775 matches
-
pe nicăieri/ doar trecutul se scurge/ cu-ncetul prin răni/ asemenea apei de izvor." în acest context, prezența divină apare ca simplu efect de mimesis al unei lumi metamorfice; îngerii și-au pierdut transcendența devenind palide motive mitologice în colinde maramureșene: "Dumnezeu e oglinda în care/ toate faptele se petrec încă o dată" (Nici o compoziție); sau: "... o hartă topografică e viața ta pieritoare/ după care i se orientează viata veșnică" (Murmură sângele Domnului); sau "... când ziua e-un gingaș abator/ în care
Metafora revelatorie by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14790_a_16115]
-
Nici o compoziție); sau: "... o hartă topografică e viața ta pieritoare/ după care i se orientează viata veșnică" (Murmură sângele Domnului); sau "... când ziua e-un gingaș abator/ în care florile plâng în oglinzi/ cu lacrimi de sânge/ aidoma îngerilor/ din maramureșene colinzi." Este în viziunea poetică a domnului Grigurcu ceva din arta suprarealistă a unui Magritte sau Dali, unde abisalul ia forme reificate și stranietatea juxtapunerilor comunică o viziune profund personală asupra lumii, scăpată din chingile reprezentărilor convenționale. Dihotomia din titlu
Metafora revelatorie by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14790_a_16115]
-
de cei nechemați, a lumii sacre de cea profană. Janus din mitologia latină era inițiatorul în mistere și purtătorul cheilor de la poarta solstițiului, precum Sf. Petru, în lumea creștină, deține cheile raiului. Folclorul nostru e plin de referințe consonante. Poarta maramureșeană, somptuoasă, are și o replică modestă, acea ușă strâmtă și scundă prin care se intră numai "lăturiș", silind pe oricine să-și vadă măsura. Un călător ostenit, un pelerin al speranței așteaptă parcă toate ușile. Din atâtea uși întâlnite în
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
în care mă stabilisem. E motivul pentru care, împreună cu Mihai Pop, alesesem trei sate cu totul diferite. Cerusem ca unul să fie un sat care să funcționeze exclusiv ca proprietate privată, deci care să fi scăpat oricărei colectivizări. Era satul maramureșean Sârbi, sat de munte, de crescători de vite, de ciobani, de tăietori de lemne. Prin urmare, puteam vedea acolo funcționând o societate care, fiind în afara controlului politic, ideologic, îmi puteam permite să fac comparații cu alte sate, aflate în situații
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
există nume refuzate din start unei împliniri într-o sferă elevată. Evident, nume predestinate derizoriului, precum un soi de fatalitate onomastică, prin însuși efectul lor acustic. Cu destui ani în urmă îmi exprimam opinia că un june poet, se pare maramureșean, pe numele d-sale {uștic, n-are șanse de-a se realiza sub acest nume (se pare că l-a schimbat). Nu e rațional ceea ce spunem, dar e... adevărat. Unui Marian Beșcucă "tocmai bunul-gust îi lipsește, cu desăvîrșire". În scrisul
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13868_a_15193]
-
a fost supranumit artistul de către poetul George Tarnea. Florile Dalbe, Trei Pastori, Afară Ninge Liniștit, Linu-i Lin, Sfanta-i Sară de Crăciun dar și Ruga Pentru Părinți vor putea fi ascultate în seara de 24 decembrie la Operă Națională ! Cantautorul maramureșean va susține acest concert pe 24 decembrie,admiratorii dovedindu-si fidelitatea în fiecare an, umplând sala de concert până la refuz și aclamandu-l cu emoție pe cel ce interpretează într-o manieră specială colindele de Crăciun. “Este cel mai frumos
Concert de colinde cu Stefan Hrusca @ Teatrul National, 24 decembrie [Corola-blog/BlogPost/94548_a_95840]
-
