20 matches
-
a construit turnul Burbant. El a conferit localitatea Braine-la-Willotte (Braine-le-Comte) capitulului de Sainte-Waudru în 1158. În 1159, a încorporat senioria de Chimay, iar în 1160, castelele de Valencians și de Ostrevent. Balduin s-a căsătorit cu Alice de Namur, moștenitoarea marchizatului de Namur, cu care a avut următorii copii:
Balduin al IV-lea de Hainaut () [Corola-website/Science/324376_a_325705]
-
sub un control riguros al ducilor de Carintia sau dimpotrivă, manifesta largi tendințe autonome. Astfel, în anul 975, a fost emisă o chartă comunală în orașul Verona, ocazie cu care împăratul Otto al II-lea a conferit Veronei puterile unui marchizat. Din acel moment, orașul Verona, ca și alte orașe ale mărcii au evoluat către comune independente, iar titlul de Markgraf de Verona a devenit o onoare lipsită de conținut pentru casele ducilor de Bavaria sau Carintia. Ca urmare, împărații romano-germani
Marca de Verona () [Corola-website/Science/324831_a_326160]
-
Ducatul era foarte important, fiind o zonă situată la frontiera Sfântului Imperiu cu Regatul Franței. Hotărârea finală de numire a noului duce îi aparținea împăratului romano-german; iar tânărului Godfroy nu i s-a acordat decât regiunea Anvers, cu titlul de marchizat și senioria Bouillon. Titlul ducal i-a revenit fratelui împăratului Henric al IV-lea, Conrad. Godfroy a rămas fidel împăratului, luptând alături de acesta împotriva forțelor lui Rudolf de Suabia și luând partea împăratului în lupta cu Papa Grigore al VII
Godefroy de Bouillon () [Corola-website/Science/315253_a_316582]
-
Marca (sau markgrafatul sau marchizatul) de Toscana sau Tuscia a fost un teritoriu de frontieră (marcă) din Italia centrală medievală, care se mărginea cu Statul papal la sud și la răsărit, cu Marea Ligurică la apus și cu formațiunile desprinse din Regatul Italiei medievale la
Marca de Toscana () [Corola-website/Science/324747_a_326076]
-
Austerlitz, francezii impun austriecilor Tratatul de la Pressburg, prin care Împăratul Francisc renunță la titlul de Împărat al Germanilor și devine doar Împărat al Austriei. Bavaria devine regat, primind Tirolul și Vorarlberg. Printr-o Convenție secretă, Imperiul Francez îi ceda și marchizatul de Ansbach, obținut de la Prusia în schimbul Hanovrei. În schimb, Bavaria ceda Franței ultima sa posesiune renană, Marele Ducat de Berg. Bavaria devine astfel o mare putere germană, alături de Prusia și de Austria. Pentru întărirea relațiilor cu Franța, în ianuarie 1806
Regatul Bavariei () [Corola-website/Science/316450_a_317779]
-
confecționat din lemnul aceluiași copac din care fusese făcut și coșciugul lui Mary, a fost depus la Westminster Abbey. Geroge Curzon a fost înmormântat alături de soția sa Mary, în cavoul familiei, pe 26 martie. Odată cu moartea sa, baronatul, comitatul și marchizatul de Curzon de Kedleston și comitatul de Kedleston și-au încetat existența, în vreme ce rangul de viconte și de baron de f Scarsdale a fost moștenit de un nepot. Baronatul de Ravensdale a fost moștenit de fiica sa cea mai mare
George Curzon () [Corola-website/Science/323124_a_324453]
