233 matches
-
anual de anvergură, derulat între 14 și 15 mai, organizat în Baia Mare de Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș în parteneriat cu 10 instituții, respectiv 6 de învățământ, două teatre și două asociații de specialitate băimărene. Așadar, sute de maramureșeni, elevi, studenți, profesori, actori, scriitori, jurnaliști, șefi de instituții publice și private, istorici, iubitori de istorie și de artă au petrecut împreună până după miezul nopții participând la concursuri, vizionând filme documentare, vizitând expozițiile muzeului și ascultând muzică de calitate
ÎNTRE 14 ŞI 15 MAI, ÎN BAIA MARE, MUZEUL DE ISTORIE MARAMUREŞ ORGANIZAT „NOAPTEA MUZEELOR” de MARINA GLODICI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Intre_14_si_15_mai_in_baia_mare_muzeul_de_istorie_maramures_organizat_noaptea_muzeelor.html [Corola-blog/BlogPost/343181_a_344510]
-
întinde pe parcursul a șase secole (1391 - actul patriarhal al Patriarhului Antonie al Constantinopolului, prin care mănăstirea Peri din Maramureș devine Stavropighie și unde amintește de existența "arhiereilor locali"), Episcopia Maramureșului a avut o istorie extrem de zbuciumată. În pofida credinței puternice a maramureșenilor și atașamentului lor față de Ortodoxie, ei n-au avut parte de o organizare bisericească bine așezată, care să nu fie vulnerabilă unor administrații trecătoare, ce i-au negat și suprimat întotdeauna drepturile. După anul 1705, când este aruncat în închisoare
2012... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 by http://confluente.ro/Telegrama_de_apreciere_si_felicitare_2_stelian_gombos_1340797387.html [Corola-blog/BlogPost/355092_a_356421]
-
și mai cu seamă nu era într-un centru urban. Cel mai adesea era într-o mănăstire (ex. Bârsana), iar episcopul era ceea ce profesorul și istoricul Mircea Păcurariu numește în Istoria Bisericii Ortodoxe Române - horepiscop (adică episcop de țară). Voievozii maramureșeni au încercat, și adesea au reușit, să înfiripeze centre bisericești superioare pe lângă curtea lor, însă datorită împrejurărilor istorice și spațiului geopolitic căruia aparținea Maramureșul și a interesului Imperiului Austro - Ungar față de aceste meleaguri, însuși voievodul Bogdan din Cuhea Maramureșului, unul
2012... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 by http://confluente.ro/Telegrama_de_apreciere_si_felicitare_2_stelian_gombos_1340797387.html [Corola-blog/BlogPost/355092_a_356421]
-
și apreciate în Maramureș acuma dumneavoastră care nu aveți un contact direct cu Maramureșul, poate că la fel ca peste tot sunt mulți veleitari. Eu chiar mă bucur că fac acest drum din nord până la Dunăre niște oameni de calibru, maramureșeni, și că Severinul are astfel parte de un contact adevărat între cultura nordică și ei cu cea de aici așa cum au avut sau vor mai avea parte și alte orașe. Vă mulțumesc!” A urmat la cuvînt domnul Puiu Răducan care
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1466977383.html [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
Acasa > Eveniment > Expozitie > MUZEUL DE MINERALOGIE DIN BAIA MARE ESTE UNIC ÎN EUROPA Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 165 din 14 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Maramureșenii sunt tot mai mândri de ținutul lor pitoresc dar și de bogația subsolului, Maramureșul fiind o veche și renumită zonă auriferă cu tradiții vechi în minerit. Asta se poate constata prin creșterea interesului localnicilor dar și a turiștilor de a
MUZEUL DE MINERALOGIE DIN BAIA MARE ESTE UNIC ÎN EUROPA de MARINA GLODICI în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 by http://confluente.ro/Muzeul_de_mineralogie_din_baia_mare_este_unic_in_europa.html [Corola-blog/BlogPost/367141_a_368470]
-
cușetă, jos dar îi spusese controlorului că va dormi la 10, sus, lucru cu care însoțitorul său fusese bineînțeles de acord, pentru ca în final să se răzgândească, rugându-l pe acesta din urmă să nu se supere. Călătorea cu un maramureșean în vârstă și cumsecade care nu făcu nici o obiecție, deși în mintea lui își spuse că musai domnul are o minte sucită rău de tot. Dimineața în București opri taxiul pe strada sfinții Apostoli, deși Vally locuia ceva mai înapoi
VALENTIN ŞI VALENTINA de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Valentin_si_valentina.html [Corola-blog/BlogPost/356634_a_357963]
-
