90 matches
-
să își creadă ochilor! Stă acolo și se holbează neputincios, dezorientat, cataleptic, trăznit. Maică Precistă! îl îneacă din gâtlej, un hohot stins de plâns. Săracu'... Săracu' de el... Săracu' Sile! L-au tăiat, l-au tranșat, ăia, nemernicii! L-au mardit! L-au hăcuit! Ce-i vom spune noi, mamă-sii, mâine?! Mâine de dimineață? Ce?!! Doamne, Dumnezeule... Îngere! Te rog, Îngere! Salvează-l, vindecă-l, nu se poate să-l lași așa! Peste putință! Viața o dăruiește numai Dumnezeu, îi
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
el pe noi. Ia zi bă Doldele cum Își trasă bou’ ăla de tac-tu certificat de revoluționar. După ce, la Revoluție, Îl adună ăla cu sindicatu’ și-l sui În trenu’ de Timișoara Înarmat c-o coadă de lopată să mardească la timișorenii ăia de ieșiră În stradă. Și tac-tu făcu ce făcu și ajunsă revoluționar. Și-acu se Înscrisă la FSN. — Bă Doldele, și cînd te gîndești că bunicu-tău a fost legionar. RÎsetele zgîlțîie rărunchii nopții. Sau vestimentare. Doru
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
altele, pe aceea scurtată: lat. Lunae (*Lunis) dies ~ dies Lunae ~ *lunis > fr. lundi, it. lunedi // v. fr. deluns, cat. dil(l)uns, oc., prov. dilun // sp. lunes, cal., sd., rom. luni, prov. lun; lat. Martis dies ~ dies Martis ~ martis > fr. mardi, it. martedi // v. fr. demars, cat., prov. dimars, oc., prov. dimar // sp. martes, prov. mar(s), rom. marți etc. În mod similar, denumirile latinești ale lunilor calendaristice au la bază sintagme din care termenul regent mensis "lună" era omis sistematic
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
v. CNRTL), *dies Lunis în formele fr. lundi, it. lunedi, v. fr. deluns, cat. dilluns, oc., prov. dilun; lat. martis > sp. martes, rom. marți, prov. mar, înv. mars, sd. martis ~ marti ~ malti, iar sintagma Martis dies sau dies Martis > fr. mardi, it. martedi, sd. matesdi ~ dimartz, v. fr. demars, cat., prov. dimars, oc., prov. dimar, înv. dimartz; lat. mercuris > sp. miercoles, rom. miercuri, prov. mecre, înv. mecres, sd. mercuris ~ marcuri, iar sintagma Mercurii dies, *Mercuris dies sau dies Mercuri(i), *dies
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
alienați. Considerați din acest moment bolnavi, ei vor fi Încredințați medicilor psihiatri. Spectacolul nebuniei Încetează de a mai fi un spectacol public, transformându-se În prezentarea/analiza de caz. Spectacolul medico-psihiatric al nebuniei atinge apogeul În perioada celebrelor „Leçons de mardi” despre isterie, prezentate de către J. M. Charcot la Clinica de la Salpetrière din Paris. S. Freud transferă „spectacolul medical” al cazurilor clinice În „dialoguri de intimitate”, psihanaliza vizând În special „privirea interioară” a „cazului”, mai exact „imaginea simbolică” a Inconștientului său
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
lucrurile cele mai grave, de o mare varietate 362, deosebindu-se prin aceste particularități de cea din alte țări. Societatea din saloanele pariziene are un numar stabil de subiecte: "Puis, tous leș sujets de conversation du jour étant épuisés (...). Chaque mardi, le dîner ramenait leș mêmes conversations" [Zola, Une page d'amour, p. 50, 58]. Existența mondenă, liberă de ocupații concrete, se manifestă în conversații care acumulează platitudini despre sănătate, ocupații și constatări axiomatice din cele mai banale: "Puis on parla
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ramenait leș mêmes conversations" [Zola, Une page d'amour, p. 50, 58]. Existența mondenă, liberă de ocupații concrete, se manifestă în conversații care acumulează platitudini despre sănătate, ocupații și constatări axiomatice din cele mai banale: "Puis on parla du premier mardi de la duchesse, d'une bouffonnerie qu'on avait jouée la veille, de la mort d'un poète et des dernières courses d'automne" [Zola, La Curée, p.47]; " Le dîner fut banal et gai, un de ces dîners où l'on
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
par de bons soins et par l'apprentissage d'un métier. Ces diverses fondations, des dons considérables, une prodigalité folle dans la charité, lui avaient dévoré près de cent millions en cinq ans" [Zola, L'Argent, pp.52-53]. 277 "Chaque mardi, Hélène avait à dîner M.Rabaud et l'abbé Jouve. (...) Puis, ces dîners du mardi étaient devenus une véritable institution. Leș convives s'y retorouvaient, comme à un devoir, juste à sept heures sonnantes, avec la même joie tranquille. (...) Le
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