-
de Hohenstaufen a început să-și reorganizeze regatul sicilian, cultura și religia occidentale au început să-și exercite influența mai intens. Malta a făcut parte din Sfântul Imperiu Roman timp de 72 de ani. Malta a fost declarată comitat și marchizat, dar comerțul său a ajuns o ruină. Pentru o lungă perioadă de timp, a rămas doar o garnizoană fortificată. Expulzarea în masă a arabilor a avut loc în 1224 și întreaga populație creștină de sex masculin din Celano din Abruzzo
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
Marca (de asemenea, "markgrafatul" sau "marchizatul") de Montferrat a fost o marcă din Regatul de Italia. Inițial parte a mărcii Liguriei occidentale ("Marca Liguriae Occidentalis") instituite de regele Berengar al II-lea de Italia în jurul anului 950, regiunea Montferratului a fost constituită ca "marca Aleramica" pentru
Marca de Montferrat () [Corola-website/Science/324911_a_326240]
-
la începutul secolului al XII-lea. În jurul anului 1133, fiul lui Rainier, Guglielmo al V-lea s-a căsătorit cu Judith de Babenberg, soră vitregă cu regele Conrad al III-lea al Germaniei, moment din care prestigiul familiei a crescut. Marchizatul a intrat politicile italiene ale lui Conrad, dar și în cele ale Bizanțului, în vremea împăratului Manuel I Comnen, a constituit un precedent al poziției pro-imperiale (ghibeline) a urmașilor din Montferrat și s-a implicat în cruciade. Conrad de Montferrat
Marca de Montferrat () [Corola-website/Science/324911_a_326240]
-
ca ei să poarte cîteva lungi războaie împotriva comunelor tot mai independente din Asti și Alessandria și au devenit purtători de stindard ai reînnoitei Ligi Lombarde pentru a lupta împotriva răspândirii influenței angevine Italia de nord. În acea vreme, capitala marchizatului de Montferrat era la Chivasso. În 1305, ultimii markgrafi din familia Aleramicilor s-au stins și Montferrat a fost moștenit de familia imperială bizantină a Paleologilor, care a stăpânit până la 1533, într-o perioadă de restrângeri teritoriale. În acel an
Marca de Montferrat () [Corola-website/Science/324911_a_326240]
-
al III-lea de Vianden și al Mechtildei de Neuerburg. Margareta a devenit marchiză de Namur după moartea fratelui ei Henric al II-lea de Namur, din 1229. Împreună cu Henric de Vianden, Margareta a cârmuit în Namur până în 1237, când marchizatul a fost transferat către fratele ei, Balduin, care încă era împărat la Constantinopol. După moartea lui Henric de Vianden, survenită în 1252, Margareta a intrat în conventul din Marienthal, din apropiere de Luxembourg, unde și-a petrecut tot restul vieții
Margareta de Namur () [Corola-website/Science/324379_a_325708]
-
extinse și aflate în zonă muntoasă, papii medievali nu era în stare să își exercite suveranitatea în mod efectiv, dat fiind diferitele presiuni din decursul timpului, așa că Statul papal nou apărut a prezervat vechea moștenire longobardă a multor comitate și marchizate reduse, fiecare axat în jurul unei fortificații. Pepin a confirmat donațiile sale la Roma în 756, iar în 774 fiul său Carol cel Mare a reiterat condițiile Donației pepiniene.