Ion Constantinescu, Ioan Benche, Lola Țâmbrescu, Vasile B. Gădălin, Eugen Cota, precum și semnatarul volumului. Doamna Virginia Paraschiv din Baia Mare a prezentat două reviste ale diasporei românești, recent apărute, „Onix“ și „Itaca“, editate prin grijă Centrului de Excelență de la Dublin, iar maramureșeanul Mihai Ganea a realizat un sensibil recital muzical-poetic. Revista „Între Chetri“, apărută la Scheii Brașovului, a fost prezentată de către Lică Pascal. Iulia Patca a distribuit ultimul număr al revistei „Agora literară“ (nr. VI, iunie 2013) și punctat câteva dintre proiectele
LA CENACUL „ARTUR SILVESTRI“ DIN CLUJ-NAPOCA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 by http://confluente.ro/Voichita_palacean_veres_voichita_palacean_veres_1370770696.html [Corola-blog/BlogPost/346283_a_347612]
-
dobrogeni ca și mine. Teiul lui Eminescu, străjuit de câteva brâuri din platbandă groasă din metal pentru a-i asigura existența și siguranța, asemeni ca brâul din piele frumos ornamentat și cu franjuri multicolore purtat cu fală mai ales de către maramureșeni. Alături de tei străjuiau la siguranța lui și a statuii poetului, obeliscul cu cei patru lei măreți, culcați pe labele puternice, având coamele lor stufoase, ridicate, gata de a-și apăra poetul fără de seamă, de orice epigon ce i-ar nega
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444058191.html [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]
-
la tăcerea cea mai adâncă ... poate, cu un ușor tors, de plăcere, ca motanii. În timp ce mănânc, îl văd pe un fost coleg de serviciu, din Timișoara, profesor de filozofie, pensionar acum, uitându-se luuuuuuuung la cei care se învărteau pe la maramureșeni. Și el e tot de pe valea Izei ... sângele-l trage, tot aici ... dar fierea nu-l mai lasă să se-nfrupte ca odinioară. Înghite în sec ... și trece. L-aș fi strigat, dar aveam gura plină. Până să mestec, se
O VIAŢĂ, ÎNTR-O ZI! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_viata_intr_o_zi_.html [Corola-blog/BlogPost/355190_a_356519]
-
Hrușcă: Sunt zece colinde proaspete, dar care sunt foarte vechi. Eu, dacă ați observat, aleg întotdeauna numai colindele care sunt străbune. De această dată, propun două colinde din zona Maramureș, de dincolo de Tisa, din Ucraina, unde sunt o grămadă de maramureșeni care și-au păstrat cu sfințenie graiul, obiceiul, portul și felul de a fi. I-am cunoscut prima dată în '90 și am fost din nou în această vară la ei. Am ales "La mijlocu' cerului" ca titlu de disc
A DEVENIT O TRADIŢIE CA, DE ZIUA LUI, HRUŞCĂ SĂ COLINDE ROMÂNII (INTERVIU) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_hrusca_a_devenit_o_traditi_mihai_marin_1353878790.html [Corola-blog/BlogPost/351110_a_352439]
-
Eveniment > Comunicate > EVENIMENT EDITORIAL Autor: Radu Botiș Publicat în: Ediția nr. 1142 din 15 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Poetul Ioan Ciorca, un temerar al spiritualității binecunoscut mediilor literare și ecleziastice , a poposit din Cluj în Baia Mare și a prezentat maramureșenilor(sâmbătă,8 februarie,2014) cartea sa monumentală, într-o prezentare grafică de excepție, Vechiul Testament- adaptare în versuri , Editura Armonii Culturale, Ediție Princeps, 2013. Liga Scriitorilor din România, prin membrii săi energici și pasionați , Mihai Ganea , vicepreședinte al Ligii Scriitorilor
EVENIMENT EDITORIAL de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 by http://confluente.ro/Eveniment_editorial_radu_botis_1392465620.html [Corola-blog/BlogPost/342087_a_343416]
-
o troiță-memorial dedicată eroilor martiri de la Cotul Donului. Și inițiativa generalului, receptiv la osârdia profesorului Vasile Șoimaru, peregrinul (de trei ori!) pe urmele ostașilor români căzuți la Cotul Donului, s-a împlinit. Fac abstracție de faptul că monumentul, opera sculptorului maramureșean Marian Niță, nu a fost încă montat, căci evenimentul a constat în sfințirea și consacrarea împlinirii în fapt a proiectului care oferă, prin aport particular, un model pentru o mult sperată întreprindere guvernamentală de proporții, asta însemnând un eventual memorial
TROIŢA-MEMORIAL DE LA M-REA COMANA (SAU RĂSPUNSUL GENERALULUI RADU THEODORU LA STRIGĂTUL ÎN PUSTIU AL LUI VASILE ŞOIMARU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1432644158.html [Corola-blog/BlogPost/344092_a_345421]
-