dons considérables, une prodigalité folle dans la charité, lui avaient dévoré près de cent millions en cinq ans" [Zola, L'Argent, pp.52-53]. 277 "Chaque mardi, Hélène avait à dîner M.Rabaud et l'abbé Jouve. (...) Puis, ces dîners du mardi étaient devenus une véritable institution. Leș convives s'y retorouvaient, comme à un devoir, juste à sept heures sonnantes, avec la même joie tranquille. (...) Le dîner du mardi était le seul événement de la semaine qui mettait en l'air la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
à dîner M.Rabaud et l'abbé Jouve. (...) Puis, ces dîners du mardi étaient devenus une véritable institution. Leș convives s'y retorouvaient, comme à un devoir, juste à sept heures sonnantes, avec la même joie tranquille. (...) Le dîner du mardi était le seul événement de la semaine qui mettait en l'air la maison" [Zola, Une page d'amour, p.55, 56]. 278 "C'était une folie d'empiler cinq cents personnes dans un appartement où l'on aurait tenu deux
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
vii își pierd sărita cît sînt, biserică la Cîmpia Turzii, partea de peste gară gelatină, lumina se poartă pe galben, stația din 1873, din anu-ntîi, din prima lună n-am mai fost, n-am fost la nici un curs anul ăsta! aș mardi ceva! ziarul "Sportul", integrama "PE CER" am citit-o "CFR", scriem cu ideograme, nu alfabetic, urcă de kilometri, spinările maro de văzduh, trenul se îmbie prin dealuri, stația Valea Boju, ce bou a fost și Cantemir ăla, "a fost un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pressto b) Andante c) Menuetto d) Vivace Orchestra va fi dirijată de dl. Eduard Wachmann, capul orchestrei Societăței. Preciurile locuriloru: locul I, 7 sfanți, locul II, 3 sfanți. [Începutul la 1 oră precis după ameazi.]84 grand théâtre de bucharest Mardi 16/28 Fevrier 1871 Représentation extraordinaire En faveur Des paysans et des ouvriers français Victimes de la Guerre [Première Partie] Pour les blessés Ouverture de Fra-Diavolo d’Auber exécuté par l’orchestre de l’Opéra sous la direction de Mr. L.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
directorul vechiu (ungur). Cetățuile, care se închid la ora 10. Petit Georgel, je vous envoie ci-joint une lettre de notre père Ecrivez à votre mère mais tachez d'écrire plus proprement. Vous écrivez comme un petit bébé. Dimi este parti mardi soir en excursion avec les élèves du lycée internat 30 élèves et monsieur B avec sa famille. Crăciun est aussi de la partie. Aujourd'hui Dimișor m'a écrit une carte postale de Campina où il a probablement visité les puits
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cinematografiei. Există, de asemenea, un tur al celor mai celebre cazuri de crimă, fiind amintite, printre altele, Sharon Tate și Janis Joplin. În același top au mai fost incluse, în ordine, Salem, Massachusetts (procesul vrăjitoarelor din 1692), New Orleans, Louisiana (Mardi Gras, voodoo și vampiri), Sleepy Hollow, New York (legenda călărețului fără cap), Edinburgh, Scoția (atacuri militare sângeroase, torturi și execuții), Praga, Cehia (fantome răutăcioase, un golem care ar proteja cartierul evreiesc, Castelul din Praga), Triunghiul Bermudelor (cele mai misterioase dispariții - peste
Castelul Bran, în topul celor mai înspăimântătoare zece destinaţii de Halloween () [Corola-journal/Journalistic/65603_a_66928]
-
pomenesc de existența vreunui cafti între acestea. De unde să fi apărut, totuși, pseudoțigănismul cafti din dicționarele noastre? E posibil să fi fost presupus sub presiunea multor verbe argotice în -i, de origine țigănească (a cardi, a gini, a hali, a mardi, a pili, a ușchi etc.). Al. Ciorănescu, în Dicționarul etimologic al limbii române, lasă chestiunea nerezolvată, sugerând totuși o altă direcție de investigație, în căutarea unei surse orientale. A cafti ar putea fi pus în legătură cu expresia a lua un caftan
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
și violet și galben, iar apoi, ca prin minune, străzile și clădirile iau foc și izbucnesc, precum macii din mugurii de floare, într-o glorioasă răbufnire de culoare, simțurile-s aruncate într-o languroasă acceptare de căldură și frumusețe. De Mardi Gras1, după cum știți, orașul înnebunește. Un uriaș bal mascat golește străzile la lumina zilei; e o întâlnire a tuturor națiile pe teren egal, un poutpouri 2 format din toate ingredientele umane imaginabile și toate aceste vorbe abia de pot reda
Alice Dunbar-Nelson by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3721_a_5046]
-
