
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
decât cea a șleahului... După o bucată de drum, bătrânii s-au oprit. Trăgându-și pălăriile pe ochi, au privit uitați de ei șirul carelor ce se depărtau în zare, până când Pâcu a rupt tăcerea: De ce taci ca mutul de la manutanță, Dumitre? Da’ ce aș mai avea de spus, când am rămas singurisingurei, ca huhurezii, horhăind spre casă printre lanuri... Dacă o vreme am purtat zarea în priviri, de ce vrei tu acum să mă duci acasă să stau între patru pereți
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
jumătate dusă. În astă seară, Pâcu o avut stuchit la torcătoare, nu șagă - a considerat moș Dumitru. Așa-i, Dumitre. Cine strânge are, cine nu, împrumută de la alții. Dacă nu are de unde, stă cu limba-n gură ca mutu’ de la manutanță... După revenirea celor doi bătrâni la familia cărăușilor, zilele și nopțile nu mai păreau așa de lungi... Totul intrase pe făgașul firesc... Trecuse vara și vremea se schimba din zi în zi, iar drumurile deveneau tot mai grele. Într una
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
nu-l lăsau să doarmă, dar astfel de amănunte n-ar fi putut fi nicidecum invocate vreodată În apărarea șefului de depozit. Se vedea obligat să ia o decizie importantă, așa Încît hotărî să-l sune pe maiorul Smith, de la manutanță. — De ce nu-l suni pe căpitanul Jegg? se interesă Într-o doară doctorul Thomas. Doar el e comandantul trupelor de pază. — Fiindcă mi-e nesuferit, explică Vic. Misionarul american avea un nume obișnuit, Îl chema John. Ajunse la studioul de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
grăunțe, ascunși În fundul capului, un tip deloc simpatic, despre care toți cei prezenți știau că este agent CIA. În plus, era omul de Încredere al colonelului, de care acesta se temea cel mai mult. El Însă lucra la serviciul de manutanță. — Dacă-mi permiteți, arhiva Proiectului Blue Book a Înregistrat 12000 de cazuri asemănătoare. — Proiectul Blue Book a fost desființat după publicarea Raportului Condon, Îl contrazise căpitanul Jegg din simpla plăcere de a contrazice pe cineva. — Păi, asta e bine, nu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
americane. — Vă promit că vom lua toate măsurile ce se impun. — Am onoarea, Majestate. — Plăcerea a fost de partea mea, domnule colonel. Aparent, lucrurile reintraseră pe făgașul lor În normal. Numai că, În anticamera colonelului Pruritanal, aștepta maiorul Smith, de la manutanță, care aducea o nouă serie de informații contradictorii. PÎnă cînd colonelul avea să termine convorbirea telefonică, Smith Își exersă abilitățile persuasive cu secretara acestuia, o rolandă de vreo treizeci de ani, cu sînii mari și părul castaniu. Mai pe șleau
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cu carnea pufoasă și mirosind mai degrabă a pește. O parte din acești pui ajungea pe insula Roland, după ce mai Întîi erau exportați În Singapore. CÎnd primea un nou lot de pui congelați, Smith, care lucra oficial la serviciul de manutanță, se bucura, crezînd că acesta reprezintă confirmarea faptului că ultimul său raport ajunsese la destinație. Probabil că și colonelul Pruritanal credea ceva asemănător. În orice caz, erau amîndoi mulțumiți că puii continuau să sosească, iar trupele staționate pe insulă aveau
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ar fi trebuit să explice de unde știe. Or, potrivit atît propriei imagini despre sine, cît și opiniei generale, maiorul Smith era agent secret, despre activitatea lui nimeni nu trebuia să afle nimic. Tocmai de aceea ocupa acel post fictiv de la manutanță. Încît n-avea de ales. Urma să se mulțumească cu simplul fapt de a ști și să facă În continuare pe neștiutorul. Cealaltă surpriză veni din partea dr. Thomas Însuși. Care intră valvîrtej În cabinet, probabil În timp ce Daisy și Jegg se
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
emisarul, chiar cu riscul propriei vieți. De atunci trecuseră aproape zece ani și emisarul nu mai apăruse, probabil se Înecase pe undeva În apele Pacificului. Între timp, maiorul Smith Încercase să fie util Statelor Unite din modesta poziție de ofițer de manutanță, care Îi acoperea adevărata misiune. Făcuse treaba asta cu mult sîrg, pînă se plictisise. Căci, la un moment dat, se plictisise și Începuse să-și spioneze camarazii. Montase dispozitive de ascultare În mai toate birourile și aflase o mulțime de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
unul dintre ei, poate nu unul care a fost căutat, ci unul care caută. Caută și, uite, cu o serată din asta și găsește. Cu un gest brusc, rapid a aruncat foile pe birou. "Niște papițoi, Arsenalul, Pirotehnîa, cei de la Manutanță, lingura și strachina, vor să facă ordine în țără. Iar Basarab Cantacuzino a și pus ochii pe dumnealor." Simți cum i se face frig în spate, închipuindu-și privirea greoaie, bovină, a ochilor aproape albi, ca ai unei statui antice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
a Întrebat Petrică pe nepusă masă. ―??? ― Ar cam fi timpul să plec. Vorba ceea: am să dispar ca măgarul În ceață. Vă Îmbrățișez cu mult drag. Să ne vedem sănătoși sâmbătă seară. Acum să vezi tu numai ce ochi o să Manutanță, Nicule. Și fiindcă veni vorba de „Hanul ”, cercetașului facă portarul! Am să-mi compun o figură marțială, de să-l treacă fiorii! ― Și nu te poți plânge că nu ai „recuzită”. Mustăți, slavă Domnului. Sprâncene, cât cuprinde. Privire de vultur