zădărnicie, numai în mine se risipesc spicele-zilele. Un rost suprem întoarce țărânii datoria". Virgil Podoabă are sagacitatea de a defini arta narativă zaciană ca pe un "mixt psihologic memorie-imaginație". Din repertoriul căruia face parte și "oniro-patria", patria din vis redobândită, maramureșeană și deopotrivă sibiană, balsam sufletesc generator de reminiscențe livrești, dar și de dor de un loc fără nume, de un timp ireversibil, "spre zona intemporală sau imemorială a ființei". (V.P. face trimitere spre Kant, dar mai ales spre Starobinski cu
Călătoria, ruptură și întoarcere by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8170_a_9495]
-
Dumitru Hurubă Văzîndu-l pe Horia-Roman Patapievici participând la o învârtită maramureșeană în cadrul emisiunii sale „Idei în libertate”, cu fața eliberată de bine știuta-i morgă rodiniano-socratică, prietenul meu Haralampy a exclamat ardelenește: - Io, mă, că fain joacă domnuî Patapievici! Dincolo de acest folcloric inedit, ideea realizării emisiunii în localitatea de baștină a
Învârtita maramureșeană by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13331_a_14656]
-
-o în mai nimic după aceea. Rolul Clitemnestra mi se pare o recuperare artistică importantă pe care o face regizorul Mihai Măniuțiu. Eu pun ediția de anul acesta sub semnul Electrei și al redescoperirii tragismului Greciei antice prin dramatismul sonorităților maramureșene, al montării lui Purcărete de la Craiova după A douăsprezecea noapte de Shakespeare � despre care am scris foiletonistic � al spectacolului impresionant ca rigoare cu Noul locatar pus în scenă de Tompa Gabor la Nothingham, la Northern Stage Ensemble. Poveștile continuă în
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
Am pentru opera lui Kirileanu și pentru autorul ei, pe care nu l-am cunoscut dar despre care mi-a vorbit Adrian Fochi și Petru Caraman, mi-au vorbit epistolele sale, o mare prețuire. Când, în 1968, am reeditat colecția maramureșeană a preotului Ion Bârlea, am subliniat aportul lui Kirileanu la apariția ei în 1924, și i-am dat fotografia. Am primit atunci de la marele etnograf Petru Caraman, și el un urgisit de regimul comunist, o scrisoare în care îmi scria
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
considerabil de studii, cu o tematică diversă: despre unele basme, obiceiurile familiale, măștile de priveghi, metamorfoza în folclor, stadiul actual al cântecului popular, motiv și variantă în lirica populară, formalizare în procesul transmiterii informației folclorice, caracterul exogamic al comunității sătești maramureșene, relația dintre gest, ritual și mesaj poetic. A fost coautor al volumelor Folclor din}ara Loviștei (1970) și Folclor coregrafic din Vrancea (1974). Cel puțin într-una din cărțile prozatorului, Periscop (Editura Eminescu, 2003), este foarte prezent și etnologul, cu
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
jumătate de secol încleștarea între concretul rural și amplitudinea filozofică. Negoițescu și Balotă scriu despre istoria literaturii române în orizontul celei europene. Caraion își începe și își încheie cariera cu reviste dedicate lumii europene. Steinhardt, pînă și în predicile sale maramureșene, se referă la teatrul francez din secolul XIX. Răspunsurile, fie ele chiar și numai schițate, pot fi realmente descoperite în operele categoriei culturale discutate de noi aici. Să deschid aici o paranteză din motive contrastive. Nu încape îndoială că în jurul
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
Altarul Banatului”, „Mitropolia Olteniei”, „Altarul Reîntregirii”, „Telegraful Român”, „Teologia”, „Legea Românească”, „Lumea Credinței”, „Renașterea”, „Buna Vestire”, „Porunca iubirii”, „Rost”, „Credința Străbună”, „Vatra Veche”, „Armonii Culturale”, „Lumină Lină”, „Constelații Diamantine”, „Semne”, “Singur”, „Moldova Literară”, „Epifania”, „Învierea”, „Didahia”, „Apostolia”, „Argeșul Ortodox”, „Ortodoxia Maramureșeană”, „Grai Românesc”, „Biserica Ortodoxă”, „Geopolitica”, „Familia Ortodoxă” și „Familia Română”. Mai 2008 - a apărut cartea cu titlul: „Smerită încercare întru desăvârșirea începutului” - la Editura „Agnos” din municipiul Sibiu. Octombrie 2008 - cartea cu titlul: „Smerite încercări și începuturi” - la Editura „Agnos