Popa; bucureștenii Ana Blandiana, Ovidiu Drimba, D.R. Popescu, Liviu Stoiciu, Nicolae Țone, Teodor Repciuc, Adrian Marino, Alexandru Paleologu, Nicolae Breban, Victoria Milescu, Rodica Elena Lupu, George Mirea, Octavian Paler și Bogdan Lepadatu; moldovenii Cassian Maria Spiridon și Adrian Alui Gheorghe; maramureșenii George Vulturescu și Alexandru Pintescu; hunedorenii Eugen Evu și Nicolae Szekely; timișoreanul Ioan Iancu și Cornelia Chifu; constănțeanul Sorin Roșca-Rosentzveig și mulți alții din România, dar și din străinătate precum: Adam Puslojic, Srba Igjatovic, Moma Dimic din Serbia; Vasile Iliescu
A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_a_plecat_si_ioan_tepele_george_roca_1332956987.html [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]
-
pe care îl ocupă în ansamblul citadin - o evoluție spațială și funcțională. Ultimele trei capitole, din totalul de nouă câte numără cartea, sunt chemate să valorizeze, într-un grad înalt datini, obiceiuri, tradiții, talente vechi și noi, figuri exemplare de maramureșeni care fac cinste meleagurilor acestora, un ținut încărcat de spiritualitate, care va satisface și cele mai pretențioase expentanțe (de la simpli vizitatori, români, străini, până la cei mai... capricioși cercetători, din varii domenii, istorie, antropologie, etnografie și folclor, sau alții, interesați să
ULMENI MARAMUREŞ. STUDIU MONOGRAFIC de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Apologia_valorilor_perene_ul_radu_botis_1377892794.html [Corola-blog/BlogPost/359987_a_361316]
-
vechii biserici. Între anii 1910 - 1911 a fost ridicată noua biserică a mănăstirii, în stil neoclasic. O adevărată catedrală, cu ferestre mari, care a fost îmbrăcată într-o pictură impresionantă, realizată în anul 1982, pe un fond deschis, asemenea cerului maramureșean. În anul 1986, biserica a fost sfințită de către vrednicul de pomenire Teofil Herineanu, arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului. (Cf. articolului domnului Dumitru Manolache, publicat în Ziarul „Lumina” - Cotidianul Patriarhiei Române, în 07 martie 2013 - http://ziarullumina.ro/reportaj/moisei-manastirea-obladuita-de-duhul-sihastrilor). Altfel
MĂNĂSTIREA MOISEI – MARAMUREŞ – VATRĂ DE SPIRITUALITATE ŞI SIHĂSTRIE AUTENTICĂ, VEGHEATĂ DE DUHUL BĂTRÂNILOR CUVIOŞI ŞI AL PĂRINŢILOR BISERICII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 952 din 09 august 20 by http://confluente.ro/Manastirea_moisei_maramu_stelian_gombos_1376035831.html [Corola-blog/BlogPost/364969_a_366298]
-
spaniolă, împreună cu numeroși civili, se refugiază, trecând Pirineii, în Franța. Membrii Brigăzilor Internaționale au fost internați în lagărele de la Saint-Cyprien și Gurs. Vida ilustrează cu desene și linogravuri Gazeta săptămânală a lagărului, linogravurile fiind semnate „Grigore” (aluzie la numele haiducului maramureșean Grigore Pintea Viteazul). Și, tot în Franța, în Lagărul de la Gurs, Vida a sculptat și a expus busturile eroilor naționali Horea, Cloșca și Crișan. Scriitorul Dumitru Radu Popescu povestește, în 1976, acest episod, relatat de însuși sculptorul Vida: „ ... pe unde
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Centenar_gheza_vida_articol_d_al_florin_tene_1361717093.html [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
cu o propunere care vine din mediul de cercetare ingineresc. Mai exact, de la una dintre rămășițele excelentului (pe vremea comunismului) Institut pentru Metale Neferoase din Baia Mare, un SRL de cercetare științifică, numit SC Larechim. Din partea lor m-a vizitat un maramureșean pe care-l cunosc mai demult, dr. ing. Vasile Coman, un manager cum puțini există în România și un om în al cărui cuvânt te poți încrede. Or, prietenul Vasile Coman îmi spune că la SC Larechim, un grup de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/muntii-nostri-aur-poarta/ [Corola-blog/BlogPost/94137_a_95429]
-
modele de kitsch local. Din motive personale merg la Bârsana, unde s-a ridicat un adevărat complex monahal în cea mai autentică artă maramureșană, la care a contribuit și Ica. La Sighetul Marmației, pe ulițele Muzeului Satului Maramureșan, simt istoria maramureșenilor de demult, iar la închisoarea elitelor naționale, acum muzeu memorial, văd în fiecare celulă cum au suferit cei ce au făurit marea unire națională și s-au dăruit independenței, progresului și emancipării României. Sempiterni precum România. După anul 2.000
ROMÂNIA TANDREŢEA MEA de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_romania_tan_corneliu_florea_1367824691.html [Corola-blog/BlogPost/354853_a_356182]
-