Gras1, după cum știți, orașul înnebunește. Un uriaș bal mascat golește străzile la lumina zilei; e o întâlnire a tuturor națiile pe teren egal, un poutpouri 2 format din toate ingredientele umane imaginabile și toate aceste vorbe abia de pot reda Mardi Gras. Muzică, flori, strigăte și râs și cântec și veselie și niciodată nicio inimă nu-și arată durerea, nici nu întunecă fericirea străzilor. Un lucru minunat, acesta este Carnavalul! Totuși, vechii mei amici din Frenchtown, care știu totul și pot
Alice Dunbar-Nelson by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3721_a_5046]
-
niciodată nicio inimă nu-și arată durerea, nici nu întunecă fericirea străzilor. Un lucru minunat, acesta este Carnavalul! Totuși, vechii mei amici din Frenchtown, care știu totul și pot să îți spună multe povești, vorbesc de o inimă zdrobită de Mardi Gras acum mulți ani. Inima unei femei, desigur, pentru că „întotdeauna femeile sunt cele nefericite” spune un vechi proverb și poate că așa și este. Această femeie - un copil, așa ar fi fost considerată aiurea, dar nu și pe acest pământ
Alice Dunbar-Nelson by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3721_a_5046]
-
Se făureau planuri îndrăznețe, iar mica Odalie era tot mai fericită pe măsură ce se apropia momentul. Gândește-te, numai, tanti Louise, striga ea, ce veselie o să fie! Dar tanti Louise bombănea doar, așa cum îi era obiceiul. În sfârșit, a sosit și Mardi Gras. Dis-de-dimineață, Odalie auzea de la fereastra ei clinchetul clopoțeilor nebunatici de pe costumele măștiilor, sunetul muzicii și ecourile șiroaie ale cântecelor. La urechile ei ajung râsul vechilor mascarade și țipetele copiilor înspăimântați de propriile lor chipuri acoperite de măști și dominouri
Alice Dunbar-Nelson by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3721_a_5046]
-
să-l zărească pe cuviosul Pierre. Carele alegorice care înaintau zuruind, trase de cai plini de importanță, acoperiți cu valtrapuri roșii, începeau să-și piardă din farmec, deghizările deveneau țipătoare, chiar și flamurile cu nuanțe vesele fluturau trist spre Odalie. Mardi Gras e o zi obositoare, la urma urmei, a oftat ea, iar Tanti Louisa a fost de acord cu ea, de data aceasta. Se făcuse ora șase, ora la care toate măștile trebuie date jos. Razele lungi și roșii ale
Alice Dunbar-Nelson by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3721_a_5046]
-
acolo unde își petrecuse copilăria, doar că de această dată dorea să revină ca monahie, domnul Judecător și Tanti Louise au considerat că acesta e lucrul corect și potrivit pentru ea. De unde puteau ei să știe taina acelei zile de Mardi Gras?
Alice Dunbar-Nelson by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3721_a_5046]
-
declarațiile lui "condie rice, care declară la sciences po că libertatea/ se răspândește (ca râia?) de la satele afgane la piețele ucrainiene/ de la teritoriile palestiniene la birourile de vot din irak/. azi începe anul cocoșului/ rasa galbenă se pune în mișcare/... (mardi gras. lăsata secului). Jurnalul poetului mizează pe o înșiruire de amintiri la care toată lumea începe să fie, datorită globalizării, părtașă: "dimineața când mă trezesc/ hotelul de imigranți scârțâie ca o corabie beată/ vecinii se ceartă într-o limbă necunoscută/ tipul
"Ciocnirea civilizațiilor" și poezia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9083_a_10408]
-
a trebuit să minți, poate numai de dragul de a minți. Puteai ascunde adevărul și dacă ți-ai fi ținut gura. — M-am apropiat de adevăr atît cît am îndrăznit. — Ai îndrăznit? De ce-ți era frică? Credeai c-o să te mardesc? — Merit să fiu mardit. — Duncan, nu te-am mardit de pe vremea cînd erai mic! Thaw se gîndi la asta și zise: — Adevărat. — Mai mult, cum ai putut să-mi ascunzi suma adevărată? Mai devreme sau mai tîrziu tot ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
poate numai de dragul de a minți. Puteai ascunde adevărul și dacă ți-ai fi ținut gura. — M-am apropiat de adevăr atît cît am îndrăznit. — Ai îndrăznit? De ce-ți era frică? Credeai c-o să te mardesc? — Merit să fiu mardit. — Duncan, nu te-am mardit de pe vremea cînd erai mic! Thaw se gîndi la asta și zise: — Adevărat. — Mai mult, cum ai putut să-mi ascunzi suma adevărată? Mai devreme sau mai tîrziu tot ar fi trebuit să plătesc nota
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
minți. Puteai ascunde adevărul și dacă ți-ai fi ținut gura. — M-am apropiat de adevăr atît cît am îndrăznit. — Ai îndrăznit? De ce-ți era frică? Credeai c-o să te mardesc? — Merit să fiu mardit. — Duncan, nu te-am mardit de pe vremea cînd erai mic! Thaw se gîndi la asta și zise: — Adevărat. — Mai mult, cum ai putut să-mi ascunzi suma adevărată? Mai devreme sau mai tîrziu tot ar fi trebuit să plătesc nota. — O plătesc singur. Am economisit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]