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
mod favorabil cercetarea celor doi autori, subliniind multiplele valențe ale acesteia. Volumul este structurat pe întinsul a nouă capitole și cuprinde de asemenea anexe și o listă bibliografică. Autorii se străduiesc să realizeze atât o amplă incursiune în istoricul orașului maramureșean (pp. 15-45), cât și o prezentare a principalelor caracteristici ale acestuia, respectiv învățământul și cultura (pp. 46-53), resursele naturale (pp. 54-68), demografia (pp. 69-90), activitatea economică a urbei (pp. 91-124), aspectele etnografice (pp. 125- 142), personalitățile locale (pp. 143-215). Bibliografia
ULMENI MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380790_a_382119]
-
Arhivă Românească , Tânărul scriitor, Luceafărul românesc, Observatorul de Toronto, iar ca poet, creațiile sale se regăsesc atât în volume de autori cât și în următoarele antologii: Antologiile revistei Singur, Editurile Singur/Grinta, Târgoviște/Cluj- Napoca, 2010; O Antologie a poeziei maramureșene, coord., Nicolae Păuna Scheianu, Editura Ethnologica, Baia Mare,2010; Preoți sfinți, lăcașuri sfinte, Editura Semănătorul, 2010; Antologie de poezie, 55 de poeți contemporani (pagini alese), coord. Valentina Becart, Editura ArhipArt, Sibiu, România, 2010; Îndreptar de terapie divină - breviar sufletesc, Editura Sinteze
ULMENI MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380790_a_382119]
-
În apropiere de Orhei, la 18 km, localitatea Butuceni: eco - resort, un sat declarat ecologic, unde orice mașină nu are voie să depășească viteza de 10 km/oră. Face parte din patrimoniul național istoric. O poartă țărănească, asemănătoare porților mari, maramureșene - fără ornamentele acestora - ne anunță, că putem intra în pensiunea agroturistică Butuceni, de 3 stele, oferind ”gastronomia tradițională, terapie anti-stres în mijlocul naturii”...și ofertele continuă ...Simt atmosfera de casă părintească... Spuneam, că satul face parte din patrimoniul național istoric, păstrând
DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380813_a_382142]
-
noi în parte. Faptul că deja s-a pronunțat un înaintaș în același domeniu, acad. Eugen Simion și care în sejurul lui francez, mai puțin și în cel german, a avut revelația biografismului ca literatură, l-a determinat pe profesorul maramureșean să-și limiteze investigația, deocamdată, doar la jurnalul intim. Aș provoca mai mult decât necesar dacă aș deschide câteva marginalii critice la observațiile făcute până acum privitoare la limitele afirmării subiectului în drumul său spre motivare plenară. Chiar dacă subscriem până la
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
Români de la țiganca, apoi la Cania, la Nicolaeuca la nord de Chișinău și un început de cimitir la Ialoveni, în sud de Chișinău. Prin intervenția lui Florin sârman de la Bistrița s-au confecționat la Reghin niște impunătoare și frumoase troițe maramureșene care au fost aduse, sfințite și instalate în memoria celor căzuți pentru apărarea pământului românesc. A fost pentru prima oară de la război când s-a pus o cruce pe pământul Basarabiei. Meritul lui Florin Săsărman este incontestabil fiindcă el a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Români de la țiganca, apoi la Cania, la Nicolaeuca la nord de Chișinău și un început de cimitir la Ialoveni, în sud de Chișinău. Prin intervenția lui Florin sârman de la Bistrița s-au confecționat la Reghin niște impunătoare și frumoase troițe maramureșene care au fost aduse, sfințite și instalate în memoria celor căzuți pentru apărarea pământului românesc. A fost pentru prima oară de la război când s-a pus o cruce pe pământul Basarabiei. Meritul lui Florin