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
trupa să urce dealul și el, de jos, striga la comandanții de companie să-și miște oamenii mai repede. Și apare generalul de la Marele Stat Major, cu doi colonei și opt ofițeri inferiori. Veniseră de la cazarmă cu două furgoane de la manutanță. Sufla un vînticel care le aruncase pe drum praf în ochi și pe uniforme. Sare generalul din furgon și se apropie de el. Scipione îl cunoștea de cînd nu era decît colonel, iar el căpitan, de la o chermeză de la Cercul
Inspecția by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7488_a_8813]
-
bani, valori și materiale publice. Ea judeca în primă și ultima instanță: a) Conturile mânuitorilor de bani publici care au în atribuțiunile lor atît încasarea veniturilor cat și plata cheltuielilor; ... b) Conturile de materiale și bani ale corpurilor, diviziilor, arsenalelor, manutanțelor și tuturor stabilimentelor centrale ale armatei, jandarmeriei și grănicerilor; conturile fabricilor, uzinelor, manufacturilor, șantierelor, atelierelor centrale, salinelor și ale tuturor stabilimentelor centrale în care se produc și se transformă materiale publice; ... c) Conturile depozitelor centrale în care se aprovizionează și
LEGE din 31 iulie 1929*) pentru reorganizarea Înaltei Curţi de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106063_a_107392]
-
la starea noastră de îngeri decavați - azi omenirea-și are însemnele gravate pe efigii de îngeri și vașnici sicofanți dar care-i adevărul ce ne va da speranța că viața este fructul unui impuls major, cînd geme națiunea și rîde manutanța, la noi în bătătura, cînd joacă repejor! Referință Bibliografica: GÎNDUL CĂ ASTĂZI PLOUA / Ioan Lila : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 241, Anul I, 29 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ioan Lila : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
GINDUL CA ASTAZI PLOUA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361531_a_362860]
-
cadavru cu termenul de valabilitate expirat de mai multă vreme. Verdunel, atent la filmare, nu se sufocă, bine, rămăsese totuși în afara razei letale, ci vorbi în continuare: - Olicăă, neică ce-i la tine-n gură nici la dom plutonier de la manutanță nu văzui! Ai doi colți și ăia negri iar în cerul gurii o frumusețe de gomă sifilitică de mă mir că mai poți înghiți și nu dai pe nas toată ciorba. Hai, că m-ai dat gata! Nu-mi trecea
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
parte dintre familiile de vază ale ținutului, așa că Beniamin a avut parte de o copilărie senină, lipsită de griji. Cu atâtea rude în poziții importante, totuși tatăl său domina prin personalitatea sa întreaga familie, chiar dacă nu era decât maior, șeful manutanței regimentului. Distins, mereu ca scos din cutie, cu un păr bogat și la cea de a doua vârstă, fusese idolul femeilor (și a știut să profite din plin de această calitate). Sever în cazarmă, sever și acasă, știa totuși să
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
În Securitate). Studii civile: școala de 7 ani nr. 1 din Zalău, unde a absolvit 4 clase (1920-1924), școala de Meserii șucenici - n.n.ț din Zalău (1924-1928). Stagiu militar: Regimentul 88 infanterie de la Careii Mari, Batalionul 6 Administrativ din Cluj, Manutanța Alba-Iulia și Târgu-Mureș de unde a fost lăsat la vatră cu gradul de caporal (1933-1934). Activitate profesională: Între 1911-1916 a fost crescut de Azilul de copii orfani din Cluj, fiind părăsit de mamă (tatăl nu și l-a cunoscut niciodată). În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
comunei"1893. După prânz "Majestățile Lor au vizitat portul" iar "Majestatea Sa Regina cu suita au făcut o preumblare în mare"1894. În aceeași zi, regele Carol I "a vizitat autoritățile, școlile, spitalul, arestul (...) unde a grațiat 6 condamnați și manutanța militară"1895. În cursul serii, "orașul fiind luminat peste tot, Majestățile Lor (...) au făcut pe jos o preumblare pe bulevardul Elisabeta, în port, și în Piața Independenmței"1896. Sâmbătă, 16 septembrie 1895, la orele 9 dimineața, "Majestățile Lor s-au
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Uite la el cum ne fierbe! Ce scria? - a vorbit unul din coada „plutonului”. ― „Dracul v-a găsit!!!” ― Cum adică? - a întrebat unul, tăcut de felul lui. ― Dacă ai pus o asemenea întrebare, înseamnă că tu ai fost „mutu’ de la Manutanță” și n-ai avut treabă cu „adăpostit”, „târâș, marș” „salt înainte” „la loc comanda”... Tu ai cântărit barabulele, arpacașul sau varza murată - l-a lămurit Dumitru.... Râsul camarazilor ținea loc de o mie de îmbrățișări. Când valul de râs s-
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
care ar fi vrut să-l aibă până la sfârșitul cât mai Îndepărtat al zilelor sale. Ibovnicele - atât cele măritate, cât și văduve - și le ținea aproape cu lapte și lână furate de la gospodăria unității și cu pâine caldă rostuită de la manutanță. Femeilor care, din felurite pricini, nu puteau să-l primească În vreo noapte, le dărâma, furios, gardurile - niște Îngrămădiri joase de pietre puse una peste alta, fără ciment, var sau pământ Între ele. Despre astea și despre Încă multe altele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]