Donația pepiniană () [Corola-website/Science/324601_a_325930]
-
Jorge nu lipseau și alți bărbați de Litere sau buni militari. Familia Manrique de Lara, una dintre familiile nobiliare cele mai vechi din Spania, deținea unele din cele mai importante titluri din Castilia : ducatul de Nájera, comitatul de Treviño sau marchizatul de Aguilar de Campoo, nelipsind nici eminenți „Principi ai Bisericii”. Jorge Manrique s-a căsătorit în 1470 cu sora mamei sale vitrege, doña Guiomar. La 24 ani Jorge Manrique a participat la asediul castelului Montizón (din Villamanrique, Ciudad Real), câștigându
Jorge Manrique () [Corola-website/Science/307995_a_309324]
-
Bonifaciu del Vasto de Liguria apuseana și al lui Anselm del Vasto). Familia tatălui ei era o ramură a Aleramicilor, având o origine comună cu aceștia (care erau marchizi de Montferrat) provenind din Aleramo de Montferrat. Frații ei au întemeiat Marchizatul de Saluzzo, de Busca, de Lancia, de Ceva și de Savona. Adelaida s-a căsătorit cu contele Roger I de Sicilia din dinastia Hauteville în 1089, fiind cea de a treia soție a acestuia, în timp ce sora ei a luat de
Adelaida del Vasto () [Corola-website/Science/328243_a_329572]
-
-lea purtase în 1190 un război împotriva unchiului său, Henric al IV-lea de Luxemburg, cu scopul de a instaura independența Namurului față de Luxemburg, iar în 1194, împăratul german Henric al VI-lea de Hohenstaufen declarase Namur ca fiind markgrafat (marchizat). Intenția lui Balduin fusese de a lăsa Namur fiului său Filip, dar ca fief al Hainaut. Cu toate acestea, Theobald I de Bar, care se căsătorise cu moștenitorarea lui Henric de Luxemburg, Ermesinda, refuza să abandoneze Namur și l-a
Filip I de Namur () [Corola-website/Science/324551_a_325880]
-
De aceea el va și deține rolul principal în Parlamente. În perioada secolelor XI-XV, în împrejurări interne și externe complexe, în Italia coexistau mai multe tipuri de state și de regimuri social-politice: orașe comune și republici urbane, principate teritoriale (ducate, marchizate, seniorii), regatul celor două Sicilii (ulterior un regat de Neapole) și statul pontifical 402. Divizarea politică a Italiei a fost privită și înțeleasă în mod diferit, iar afirmațiile, uneori exagerate, au fost exprimate și printr-o sugestivă plasticitate. G. Dupont-Ferrier
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în părțile regatului Vostru, Episcopii și Abații se ocupă atît de mult de treburile lumești, încît trebuie să participe și la curte și să lupte în armată; iar slujitorii altarului au devenit slujitori de stat, primind de la rege cetăți, ducate, marchizate, monetării, castele și alte lucruri care decurg din serviciul închinat regatului. De aici a provenit obiceiul din Biserică, Episcopii aleși, să nu mai fie consacrați decît dacă au primit mai înainte învestitura din mîna regelui 222. Predecesorii noștri Grigore al
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
fiind că aparțin în mod cert regatului de pe vremea lui Carol, Ludovic, Otto și a celorlalți prinți, predecesorii tăi. Interzicem sub amenințarea cu anatema ca actualii sau viitorii Episcopi și Abați să se implice în regalia, constînd în orașe, ducate, marchizate, comitate, monetării, impozite, avocaturi, drepturile de Centurion, tribunalele și toate care țin de acestea, armata și castele; decretăm apoi ca Bisericile să rămînă libere și să se bucure de donațiile și celelalte posesiuni ereditare care în mod evident nu aparțin
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
politic. Principatele dunărene erau mult pețite, de se certau pentru ele. Împăratul Carol IV, care măritase pe fiică-sa Anna după marchioinul de Brandenburg Otto (Cel Leneș), începuse cu acesta ceartă serioasă pentru multele pretenții ce le avea asupra acelui marchizat, o ceartă care amenința să degenereze în război și la care ar fi trebuit să ia parte și regele Ludovic al Ungariei, pentru că era obligat la aceasta în mod categoric printr-o legătură formală și un tratat pe care-l
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Arhiepiscopul de Mainz a luat sub ocrotirea sa evreii. Din nefericire, masacrele s-au repetat, între Rin și Dunăre, timp de trei luni. Printre urmările acestei cruciade, este de remarcat faptul că, pentru menținerea teritoriilor cucerite și transformate în comitate, marchizate sau seniorii, s-au organizat ordine militare, după cele ale Ioaniților și templierilor (de origine franceză) luând naștere și unul german: Ordinul teutonic. Inițiativă a unei familii de nobili germani, dependent inițial de ospitalieri și având ca scop întreținerea unui
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]