Săsărman este incontestabil fiindcă el a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pilotul de teste Alexander Wurz. David Richards, conducătorul echipei BAR, este interesat de Alexander Wurz, pe care dorește să-l transfere în locul canadianului Jacques Villeneuve. l Prima pistă de schi de dimensiuni olimpice din România va fi construită în stațiunea maramureșeană Borșa, în cadrul unui proiect de finanțare europeană pentru dezvoltarea zonei turistice. Comisia Europeană a acceptat proiectul, astfel că stațiunea Borșa va beneficia de 4,2 milioane de euro. Proiectul prevede amenajarea mai multor pârtii de schi, inclusiv cea olimpică. Pronosport
Agenda2003-34-03-23 () [Corola-journal/Journalistic/281379_a_282708]
-
în funcție de diversitatea formelor de relief; condițiile climatice permit vizitarea zonei în tot timpul anului. Odată ajuns aici, turistul va fi copleșit în primul rând de superbele peisaje de deal sau munte. Bisericile de lemn se întâlnesc în aproape fiecare sat maramureșean; cea mai înaltă construcție din lemn din Europa a fost, până nu demult, Biserica din Surdești (54 m), fiind depășită de biserica Mănăstirii de maici din Bârsana (62 m). Cei ce se află în această zonă și au ocazia să
Agenda2003-34-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281387_a_282716]
-
200 000 de lei sau 300 000 de lei, iar pentru pensiune completă, prețurile încep de la 10-12 euro/zi/persoană. Într-o astfel de pensiune cu siguranță vă veți simți minunat, putând degusta mâncărurile tradiționale și cunoscuta „horincă“. Arhitectura tradițională maramureșeană, celebrele porți de lemn, portul popular sau țesăturile de interior sunt întâlnite în majoritatea localităților. ANA-MARIA PURCHEREA „Litoral pentru toți“ l În toată luna septembrie În cadrul acțiunii „Litoral pentru toți“, lansată săptămâna trecută, Agenția de turism a sindicatelor „U. J.S.L.
Agenda2003-34-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281387_a_282716]
-
elementele de referință pentru interpretarea rolului Timișoarei în lupta pentru libertate. Următoarele piese filatelice, la 6 luni de la Revoluție, sunt tot o pereche de plicuri, dedicate monumentelor. Era vorba, pe atunci, de numai două: troița din dreapta Catedralei, dăruită de meșterul maramureșean Aurel Perța-Cuza, și portalul-icoană, propus de Mihai Oltean în fața Catedralei, pe locul unde acum se află monumentul ridicat de Paul Neagu. În același an, filateliștii doreau să marcheze și un eveniment deosebit: raliul aerian al orașelor-martire, cu participare internațională, la
Agenda2003-50-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281812_a_283141]
-
pictură „Maramureș - entitate istorică“ a artistului plastic profesionist Aurel Dan din Baia Mare. Despre personalitatea și tablourile artistului va vorbi prof. dr. Alexandra Rus, cercetător științific la Muzeul Național de Artă de la Cluj. Tema preferată a lui Aurel Dan este satul maramureșean. Este atras de așezările rurale arhaice, nedenaturate și atemporale. Satul văzut și redat în forme și culori de Aurel Dan arată ca o constelație aparte, definită de propriile sale legi, norme și structuri; satul este o așezare concentrică, în care
Agenda2003-30-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281283_a_282612]
-
mare lucrare a realizat-o la Guruslău - 110 metri patrati în total (26 m înălțime). „Numai la cioplit am lucrat 8 luni, Costinaș a făcut un film după ele. Multe dintre sculpturile mele vizează simbolul iubirii, cioplit frecvent pe porțile maramureșene de lemn, simbol sculptat și de Brâncuși pe «Poartă Sărutului». Altă temă care am abordat-o frecvent este tradiția. De exemplu, în lucrarea «Lada de zestre», începutul, scara vieții și sfârșitul sunt elemente inspirate din tradiția străveche și viața de la
Agenda2003-30-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281297_a_282626]