chiar de două ori din urechea porcului Grigore, cu care apucase de fapt să se împrietenească înainte, îi e fatală bietului William. Nu reușește să înghită șoriciul, lăcrimând ca un copil care refuză convertirea la canibalism, sub privirile amuzate ale maramureșenilor contrariați. Sunt multe pasajele de acest gen, care fac deliciul cititorului, răspândite generos pe tot parcursul volumului de 300 de pagini, dar ar fi păcat să le divulg aici. Merită citite și gustate pe-ndelete de cititor în liniștea propriei sale
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1430312412.html [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
de frumos așezase Creatorul piatră peste piatră în Botiza, suflet lângă suflet, viață din viață, și cât de roditor legase toate acestea de familia Părintelui Isidor Berbecar. Căci numai aici, în „Casa Botezului”, cum a explicat numele satului marele istoric maramureșean Ion Mihaly de Apșa, izvorăsc, așa cum relatează Părintele Isidor Berbecar, cinci unice izvoare: primul cu apă naturală, care întreține viața, al doilea cu apă sărată, cu care oamenii își sărează alimentele, al treilea cu apă sulfuroasă, pentru tămăduirea bolilor, al
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… by http://uzp.org.ro/o-icoana-vie-a-spiritualitatii-autentice-stramosesti-si-romanesti/ [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
35 de ani în zona Vâlcei. Originea dumneavostră este însă departe de ținuturile oltenești, tocmai în nordul Transilvaniei, în județul Maramureș, fiind consătean cu ÎPS Părinte Arhiepiscop Iustinan Chira - Venerabilul Arhipăstor Duhovnicesc al Maramureșului și Sătmarului. Cum a ajuns un maramureșean în Oltenia și cum de s-a atașat atât de tare de aceste ținuturi? - Da, într-adevăr, originar sunt din Maramureș. Strămoșii mei sunt descendenții unor nobili maramureșeni. Aceștia au fost ridicați la cel mai înalt grad nobiliar, acela de
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437484580.html [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
mai înalt grad nobiliar, acela de conte, de către Matei Corvin, datorită faptului că unul din strămoșii mei, Ioan Micle, făcea parte din garda personală a lui Matei Corvin, cunoscută sub numele de „sumanele negre”. Această gardă personală, formată din unsprezece maramureșeni, i-au salvat viața lui Matei Corvin în războiul avut cu Ștefan cel Mare, în anul 1467; și datorită acestui fapt, au fost ridicați la cel mai înalt rang nobiliar. Acest Ioan Micle din Maramureș, care trăia la Șugatag, s-
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437484580.html [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
suferințele individuale (trupești și moral-spirituale) la care sunt expuși locuitorii zonei din pricina sărăciei și a alimentelor chimizate. Nu, niciodată nu vom izbuti să vindecăm adânca rană socială cauzată de nebunia distrugerii a tot ce este autentic românesc în general, autentic maramureșean în special. Pentru că niciodată nu vom mai întâlni în casele și localitățile noastre, îndeosebi la sate, dulceața patriarhală de odinioară, iar maramureșenii numai printr-un miracol divin au șansa să redevină faimoșii exportatori de altădată de vite și fructe aromate
AL DOILEA INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1461577086.html [Corola-blog/BlogPost/380505_a_381834]
-
să vindecăm adânca rană socială cauzată de nebunia distrugerii a tot ce este autentic românesc în general, autentic maramureșean în special. Pentru că niciodată nu vom mai întâlni în casele și localitățile noastre, îndeosebi la sate, dulceața patriarhală de odinioară, iar maramureșenii numai printr-un miracol divin au șansa să redevină faimoșii exportatori de altădată de vite și fructe aromate în Austria, Germania și mai departe în lume, adică taman atunci când deopotrivă cârmuitorii și cârmuiții vor conștientiza că-i un păcat de
AL DOILEA INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1461577086.html [Corola-blog/BlogPost/380505_a_381834]
-
alți domni mai învățați vor ști vorbi ori vor scrie mult mai frumos decât mine. Dar mie nu mi-e rușine de niciun cuvânt de-aici! Așa înțeleg eu să le spun LA MULȚI ANI dragi jandarmi, indiferent că sunteți maramureșeni, ori de oriunde din orice colț de țară. Vă iubim așa cum și dumneavoastră ne iubiți. Vă iubim și vă respectăm și ne simțim în siguranță atunci când vă vedem pe stradă. Acolo, de față cu dumnealor, de emoție, mai nu am
ARTICOL PUBLICAT DE VASILE BELE de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Marita_grigor_poet_popular_vasile_bele_1366361641.html [Corola-blog/BlogPost/345934_a_347263]